Codul educatiei

PARTEA I - Dispozitii generale

TITLUL I - Dispozitii comune	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Scopul si sfera de cuprindere a Codului educatiei

Art. 1 - Scopul si sfera de cuprindere a Codului educatiei

(1) Scopul prezentului cod este de a asigura cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la învatatura.

(2) Prezentul cod stabileste cadrul legal privind:

a) învatamântul ca serviciu public;

b) organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt;

c) educatia si formarea profesionala ca proces desfasurat pe parcursul întregii vieti, inclusiv prin sistemul national de învatamânt;

d) organizarea retelelor de învatamânt care cuprind atât unitatile/institutiile de învatamânt acreditate cât si cele autorizate sa functioneze provizoriu;

e) evaluarea si asigurarea calitatii furnizorilor si programelor de educatie si formare profesionala;

f) autorizarea pentru functionare provizorie si acreditarea furnizorilor si programelor de educatie si formare profesionala;

g) cadrul national al calificarilor;

h) recunoasterea si echivalarea studiilor, titlurilor, diplomelor, certificatelor de studii si calificarilor profesionale;

i) statutul personalului dn învatamânt;

j) statutul elevilor.

(3) În domeniul învatamântului/educatiei si formarii profesionale, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozitiile Codului educatiei.

(4) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni înainte de data intrarii în vigoare a acesteia.

(5) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra în vigoare cu începere din prima zi a anului scolar/universitar urmator celui în care a fost adoptata prin lege.

Art. 2 - Idealul educational

(1) Învatamântul constituie prima prioritate nationala si este un serviciu public prin care se urmareste realizarea idealului educational, întemeiat pe valorile umaniste universal recunoscute, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii românesti, si contribuie la promovarea si pastrarea identitatii nationale.

(2) Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, în formarea personalitatii autonome si creative, fundamentata pe asumarea reala de catre toti indivizii si de catre fiecare dintre acestia a unei scale de valori necesare propriei dezvoltari si împliniri personale într-o societate a cunoasterii.

Art. 3 - Norme metodologice, instructiuni si ordine

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii are atributia de a elabora normele necesare pentru aplicarea unitara a prezentului cod.

(2) În întelesul prezentului cod, prin norme se întelege norme metodologice, instructiuni si ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotarâre, si sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Instructiunile si ordinele se emit de ministrul educatiei, cercetarii si inovarii si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, nu pot elabora si emite norme care sa aiba legatura cu prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevazute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii sistematizeaza toate normele în vigoare având legatura cu prevederile prezentului cod si pune aceasta colectie oficiala la dispozitia altor persoane, spre publicare.

Art. 4 - Definitii

(1) În întelesul prezentului cod termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) învatamântul - este un serviciu public organizat în conditiile unui regim juridic de drept public în scopul educarii si formarii profesionale a tinerei generatii;

b) educatia - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor si activitatile de învatare si formare de abilitati si competente academice sau profesionale; educatia include atât punerea în practica a activitatilor de învatare în context formal, cât si în context non-formal sau informal;

c) educatia si formarea profesionala - ansamblu coerent si continuu de activitati si experiente de învatare prin care trece subiectul învatarii pe întreaga durata a traseului sau formativ;

d) organizatia furnizoare de educatie - este o institutie de învatamânt. Pot fi organizatii furnizoare de educatie si alte persoane juridice care, potrivit statutului, desfasoara activitati de învatamânt pe baza de programe legal autorizate, de formare initiala si continua;

e) programele de studii - concretizeaza oferta educationala a unei organizatii furnizoare de educatie;

f) beneficiarii directi ai educatiei si formarii profesionale - sunt ante-prescolarii, prescolarii, elevii si studentii, precum si persoanele adulte cuprinse într-o forma de educatie;

g) beneficiarii indirecti ai educatiei si formarii profesionale - sunt angajatorii, angajatii, familiile beneficiarilor directi si, într-un sens larg, întreaga societate;

h) sistemul national de învatamânt - este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat si particulare autorizate/acreditate, de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de educare;

i) învatamântul profesional si tehnic - este învatamântul prin care se dobândesc calificari profesionale corespunzatoare nivelului preuniversitar, cuprinse în Registrul National al Calificarilor;

j) cadrul national al calificarilor - este un instrument pentru clasificarea calificarilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învatare al carui scop este integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificari si îmbunatatirea transparentei, accesului, progresului si calitatii calificarilor în raport cu piata muncii si societatea civila;

k) societatea cunoasterii - este o societate în care cunoasterea constituie principala resursa, fiind creata, împartasita si utilizata pentru a genera prosperitate si bunastare membrilor ei.;

l) EQF - Cadrul European al Calificarilor pentru învatare pe parcursul întregii vieti;

m) ECVET - Sistemul European de Credite Transferabile pentru Formare Profesionala;

n) calificare - este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare, obtinut atunci când un organism competent stabileste ca o persoana a dobândit, ca urmare a învatarii, rezultate la anumite standarde prestabilite;

o) competenta - ansamblu multifunctional si transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si atitudini, relevante în context si necesare unei persoane pentru a rezolva o categorie de probleme specifice unei activitati;

p) calitatea educatiei - este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia, unitati si institutii de învatamânt, prin care sunt îndeplinite asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate;

q) evaluarea calitatii educatiei - consta în examinarea multicriteriala a masurii în care o organizatie furnizoare de educatie si programele acesteia îndeplinesc standardele si standardele de referinta. Atunci când evaluarea calitatii este efectuata de însasi organizatia furnizoare de educatie, aceasta ia forma evaluarii interne. Atunci când evaluarea calitatii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata, aceasta ia forma evaluarii externe.

r) asigurarea calitatii educatiei - este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii institutionale de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu, prin care se formeaza încrederea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie îndeplineste standardele de calitate. Asigurarea calitatii exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educatie în conformitate cu standardele anuntate.

s) controlul calitatii educatiei în unitatile de învatamânt prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal - semnifica activitati si tehnici cu caracter operational, aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnata pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

t) îmbunatatirea calitatii educatiei - semnifica evaluarea, analiza si actiunea corectiva continua din partea organizatiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta.

u) acreditarea - este acea modalitate de asigurare a calitatii prin care, pe baza evaluarii externe realizata în conditiile legii, un organism al statului special împuternicit de lege certifica respectarea standardelor pentru functionarea organizatiilor furnizoare de educatie si a programelor lor de studii.

v) autorizatia de functionare provizorie - este actul prin care, pe baza evaluarii externe realizata în conditiile legii, un organism al statului special împuternicit de lege confera institutiei de învatamânt superior sau organizatiei furnizoare de educatie dreptul de a desfasura procesul de învatamânt si de a organiza, dupa caz, admiterea într-un program de studii.

w) standardul - se constituie ca un ansamblu de reguli sau rezultate privitoare la activitatile unei institutii furnizoare de educatie sau la programele de studii oferite de aceasta si care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a acestor activitati.

x) standardele de referinta - sunt acele standarde care definesc un nivel optimal de realizare a unei activitati de catre o organizatie furnizoare de educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel national, european sau mondial.

y) indicatorul de performanta - reprezinta un instrument de masurare a gradului de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prin raportare la un standard.

CAPITOLUL II - Principii si finalitati

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 5 - Principii Principiile care guverneaza educatia si formarea profesionala în România sunt:

a) Principiul echitatii si egalitatii de sanse, potrivit caruia accesul la oportunitatile de învatare se realizeaza fara discriminare;

b) Principiul calitatii, în baza caruia activitatile de învatamânt se raporteaza la standarde de referinta si bune practici locale, nationale si internationale;

c) Principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare individuala si social-economica;

d) Principiul eficientei, pentru obtinerea de rezultate educationale maxime prin gestionarea resurselor existente;

e) Principiul subsidiaritatii, în baza caruia deciziile principale se iau de catre actorii implicati direct în proces;

f) Principiul raspunderii, în baza caruia unitatile si institutiile de învatamânt raspund public de performantele lor;

g) Principiul autonomiei universitare;

h) Principiul libertatii academice;

i) Principiul eficientei manageriale si financiare;

j) Principiul transparentei si al raspunderii publice;

k) Principiul respectarii drepturilor si libertatilor copilului, tinerilor si adultilor;

l) Principiul independentei de ideologii, religii si doctrine politice;

m) Principiul învatarii pe parcursul întregii vieti;

n) Principiul educatiei diferentiate/individualizate, urmarind valorificarea întregului potential al copilului/tânarului, a tuturor dimensiunilor personalitatii acestora;

o) Principiul asigurarii serviciilor sociale si educationale pentru copiii aflati în situatii speciale - copii/tineri proveniti din medii defavorizate, din familii monoparentale, dezmembrate sau în care parintii/sustinatorii legali au probleme de sanatate, copii/tineri cu cerinte educationale speciale si altii asemenea;

p) Principiul respectarii identitatii culturale a minoritatilor nationale;

q) Principiul fundamentarii deciziilor pe baza dialogului social;

r) Responsabilitatea parintilor;

s) Principiul sustinerii si promovarii personalului didactic, pentru acces si dezvoltare în cariera, conform calitatii performantelor profesionale;

t) Principiul mobilitatii.

Art. 6 - Finalitatile educatiei si formarii profesionale

(1) Educatia si formarea profesionala a copiilor, tinerilor si adultilor prin sistemul national de învatamânt are ca finalitate principala formarea la toti si la fiecare dintre acestia a competentelor, întelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostinte, deprinderi si atitudini, necesare pentru:

a) împlinire si dezvoltare personala prin realizarea propriilor obiective în viata, conform intereselor si aspiratiilor fiecaruia si dorintei de a învata pe parcursul întregii vieti;

b) integrare sociala si participare cetateneasca activa în societate;

c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile.

(2) Educatia si formarea profesionala prin sistemul national de învatamânt urmareste formarea si asumarea reala a unui set de valori care sa orienteze comportamentul si cariera absolventilor, asigurându-le incluziunea sociala, participarea civica si integrarea pe piata fortei de munca.

(3) Educatia si formarea profesionala prin sistemul national de învatamânt sustine si promoveaza patriotismul prin cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile nationale.

(4) Educatia si formarea profesionala prin sistemul national de învatamânt urmareste de asemenea:

a) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umanitatii, pe cultura nationala si universala si stimularea dialogului intercultural;

b) educarea în spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei;

c) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura si mediul înconjurator natural, social si cultural.

Art. 7 - Accesul la educatie si formare profesionala

(1) Cetatenii României, ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene au drepturi egale de acces la educatia si formarea profesionala prin sistemul national de învatamânt, indiferent de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectarea HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu..

(2) Cetatenii altor state, precum si apatrizii au acces la educatia si formarea profesionala prin sistemul national de învatamânt din România în conditiile legii.

(3) Statul garanteaza dreptul la educatie si formare profesionala diferentiate, pe baza pluralismului educational, în beneficiul individului si al întregii societati.

(4) Statul promoveaza si sustine învatarea pe parcursul întregii vieti, inclusiv prin recunoasterea, în conditiile legii, a rezultatelor învatarii non-formale si informale realizate individual, în afara sistemului national de învatamânt.

Art. 8 - Învatamântul obligatoriu

(1) Învatamântul obligatoriu este de 13 clase si cuprinde: grupa mare, pregatitoare pentru scoala, învatamântul primar - clasele I-IV, învatamântul secundar inferior, gimnazial - clasele V-VIII si învatamântul secundar superior, liceal - clasele IX-XII/XIII.

(2) Obligatia de a frecventa învatamântul obligatoriu la forma de zi înceteaza la vârsta de 16 ani.

(3) Dupa împlinirea vârstei de 16 ani, tinerii pot finaliza învatamântul obligatoriu si în cadrul formelor de învatamânt seral, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa, în conditiile legii.

Art. 9 - Gratuitatea învatamântului

(1) Învatamântul de stat este gratuit. Pentru unele activitati si programe de studii se pot percepe taxe în conditiile stabilite de prezenta lege.

(2) Finantarea învatamântului de stat si a învatamântului particular acreditat pentru învatamânt obligatoriu se face de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din alte surse, conform legii. Fondurile destinate învatamântului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat si în bugetele locale.

(3) Pentru finantarea învatamântului de stat din fonduri publice se asigura anual prin legea bugetului de stat alocatii bugetare de minimum 7% din produsul intern brut al anului respectiv, la care se adauga veniturile proprii extrabugetare.

(4) Învatamântul poate fi finantat si direct de catre agentii economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice, cu respectarea legislatiei în vigoare.

(5) Învatamântul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.

(6) Statul sustine anteprescolarii, prescolarii, elevii si studentii cu probleme si nevoi sociale, precum si pe cei cu cerinte educationale speciale.

(7) Statul sprijina, de asemenea, elevii si studentii cu performante scolare si universitare, care au o comportare exemplara si dovedesc motivatie si progrese remarcabile în educatia si formarea lor profesionala.

(8) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.

Art. 10 - Personalitatea juridica în învatamântul preuniversitar

(1) În sistemul national de învatamânt au personalitate juridica unitatile de învatamânt de stat daca se organizeaza si functioneaza în una dintre urmatoarele situatii:

a) cu minimum 200 de elevi;

b) cu minimum 200 de elevi si prescolari;

c) cu minimum 100 de prescolari / cu minimum 5 grupe de prescolari în program prelungit sau saptamânal. Gradinitele cu program normal devin structuri în cadrul gradinitelor cu program prelungit sau saptamânal.

(2) În mod exceptional, pe baza instructiunilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala, autoritatile administratiei publice locale împreuna cu inspectoratele scolare pot aproba organizarea si functionarea unor unitati de învatamânt cu efective mai mici decât cele prevazute la alineatul (1).

(3) Pentru asigurarea accesului egal la educatie, autoritatile administratiei publice locale, cu avizul inspectoratelor scolare, pot aproba, în conditiile legii, organizarea si functionarea unor structuri de învatamânt, ca parti ale unei unitati de învatamânt, fara personalitate juridica si subordonate aceluiasi ordonator principal de credite ca si unitatea de învatamânt careia îi apartin.

(4) În localitatile în care nu exista unitati de învatamânt si exista un numar de cel putin 10 prescolari si/sau 10 elevi de învatamânt primar, autoritatile administratiei publice locale pot asigura, cu avizul inspectoratelor scolare, desfasurarea de cursuri în spatii corespunzatoare din localitatea respectiva prin deplasarea personalului didactic necesar din unitatile de învatamânt care înmatriculeaza acesti prescolari/elevi. Personalul didactic aflat în aceasta situatie beneficiaza de toate drepturile legale în vigoare privind transportul si delegarea, dupa caz.

(5) Grupa de prescolari sau clasa de învatamânt primar formata în conditiile prevazute la alin.

(4) se considera post/norma didactica.

Art. 11 - Limba în care se desfasoara educatia si formarea profesionala

(1) Educatia si formarea profesionala în sistemul national de învatamânt se desfasoara în limba româna. Acestea se desfasoara, în conditiile prezentei legi, si în limbile minoritatilor nationale, precum si în limbi de circulatie internationala.

(2) În fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati de învatamânt sau formatiuni de studiu cu limba de predare româna si, dupa caz, cu predarea în limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea în limba materna în cea mai apropiata localitate în care este posibil.

(3) Învatarea în scoala a limbii române, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii români, indiferent de nationalitate. Planurile-cadru de învatamânt trebuie sa cuprinda pentru fiecare nivel educational numarul necesar de ore si, totodata, se vor asigura conditiile care sa permita însusirea limbii oficiale de stat.

(4) Atât în învatamântul de stat, cât si în cel particular documentele scolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii se întocmesc în limba româna. Celelalte înscrisuri scolare si universitare pot fi redactate în limba de predare sau într-o alta limba straina de circulatie internationala.

(5) Unitatile si institutiile de învatamânt pot efectua si emite, la cerere si, dupa caz, prin perceperea de la solicitanti a unor taxe stabilite la nivel local pentru acoperirea costurilor de traducere, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor înscrisuri scolare si universitare proprii.

Art. 12 - Competente partajate în învatamântul preuniversitar

(1) Organizarea si functionarea învatamântului preuniversitar de stat se realizeaza prin exercitarea competentelor reglementate de prezentul cod, partajate între autoritatile administratiei publice locale, judetene si centrale, inspectoratele scolare si unitatile de învatamânt, pe baza principiilor care stau la baza prezentului cod.

(2) Competentele partajate privind organizarea si functionarea învatamântului preuniversitar de stat se refera la urmatoarele domenii:

a) Retea scolara si fluxuri de anteprescolari, prescolari si elevi;

b) Resurse curriculare;

c) Resurse de timp;

d) Resurse informationale;

e) Resurse materiale;

f) Resurse financiare;

g) Resurse umane;

h) Dezvoltarea sistemului national de învatamânt;

i) Management educational.

(3) Normele, instructiunile si ordinele privind competentele partajate în organizarea si functionarea învatamântului preuniversitar se elaboreaza si se aproba conform prevederilor Art. 3, în conditiile legii.

Art. 13 - Interdictii

(1) Învatamântul, ca serviciu public, educatia si formarea profesionala, ca proces, precum si sistemul national de învatamânt în întregul sau nu se subordoneaza în niciun mod scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.

(2) În unitatile, institutiile si în spatiile de învatamânt este interzisa crearea si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica.

(3) În învatamânt este interzis prozelitismul religios.

(4) În spatiile destinate educatiei si formarii profesionale, în campusuri scolare si universitare, în unitati de cercetare stiintifica, biblioteci, edituri si tipografii ale unitatilor/institutiilor de învatamânt, în camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexe cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor si elevilor, sali de sport si altele asemenea sunt interzise activitatile care încalca normele de moralitate, precum si orice activitati care pot pune în pericol în orice mod sanatatea fizica sau psihica a copiilor si tinerilor.d

(5) Organizarea, functionarea si continutul învatamântului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii unitatile si institutiile de învatamânt create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care educatia si formarea profesionala corespund alegerii individului major sau a parintilor/tutorilor legal instituiti ai minorului.

(6) În sistemul national de învatamânt este interzisa segregarea bazata pe orice criteriu. Prin segregare în sistemul national de învatamânt se întelege separarea fizica, intentionata sau neintentionata, a copiilor/tinerilor minoritari de restul copiilor/tinerilor în grupe, clase, cladiri, unitati de învatamânt si alte spatii utilizate în învatamânt, astfel încât procentul copiilor/tinerilor minoritari din totalul copiilor/tinerilor din unitatea de învatamânt/clasa/grupa este disproportionat în raport cu procentul pe care copiii/tinerii minoritari de vârsta respectiva îl reprezinta din totalul populatiei de aceeasi vârsta în respectiva unitate administrativteritoriala si reprezinta o forma grava de discriminare. Nu se considera segregare în sensul prezentului alineat în cazul predarii limbii materne si/sau a altor/tuturor disciplinelor în limba materna, precum si în cazuri expres prevazute de lege.

(7) Privatizarea unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat este interzisa.

Art. 14 - Autonomia universitara
Autonomia universitara este garantata de Constitutia României.

Art. 15 - Dialogul social si consultarea factorilor interesati

(1) În sistemul national de învatamânt, sunt promovate dialogul social, precum si dezvoltarea si valorificare parteneriatelor institutiilor si unitatilor de învatamânt cu organizatiile societatii civile si cu mediul de afaceri, realizate în conditiile legii.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza consultarilor cu institutiile si ministerele interesate, respectiv cu principalii parteneri sociali, proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile nationale în domeniul educatiei si formarii profesionale.

(3) Deciziile structurilor subordonate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii se fundamenteaza, de asemenea, pe dialogul cu partenerii sociali.

(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, consultând factorii interesati în organizarea unor forme si tipuri specifice de învatamânt, raspunde de elaborarea curriculumului national pentru învatamântul preuniversitar.

(5) În învatamântul superior, curriculumul se stabileste conform autonomiei universitare, cu respectarea standardelor nationale.

Art. 16 - Disciplina "Religie" în învatamântul preuniversitar

(1) Planurile cadru ale învatamântului primar, gimnazial si liceal includ religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.

(2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. În acest caz situatia scolara se încheie fara aceasta disciplina. În mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.

(3) Disciplina "Religie" poate fi predata numai de personal abilitat, în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si cultele religioase recunoscute oficial de stat.

Art. 17 - Învatamântul organizat de culte

(1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii organizarea unui învatamânt teologic specific pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii învatamântului gimnazial sau liceal, dupa caz, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult în configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamântului oficial reactualizat. Înfiintarea, organizarea si functionarea acestui învatamânt se fac potrivit legii.

(2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învatamânt confesional prin înfiintarea si administrarea propriilor unitati si institutii de învatamânt particulare, conform legii.

(3) Curriculumul specific învatamântului preuniversitar teologic se elaboreaza de catre cultul respectiv si se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Curriculumul învatamântului confesional se elaboreaza si se aproba conform legii.

(4) Pentru învatamântul superior curriculumul se elaboreaza si se aproba de catre universitate.

Art. 18 - Învatamântul organizat în strainatate

(1) În conditiile prezentului cod, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate organiza unitati de învatamânt cu predarea în limba româna pe lânga oficiile diplomatice si institutiile culturale ale României în strainatate.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligatia sa sprijine învatamântul în limba materna în tarile în care traiesc români, cu respectarea legislatiei statului respectiv.

Art. 19 - Alternativele educationale

(1) În sistemul national de învatamânt, de stat si particular, pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu aprobarea Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, conform legii.

(2) Evaluarea si acreditarea alternativelor educationale se fac potrivit legii.

PARTEA a II-a - Educatia si formarea profesionala

TITLUL I - Sistemul national de învatamânt	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Structura sistemului national de învatamânt

Art. 20 - Sistemul national de învatamânt

(1) Sistemul national de învatamânt este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat si particulare care sunt organizate si functioneaza conform legii.

(2) În învatamântul preuniversitar, misiunea generala a unitatilor de învatamânt este de a asigura accesul egal la educatie de calitate, raspunzând nevoilor de dezvoltare personala si de integrare sociala si profesionala, în conditiile utilizarii eficiente a resurselor.

(3) În învatamântul superior, misiunea generala a institutiilor de învatamânt este de a genera si transfera cunoastere catre societate prin:

a) Formare initiala si continua la nivel universitar, în scopul insertiei profesionale a individului si satisfacerii nevoii de competenta a mediului socio-economic;

b) Cercetare stiintifica, inovare, creatie individuala si colectiva, în domeniul stiintelor si ingineriei, artelor, literelor, asigurarea dezvoltarii activitatilor fizice si sportive, precum si prin valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora;

c) Contributia la constructia si dezvoltarea Spatiului European al Învatamântului Superior si cercetarii stiintifice si participarea la procesul de internationalizare a programelor de studii si a campusurilor universitare.

(4) Unitatile si institutiile de învatamânt raspund public de performantele lor în îndeplinirea misiunii asumate.

(5) Educatia si formarea profesionala prin sistemul national de învatamânt este parte a educatiei permanente si se realizeaza prin învatamântul preuniversitar, universitar si postuniversitar.

(6) Sistemul national de învatamânt este organizat pe niveluri.

(7) Învatamântul preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a) educatie timpurie formata din nivelul ante-prescolar (0 - 3 ani), respectiv nivelul prescolar (3 - 6/7 ani) cuprinzând grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, pregatitoare pentru scoala;

b) învatamânt primar: clasele I-IV;

c) învatamânt secundar care cuprinde:

i) învatamânt secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;

ii) învatamânt secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII;

iii) învatamânt tertiar non-universitar: postliceal;

(8) Învatamântul superior cuprinde urmatoarele niveluri:

a) învatamânt universitar organizat pe trei cicluri: licenta, masterat si doctorat;

b) învatamânt post-universitar.

(9) Învatamântul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, iar învatamântul superior este coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu respectarea autonomiei universitare.

(10) Formele de organizare a învatamântului sunt: învatamânt de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta cu frecventa redusa.

(11) În cadrul învatamântului obligatoriu sunt permise urmatoarele forme de organizare, în conditiile legii:

a) învatamântul prescolar: se organizeaza ca învatamânt de zi;

b) învatamântul primar si secundar inferior, gimnazial: se organizeaza ca învatamânt de zi, iar pentru învatamântul de tip "a doua sansa" se poate organiza si ca învatamânt seral sau cu frecventa redusa;

c) învatamântul secundar superior, liceal: se organizeaza ca învatamânt de zi, seral, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa. Organizarea ca învatamânt seral, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa se realizeaza, de regula, pentru elevii care au depasit vârsta de 16 ani si au intrat, în conditiile legii, pe piata fortei de munca sau, dupa caz, pentru elevii care, din motive obiective, au dificultati în accesarea formei de zi, ori pentru programe de tipul "a doua sansa".

(12) În sistemul national de învatamânt pot functiona unitati-pilot si experimentale.

(13) În functie de nivelul organizat, unitatile de învatamânt se denumesc astfel:

a) cresa - unitate de învatamânt în care se organizeaza educatia anteprescolara sub forma de servicii de îngrijire si de educare a copiilor cu vârste între 0 si 3 ani, pe timpul zilei;

b) gradinita - unitate de învatamânt în care se organizeaza educatie prescolara prin servicii de îngrijire si educare a copiilor cu vârste între 3 si 6/7 ani, de regula pe timpul zilei si, în cazuri exceptionale, pe timpul noptii, respectiv în cursul unei saptamâni;

c) scoala - unitate de învatamânt în care se poate organiza pâna la cel mult învatamânt secundar inferior, gimnazial;

d) liceu, colegiu sau colegiu national - unitate de învatamânt în care se poate organiza pâna la cel mult învatamânt tertiar non-universitar.

(14) Denumirile de colegiu, respectiv colegiu national se atribuie prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii pentru unitati de învatamânt cu performante deosebite, în baza unor criterii si standarde nationale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(15) În raport cu conditiile existente pot functiona, sub conducere unica, unitati de învatamânt în care se organizeaza si functioneaza mai multe niveluri de învatamânt, denumirea fiind data de nivelul cel mai înalt organizat, conform prevederilor alin. (13).

(16) În cadrul sistemului national de învatamânt se pot înfiinta si pot functiona, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, structuri de învatamânt organizate prin cooperare între unitati si institutii de învatamânt din tara si, pe baza unor acorduri guvernamentale, din strainatate.

(17) Prin exceptie, procesul educational se poate desfasura si în alte tipuri de unitati, altele decât cele mentionate la alin. (13), cum ar fi centre de zi, centre educationale, camine spital, penitenciare si altele asemenea, în conditiile legii.

(18) Unitatile de învatamânt si autoritatile administratiei publice locale pot decide înfiintarea de consortii scolare, constituite în conditiile legii prin parteneriat contractual între doua sau mai multe unitati de învatamânt, în scopul cresterii eficientei utilizarii resurselor si extinderii oportunitatilor de învatare oferite elevilor.

(19) Învatamântul superior este organizat în institutii de învatamânt superior: universitati, academii de studii, institute, scoli academice postuniversitare.

Art. 21 - Caracterul deschis al învatamântului

(1) Sistemul national de învatamânt are caracter deschis. Caracterul deschis se manifesta prin:

a) accesul la educatie si formare profesionala prin sistemul national de învatamânt pe parcursul întregii vieti;

b) trecerea elevilor de la o clasa la alta, de la o unitate la alta, de la o forma la alta, de la o filiera la alta si de la un profil la altul, în conditiile stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si prin Carta scolii a fiecarei unitati de învatamânt.

(2) În învatamântul superior, caracterul deschis este asigurat de lege si de Carta universitara.

(3) În învatamântul preuniversitar, caracterul deschis este asigurat si de Carta scolara.

(4) Elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale dovedite pot promova 2 ani de studii într-un an scolar sau universitar, cu conditia ca cei doi ani sa nu cuprinda anul terminal.

(5) Elevii care au parasit prematur sistemul de educatie au acces la rute alternative de educatie si formare profesionala pentru a-si continua studiile la nivelul învatamântului obligatoriu.

(6) Caracterul deschis se manifesta si prin recunoasterea si validarea rezultatelor învatarii non-formale si informale, în conditiile legii.

Art. 22 - Asigurarea conditiilor pentru învatamântul de stat obligatoriu

(1) Autoritatile administratiei publice locale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, inspectoratele scolare si unitatile de învatamânt asigura, în limitele competentelor stabilite prin lege, conditiile necesare pentru ca prescolarii, respectiv elevii, sa frecventeze învatamântul prescolar, primar si secundar inferior, gimnazial, de regula, în localitatile în care acestia domiciliaza.

(2) În situatii justificate, elevilor din învatamântul obligatoriu scolarizati într-o alta localitate decât localitatea de domiciliu li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul autoritatilor administratiei publice locale, al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al organizatiilor neguvernamentale si al altor persoane juridice sau fizice.

TITLUL II - Învatamântul preuniversitar	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Organizarea învatamântului preuniversitar

Art. 23 - Competentele partajate din domeniul retea scolara

(1) Competentele partajate din domeniul retea scolara sunt urmatoarele:

a) Înfiintarea, desfiintarea si reorganizarea unitatilor de învatamânt anteprescolar, prescolar, primar si gimnazial;

b) Înfiintarea, desfiintarea si reorganizarea unitatilor de învatamânt liceal si postliceal;

c) Înfiintarea, desfiintarea si reorganizarea unitatilor de învatamânt pentru elevi cu cerinte educationale speciale, numite în continuare unitati de învatamânt special.

(2) Actiunile de înfiintare, desfiintare si reorganizare a unitatilor de învatamânt anteprescolar prescolar, primar si gimnazial se realizeaza în succesiune obligatorie astfel:

b) Inspectoratul scolar da avizul conform pe propunerea Consiliului Local, în baza unei evaluari privind asigurarea calitatii conform standardelor nationale;

c) Pentru înfiintarea unitatii de învatamânt, se parcurg procedurile prevazute de lege cu privire la evaluarea pentru autorizare/acreditare;

d) În cazul aprobarii înfiintarii sau al aprobarii cu conditii, Consiliul Local emite decizia conforma de realizare a actiunii prin hotarâre a Consiliului Local;

e) Inspectoratul scolar îsi asuma si pune în practica Hotarârea Consiliului Local de realizare a actiunii.

(3) Consiliul Local achita integral din bugetul local costurile necesare realizarii actiunilor precizate la alin. (2), inclusiv costul evaluarii, stabilit în conditiile legii.

(4) Actiunile de înfiintare, desfiintare si reorganizare a unitatilor de învatamânt liceal si postliceal se realizeaza în succesiune obligatorie astfel:

a) Consiliul Local propune actiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, în mod obligatoriu, cel putin la evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetului local. De asemenea, si Consiliul Judetean este abilitat sa faca propuneri din proprie initiativa, prin consultare cu Consiliul Local în a carui arie geografica urmeaza sa se realizeze actiunea respectiva si pe baza evolutiilor preconizate de pe piata muncii la nivel judetean si, dupa caz, regional;

b) Consiliul Judetean avizeaza si îsi asuma propunerea, în baza unei analize privind evolutiile de pe piata muncii la nivel judetean si, dupa caz, regional;

c) Inspectoratul scolar da avizul conform pe propunerea Consiliului Judetean în baza unei evaluari privind asigurarea calitatii conform standardelor nationale;

d) Pentru înfiintarea unitatii de învatamânt, se parcurg procedurile de evaluare prevazute de lege;

e) Consiliul Judetean emite decizia conforma de realizare a actiunii, prin hotarâre a Consiliului Judetean;

f) Inspectoratul scolar îsi asuma si pune în practica Hotarârea Consiliului Judetean de realizare a actiunii.

(5) Costurile necesare realizarii actiunilor precizate la alin. (4), în conditiile legii, se suporta de Consiliul Local în a carui arie geografica urmeaza sa se realizeze actiunea si/sau de Consiliul Judetean, din bugetele autoritatilor respective.

(6) Actiunile de înfiintare, desfiintare si reorganizare a unitatilor de învatamânt special se realizeaza în succesiune obligatorie astfel:

a) Consiliul Judetean propune actiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judetean si, dupa caz, regional care se va referi, în mod obligatoriu, cel putin la evolutiile demografice, cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetare;

b) Inspectoratul scolar da avizul conform pe propunerea Consiliului Judetean în baza unei evaluari privind asigurarea calitatii conform standardelor nationale;

c) Pentru înfiintarea unitatii de învatamânt, se parcurg procedurile de evaluare prevazute de lege;

d) În cazul aprobarii actiunii sau al aprobarii cu conditii, Consiliul Judetean emite decizia conforma de realizare a actiunii, prin hotarâre a Consiliului Judetean;

e) Inspectoratul scolar îsi asuma si pune în practica Hotarârea Consiliului Judetean de realizare a actiunii.

(7) Consiliul Judetean suporta, din bugetul propriu, costurile necesare realizarii actiunilor precizate la alin. (6), inclusiv costul evaluarii stabilit în conditiile legii.

Art. 24 - Competentele partajate din domeniul fluxurilor de anteprescolari, prescolari si elevi

(1) Competentele partajate în domeniul fluxurilor de anteprescolari, prescolari si elevi sunt:

a) Elaborarea, aprobarea si aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitatile de învatamânt anteprescolar, prescolar, primar si gimnazial;

b) Elaborarea, aprobarea si aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitatile de învatamânt liceal si postliceal;

c) Elaborarea, aprobarea si aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitatile de învatamânt special.

(2) Elaborarea, aprobarea si aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitatile de învatamânt anteprescolar, prescolar, primar si gimnazial se realizeaza astfel:

a) Unitatea de învatamânt propune planul de scolarizare;

b) Consiliul Local aproba proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unitatile de învatamânt din aria geografica proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveste, cel putin, evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetului local;

c) Inspectoratul scolar consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, obligatoriu în colaborare cu consiliile locale si unitatile de învatamânt, cifrele de scolarizare pe niveluri si forme de învatamânt, pentru fiecare localitate si la nivel judetean, în conditiile legii;

d) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, obligatoriu în colaborare cu inspectoratele scolare, cifrele de scolarizare pe niveluri si forme de învatamânt, pentru fiecare judet si la nivel national, în conditiile legii;

e) Cifrele de scolarizare, pe niveluri si forme de învatamânt, se aproba anual prin hotarâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

f) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii repartizeaza fiecarui inspectorat scolar cifrele de scolarizare pe niveluri si forme de învatamânt;

g) Inspectoratul scolar repartizeaza fiecarei unitati de învatamânt cifrele de scolarizare, pe niveluri si forme de învatamânt;

h) Unitatea de învatamânt pune în aplicare planul de scolarizare aprobat.

(3) Elaborarea, aprobarea si aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitatile de învatamânt liceal si postliceal se realizeaza în succesiune obligatorie astfel:

a) Inspectoratul scolar, în colaborare cu partenerii sociali si institutionali, propune repartitia procentuala pe filiere, profiluri, specializari, domenii de pregatire si, dupa caz, calificari profesionale;

b) Consiliul Judetean aproba repartitia procentuala pe filiere, profiluri, specializari, domenii de pregatire si, dupa caz, calificari profesionale, în baza unei analize privind evolutiile de pe piata muncii la nivel judetean si, dupa caz, regional;

c) Unitatea de învatamânt propune planul de scolarizare;

d) Consiliul Local aproba proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unitatile de învatamânt din aria geografica proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveste, cel putin, evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare, evolutiile bugetului local si de pe piata muncii la nivel local;

e) Inspectoratul scolar consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza cifrele de scolarizare propuse, pentru fiecare localitate si la nivel judetean, cu respectarea stricta a repartitiilor procentuale aprobate de Consiliul Judetean pe filiere, profiluri, specializari, domenii de pregatire si, dupa caz, calificari profesionale. Corectiile se realizeaza obligatoriu în colaborare cu consiliile locale si unitatile de învatamânt respective;

f) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza cifrele de scolarizare propuse, pentru fiecare judet si la nivel national, cu respectarea repartitiilor procentuale aprobate de fiecare consiliu judetean pe filiere, profiluri, specializari, domenii de pregatire si, dupa caz, calificari profesionale. Corectiile se realizeaza obligatoriu în colaborare cu inspectoratele scolare respective;

g) Cifrele de scolarizare se aproba anual prin hotarâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

h) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii repartizeaza fiecarui inspectorat scolar cifrele de scolarizare;

i) Inspectoratul scolar repartizeaza fiecarei unitati de învatamânt cifrele de scolarizare pe filiere, profiluri, specializari, domenii de pregatire si, dupa caz, calificari profesionale;

j) Unitatea de învatamânt pune în aplicare planul de scolarizare aprobat.

(4) Elaborarea, aprobarea si aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitatile de învatamânt special se realizeaza în succesiune obligatorie astfel:

a) Consiliul Judetean propune cifrele de scolarizare pentru învatamântul special, în colaborare cu unitatile de învatamânt si pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judetean si, dupa caz, regional privind, cel putin, evolutiile demografice cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetare;

b) Inspectoratul scolar da avizul conform pe cifrele de scolarizare pentru învatamântul special;

c) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, obligatoriu în colaborare cu inspectoratele scolare, cifrele de scolarizare pentru învatamântul special, pentru fiecare judet si la nivel national, în conditiile legii;

d) Cifrele de scolarizare pentru învatamântul special se aproba anual prin hotarâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat, înaintat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

e) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii repartizeaza fiecarui inspectorat scolar cifrele de scolarizare pentru învatamântul special;

f) Inspectoratul scolar repartizeaza unitatilor de învatamânt cifrele de scolarizare pentru învatamântul special;

g) Unitatea de învatamânt pune în aplicare planul de scolarizare aprobat.

(5) Finantarea actiunilor prevazute la alin. (2), (3) si (4) se asigura în mod corespunzator de fiecare autoritate implicata în proces, din bugetele proprii.

Art. 25 - Educatia timpurie - anteprescolara si prescolara

(1) Educatia timpurie, ca prima treapta de pregatire în educatia formala, asigura intrarea copilului în sistemul de învatamânt obligatoriu, prin formarea capacitatii de a învata si prin implicarea tuturor actorilor cu care copilul interactioneaza: familia, personalul din institutiile destinate educatiei timpurii si comunitatea.

(2) Educatia timpurie se organizeaza, de regula, în crese si gradinite sau în centre pentru educatie si interventie timpurie, ca unitati cu personalitate juridica sau ca structuri, în conditiile legii.

(3) Pentru asigurarea legaturii cu familia, în incinta creselor, gradinitelor, centrelor pentru educatie si interventie timpurie pot functiona Centre de Resurse pentru Parinti dupa un regulament-cadru specific elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(4) Educatia anteprescolara se organizeaza pentru copii cu vârste între 0 si 3 ani, în crese sau în centre pentru educatie si interventie timpurie, în functie de solicitarile existente la nivelul comunitatilor locale.

(5) Învatamântul prescolar se organizeaza pentru copii în vârsta de 3 - 6/7 ani, în gradinite cu program normal, prelungit sau saptamânal sau în centre pentru educatie si interventie timpurie.

(6) La nivelul educatiei timpurii, formatiunea de studiu este grupa de copii. Grupele de copii se constituie, de regula, ca grupe omogene în functie de criteriul vârsta. În anumite situatii pot fi organizate si grupe eterogene din punctul de vedere al vârstei copiilor..

(7) Autoritatile administratiei locale si inspectoratele scolare asigura resursele necesare cuprinderii copiilor de vârsta 5-6/7 ani în grupa mare, pregatitoare pentru scoala, conform competentelor stabilite prin lege, precum si generalizarea cuprinderii copiilor cu vârste de 3-5 ani în celelalte grupe ale învatamântului prescolar.

Art. 26 - Învatamântul primar

(1) Învatamântul primar se organizeaza si functioneaza în cadrul unitatilor de învatamânt corespunzatoare, de regula, cu program de dimineata.

(2) În clasa I sunt înscrisi copiii care au urmat grupa mare, pregatitoare pentru scoala si care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la data începerii anului scolar.

(3) La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi înscrisi în clasa I si copiii care au urmat grupa mare, pregatitoare pentru scoala si care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la sfârsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.

(4) La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care sunt sau urmeaza sa fie cuprinsi în grupa mare, pregatitoare pentru scoala si care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la data începerii anului scolar va fi amânata cu un an.

(5) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate organiza programe de tip a doua sansa în vedere promovarii claselor I-IV pentru persoane care, din diferite motive, nu au absolvit învatamântul primar pâna la vârsta de 14 ani.

(6) La absolvirea ciclului primar se realizeaza o evaluare nationala a competentelor de baza dupa o metodologie elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobata prin ordin al ministrului.

Art. 27 - Învatamântul secundar inferior, gimnazial

(1) Învatamântul secundar inferior, gimnazial, se organizeaza si functioneaza în cadrul unitatilor de învatamânt corespunzatoare.

(2) Continuarea studiilor din învatamântul secundar inferior, gimnazial în învatamântul secundar superior, liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si orientare scolara si profesionala, fundamentat pe cunoasterea elevilor si pe recomandarile cadrelor didactice, precum si pe rezultatele învatarii si pe optiunile individuale.

(3) Pentru orientarea scolara si profesionala a elevilor precum si pentru continuarea studiilor, se vor lua în considerare urmatoarele rezultate ale învatarii:

a) media generala obtinuta pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general în raport cu standardele nationale de evaluare continua;

b) rezultatele obtinute la o evaluare nationala realizata la nivelul unitatii de învatamânt la finalul clasei a VIII-a si structurata dupa modelul testarilor internationale standardizate, ca indicator specific privind performanta competentelor-cheie formate pe parcursul întregului învatamânt general de tip comprehensiv;

c) rezultatele evaluarii formative realizate pe parcursul anului scolar.

(4) Rezultatele învatarii precizate la alin. (3) sunt consemnate pentru fiecare elev în portofoliul personal pentru educatie permanenta.

(5) Organizarea evaluarii nationale standardizate a elevilor de clasa a VIII-a si procedura de trecere de la învatamântul secundar inferior, gimnazial, la învatamântul secundar superior, liceal, se reglementeaza prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, aprobata prin ordin al ministrului si data publicitatii pentru fiecare promotie la începutul învatamântului secundar inferior, gimnazial.

(6) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate organiza programe de tip a doua sansa în vederea promovarii claselor V-VIII pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani vârsta corespunzatoare clasei si care din diferite motive, nu au absolvit învatamântul secundar inferior, gimnazial.

(7) Unitatile de învatamânt liceal vor avea în vedere asigurarea oportunitatilor egale în vederea scolarizarii copiilor proveniti din medii defavorizate prin instituirea, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, a masurilor afirmative privind locurile speciale pentru romi.

Art. 28 - Învatamântul secundar superior, liceal - dispozitii comune

(1) Învatamântul secundar superior, liceal, se organizeaza si functioneaza în unitati de învatamânt de tip liceu, colegiu sau colegiu national, dupa caz.

(2) Învatamânt secundar superior, liceal, poate functiona, în conditiile legii, si ca învatamânt sera, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa, în unitati de învatamânt stabilite de autoritatile administratiei publice si inspectoratele scolare, conform competentelor stabilite prin lege.

(3) Învatamântul secundar superior, liceal, functioneaza, de regula, cu urmatoarele filiere si profiluri:

a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;

b) filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale si protectia mediului;

c) filiera vocationala cu profilurile militar, ordine si securitate publica, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.

(4) Filiera tehnologica si, dupa caz, filiera vocationala fac parte din învatamântul profesional si tehnic.

(5) Liceele, colegiile si colegiile nationale se organizeaza cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea autoritatilor administratiei publice si inspectoratelor scolare, conform competentelor stabilite prin lege, clase cu specializari mai restrânse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si performante exceptionale.

(6) Durata studiilor în învatamântul secundar superior, liceal, poate fi, dupa caz, de 4 sau de 5 ani si este stabilita prin planurile cadru de învatamânt.

(7) Finalizarea învatamântului secundar superior, liceal, se atesta printr-un certificat de absolvire, care confera dreptul de acces, în conditiile legii, în învatamântul postliceal si dreptul de sustinere a examenului national de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.

(8) Absolventii învatamântului secundar superior, liceal, dobândesc si portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.

(9) În cazul întreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se elibereaza un document de certificare a studiilor efectuate si o copie a portofoliul personal pentru educatie permanenta, completat la zi. În cazul continuarii studiilor, documentul original se transfera între unitatile scolare.

(10) Absolventii învatamântului secundar superior, liceal, care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobândesc certificatele de competente lingvistice si digitale, respectiv diploma de bacalaureat, în conditiile art. 41. Promovarea examenului national de bacalaureat confera dreptul de acces în învatamântul superior, în conditiile legii.

Art. 29 - Învatamântul secundar superior, liceal - filiera tehnologica

(1) Filiera tehnologica se organizeaza pentru calificari profesionale din cadrul Registrului National al Calificarilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobate prin hotarâre a Guvernului României.

(2) Absolventii clasei a X-a care doresc sa continue clasele a XI-a si/sau a XII-a/a XIII-a din cadrul filierei tehnologice la forma de învatamânt zi, seral, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa si care au finalizat stagiul de pregatire practica cu durata de 10 saptamâni pot sustine un examen de certificare a calificarii profesionale nivel 2, echivalent EQF 3.

(3) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unitatii de învatamânt si/sau la agentii economici cu care unitatea de învatamânt are încheiate contracte pentru pregatire practica.

(4) Agentii economici care asigura, dupa caz, pe baza de contract cu unitatile de învatamânt, burse de scolarizare, stagii de pregatire practica a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practica, locuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati fiscale, potrivit prevederilor legale.

Art. 30 - Învatamântul tertiar non-universitar, postliceal

(1) Învatamântul tertiar non-universitar, postliceal, face parte din învatamântul profesional si tehnic si se organizeaza pentru calificari profesionale din cadrul Registrului National al Calificarilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobate prin hotarâre a Guvernului României.

(2) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.

(3) Învatamântul postliceal are o durata de 1-2 ani, în functie de complexitatea calificarii.

(4) Scolarizarea în învatamântul postliceal de stat, organizata la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, se finanteaza prin bugetele locale ale unitatilor administrativteritoriale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale. Scolarizarea poate fi finantata si de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învatamânt care asigura scolarizarea.

(5) Admiterea în învatamântul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învatamânt, cu consultarea factorilor interesati.

(6) Au dreptul sa se înscrie în învatamântul postliceal, în conditiile alin. (5), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.

(7) Numarul de locuri pentru învatamântul postliceal finantat de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, se aproba de inspectoratul scolar si se comunica Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(8) Învatamântul postliceal se încheie cu examen de certificare a calificarii profesionale, reglementat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii prin metodologie specifica, elaborata cu consultarea factorilor interesati si aprobata prin ordin al ministrului.

(9) În cazul nepromovarii examenului de certificare a calificarii profesionale, acesta mai poate fi sustinut în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de catre absolventi.

CAPITOLUL II - Alte forme de organizare ale învatamântului preuniversitar

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 31 - Învatamântul pentru copii si tineri cu cerinte educationale speciale

(1) Învatamântul special se organizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru toate nivelurile prevazute la art. 20 alin. (7), pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament sau cu deficiente asociate, numiti în continuare cu cerinte educationale speciale, în scopul educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale.

(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza prin unitati de învatamânt special, în grupe si clase speciale din unitati de învatamânt obisnuite, sau în unitati de învatamânt obisnuite, inclusiv în unitati cu predare în limbile minoritatilor nationale.

(3) Durata educatiei si formarii profesionale a copiilor si tinerilor cu cerinte educationale speciale poate fi mai mare decât cea precizata prin prezentul cod si se stabileste, în functie de gradul si tipul deficientei, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(4) Învatamântul special este organizat ca învatamânt de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza si sub alte forme, în conditiile legii.

(5) Unitatile de învatamânt special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a deficientei.

(6) Tipul si gradul deficientei copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.

(7) Învatamântul special dispune de planuri de învatamânt, programe scolare, manuale si metode didactice adecvate, elaborate în functie de tipul si gradul deficientei si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(8) În învatamântul prescolar si primar, în functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers, sau dinspre caminulscoala spre scoala speciala si invers.

(9) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza si de catre psihologul scolar. Hotarârea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.

(10) Copiii cu cerinte educationale speciale, care nu au putut fi reorientati spre învatamântul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educatie în unitati ale învatamântului special primar, gimnazial, liceal si postliceal, diferentiat dupa tipul si gradul deficientei.

(11) Ministerul Familiei, Muncii si Protectiei Sociale, împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari în domeniu, asigura integrarea în viata activa, în forma corespunzatoare de munca, a absolventilor învatamântului special, potrivit calificarii obtinute si în conditiile prevazute de legislatia în vigoare.

Art. 32 - Învatamânt pentru copii si tineri capabili de performante deosebite

(1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de performante deosebite prin actiuni desfasurate la nivel national si local în unitati de învatamânt, unitati conexe din învatamânt si centre de excelenta organizate la nivel national, regional si judetean vizând:

a) identificarea si selectia pe baza unor criterii obiective stabilite la nivel national;

b) asigurarea accesului la educatie diferentiata si educatia diferentiata;

c) stimularea, consilierea si promovarea.

(2) La nivelul unitatilor de învatamânt desemnate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii se pot organiza, cu aprobarea autoritatilor administratiei publice locale si inspectoratelor scolare, conform competentelor stabilite prin lege, clase pentru elevi capabili de performante deosebite.

(3) Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si financiare pentru derularea activitatilor precizate la alin. (1) si (2) se asigura de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si inspectoratele scolare pe baza de norme metodologice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobate prin ordin al ministrului.

(4) Coordonarea actiunilor precizate la alin. (1), este asigurata de Centrul National de Excelenta.

(5) Pentru sprijinirea copiilor si tinerilor capabili de performante deosebite Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii organizeaza olimpiade si concursuri, tabere de profil, simpozioane si altele asemenea si acorda burse si alte forme de sprijin material.

Art. 33 - Învatamântul de arta si învatamântul sportiv

(1) Învatamântul de arta si învatamântul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.

(2) Unitatile în care se organizeaza învatamântul de arta si învatamântul sportiv se stabilesc de autoritatile administratiei publice locale si de inspectoratele scolare, conform competentelor prevazute de lege.

(3) În învatamântul de arta si în învatamântul sportiv:

a) scolarizarea se realizeaza, de regula, începând cu clasele primare;

b) elevii pot fi înscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;

c) planurile cadru de învatamânt sunt adaptate profilului;

d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

e) programele scolare pentru învatamântul liceal de arta si învatamântul liceal sportiv respecta obiectivele educationale stabilite pentru profilul respectiv.

(4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate organiza, la propunerea autoritatilor locale, cluburi scolare si unitati de învatamânt preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau intensiv.

(5) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material.

(6) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta în domeniul sportului si al artelor.

(7) Elevii au acces neîngradit în cluburile sportive, în palatele si cluburile copiilor.

(8) Toti elevii cuprinsi în grupele de performanta sunt înscrisi într-un Registru national al performantelor sportive, în baza reglementarilor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(9) Cluburile sportive scolare pot sa fie finatate si de autoritatile locale.

CAPITOLUL III - Curriculumul National

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 34 - Structura curriculumului national

(1) Curriculumul National este ansamblul coerent al planurilor cadru de învatamânt, al programelor, al manualelor si auxiliarelor scolare din învatamântul preuniversitar.

(2) Curriculumul National cuprinde disciplinele de învatamânt/modulele de pregatire corespunzatoare fiecarui nivel educational, precum si competentele care trebuie formate la elevi, continuturile si standardele nationale de evaluare în baza carora se evalueaza elevii pentru fiecare dintre aceste discipline/module.

(3) Curriculumul National este fundamentat pe urmatoarele domenii de competente-cheie care determina profilul de formare al elevului din perspectiva învatarii pe tot parcursul vietii:

a) competente de comunicare în limba româna si, dupa caz, în limba materna;

b) competente de comunicare în limbi straine;

c) competente matematice;

d) competente de baza în stiinte si tehnologii;

e) competente digitale;

f) competente sociale si competente civice;

g) initiativa si competenta antreprenoriala, a învata sa înveti;

h) competente de expresie culturala, dezvoltare personala.

(4) Fiecare disciplina din Curriculum prin programa scolara si sistemul de evaluare va contribui la formarea si dezvoltarea competentelor din cele 8 domenii precizate la alin. (3).

Art. 35 - Competente partajate în domeniul Curriculumului National

(1) Competentele partajate din domeniul Curriculumului National sunt urmatoarele:

a) Elaborarea planurilor cadru de învatamânt, a programelor scolare si a standardelor nationale de evaluare;

b) Evaluarea si aprobarea manualelor scolare si a auxiliarelor curriculare;

c) Asigurarea manualelor scolare pentru elevii din învatamântul obligatoriu de stat;

d) Elaborarea curriculumului la decizia scolii, numit în continuare CDS, respectiv a curriculumului în dezvoltare locala, numit în continuare CDL.

(2) Finantarea actiunilor pentru elaborarea planurilor cadru de învatamânt, a programelor scolare si a standardelor nationale de evaluare, respectiv pentru evaluarea si aprobarea manualelor scolare se asigura de la bugetul de stat.

(3) Politicile educationale în domeniul Curriculumului National sunt supuse dezbaterii publice, inclusiv la nivelul produselor curriculare planuri cadru de învatamânt, programe scolare si standarde nationale de evaluare, sub coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 36 - Planurile cadru de învatamânt

(1) Planurile cadru de învatamânt cuprind disciplinele de învatamânt/modulele de pregatire corespunzatoare fiecarui nivel si forma de învatamânt, precum si numarul de ore alocate acestora.

(2) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru este cuprins între maxim 20 de ore pe saptamâna la învatamântul primar si maxim 30 de ore pe saptamâna pentru învatamântul secundar inferior, gimnazial, respectiv secundar superior, liceal.

(3) Planurile cadru de învatamânt pentru învatamântul secundar inferior, gimnazial si secundar superior, liceal cuprind discipline din trunchiul comun, de regula 60%, curriculum diferentiat, de regula 30% si curriculum la decizia scolii/curriculum în dezvoltare locala, de regula 10%.

(4) Disciplinele si activitatile cuprinse în curriculumul la decizia scolii/curriculumul în dezvoltare locala se stabilesc de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt, pe baza consultarii cadrelor didactice prin consiliul profesoral, a elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a parintilor prin comitetul reprezentativ al parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale si, dupa caz, a agentilor economici cu care unitatea de învatamânt are relatii pentru pregatirea practica a elevilor.

(5) Planurile cadru de învatamânt sunt elaborate de Consiliul National pentru Curriculum, sub coordonarea stiintifica si metodologica a Institutului de Stiinte ale Educatiei, în baza consultarii comisiilor nationale de specialitate, a beneficiarilor educatiei si formarii profesionale si a reprezentantilor organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului, sunt supuse dezbaterii publice si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(6) Planurile cadru de învatamânt pentru filiera tehnologica se elaboreaza în conditiile precizate la alin. (5) de catre Centrul National de Dezvoltare a Învatamântului Profesional si Tehnic, sunt avizate de Consiliul National pentru Curriculum si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(7) Planurile cadru de învatamânt pentru învatamântul teologic se elaboreaza în colaborare cu fiecare cult în parte, sunt avizate de Consiliul National pentru Curriculum si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(8) Planurile cadru de învatamânt pentru învatamântul militar si pentru cel de ordine si securitate publica se elaboreaza în colaborare cu ministerele de resort si cu alte institutii cu atributii în domeniile apararii, al ordinii publice si al securitatii nationale, sunt avizate de Consiliul National pentru Curriculum si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(9) În cazul alternativelor educationale si al învatamântului particular, planurile-cadru de învatamânt ce pot fi elaborate si de reprezentanti ai acestora, sunt avizate de Consiliul National pentru Curriculum si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Art. 37 - Programele scolare

(1) Programele scolare stabilesc pentru fiecare disciplina de învatamânt/modul de pregatire, în mod corespunzator pentru fiecare nivel si forma de învatamânt, competentele, continuturile necesare formarii competentelor si standardele nationale de evaluare în baza carora se realizeaza evaluarea elevilor.

(2) Programele scolare sunt, dupa caz, elaborate de comisiile nationale de specialitate, sunt avizate conform de Consiliul National pentru Curriculum, sunt supuse dezbaterii publice si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) Programele scolare pentru modulele de pregatire din filiera tehnologica si învatamântul tertiar non-universitar, postliceal, sunt elaborate de Centrul National de Dezvoltare a Învatamântului Profesional si Tehnic, pe baza standardelor de pregatire profesionala corespunzatoare fiecarei calificari, sunt avizate consultativ de comisiile nationale de specialitate si conform de Consiliul National pentru Curriculum, sunt supuse dezbaterii publice si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate din învatamântul teologic se elaboreaza în colaborare cu fiecare cult în parte, sunt avizate conform de Consiliul National pentru Curriculum si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(5) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate din învatamântul militar si pentru cel de ordine si securitate publica se elaboreaza în colaborare cu ministerele de resort si cu alte institutii cu atributii în domeniile apararii, al informatiilor, al ordinii publice si securitatii nationale, sunt avizate consultativ de Consiliul National pentru Curriculum si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii..

(6) În cazul alternativelor educationale si al învatamântului particular, programele scolare pot fi elaborate si de reprezentanti ai acestora, sunt avizate conform de Consiliul National pentru Curriculum si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Art. 38 - Manualele scolare. Auxiliarele curriculare

(1) Manualele scolare se elaboreaza pe discipline, pe baza programelor scolare, de regula sub forma de seturi de manuale scolare alternative pentru un întreg nivel de învatamânt - prescolar, primar, gimnazial, liceal, fiind însotite de auxiliare adecvate disciplinei si beneficiarilor.

(2) Manualele scolare se evalueaza de catre Serviciul National pentru Evaluarea Manualelor Scolare, pe baza programelor scolare si a grilelor de evaluare cu caracter public. Evaluarea se realizeaza pe baza unei Metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobate prin ordin al ministrului.

(3) Fiecare titlu de manual scolar care promoveaza evaluarea în conditiile alin. (1) si (2) se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(4) În unitatile de învatamânt din sistemul national de învatamânt se utilizeaza numai manualele scolare aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(5) Pe baza recomandarii catedrelor, consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt stabilesc, de regula în întregime pentru fiecare nivel de învatamânt, manualele scolare care se vor utiliza pentru fiecare disciplina. În functie de conditiile si de resursele existente, pentru fiecare disciplina se pot stabili 1 maxim 2 titluri alternative dintre manualele scolare aprobate.

(6) Auxiliarele curriculare sunt constituite din mijloace, ghidurile metodologice si alte materiale didactice care prin continut sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta si utiliza la clasa în baza libertatii initiativei profesionale, în scopul îmbunatatirii calitatii procesului educational.

(7) Toti prescolarii si elevii din învatamântul obligatoriu de stat si din învatamântul obligatoriu particular acreditat beneficiaza de manuale scolare gratuite, în conditiile legii.

(8) Asigurarea manualelor scolare pentru elevii din învatamântul obligatoriu se realizeaza astfel:

a) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii emite reglementari în domeniul asigurarii manualelor scolare si a auxiliarelor curriculare în conformitate cu prevederile legale;

b) Unitatea de învatamânt propune necesarul de manuale scolare, în conditiile legii;

c) Inspectoratul scolar consolideaza si, dupa caz, corecteaza, în colaborare cu unitatile de învatamânt, necesarul de manuale scolare;

d) Consiliul Judetean aproba si realizeaza achizitia manualelor scolare si asigura repartizarea acestora la unitatile de învatamânt, în colaborare cu inspectoratul scolar;

e) Unitatea de învatamânt este responsabila de gestionarea manualelor scolare, în conditiile legii.

(9) Finantarea achizitiei de manuale scolare se asigura de Consiliul Judetean din sume defalcate cu aceasta destinatie din bugetul de stat precum si din bugetul propriu, în conditiile legii.

(10) Consiliul Local poate aproba si poate finanta din bugetul local achizitia de manuale scolare si auxiliare curriculare, la solicitarea argumentata a unitatilor de învatamânt, în limita fondurilor disponibile si în conditiile legii.

CAPITOLUL IV - Evaluarea, examinarea si certificarea

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 39 - Evaluarea curenta

(1) Evaluarea curenta a elevilor se realizeaza de catre fiecare cadru didactic, conform deontologiei profesionale, obligatoriu prin utilizarea standardelor nationale de evaluare, asa cum sunt acestea cuprinse în programele scolare.

(2) Controlul utilizarii si respectarii standardelor nationale de evaluare de catre fiecare cadru didactic în procesul de evaluare curenta se realizeaza prin inspectia scolara.

(3) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale de evaluare este interzisa. Încalcarea acestei prevederi constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform legii. Constatarea încalcarii acestei prevederi este de competenta personalului de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar si poate conduce la anularea notelor respective.

(4) Rezultatele evaluarii elevilor se exprima prin calificative în învatamântul primar, respectiv prin note de la 1 la 10 în învatamântul secundar si în învatamântul tertiar non-universitar.

Art. 40 - Evaluari nationale

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii este abilitat sa organizeze evaluari nationale pentru a masura nivelul de performanta al elevilor, pentru a sprijini orientarea lor scolara si profesionala si pentru a asigura, dupa caz, orientarea spre educatia de recuperare, precum si pentru a aprecia nivelul general de performanta în sistemul national de învatamânt, în raport cu finalitatile stabilite prin lege.

(2) Evaluarile nationale precizate la alin. (1) se organizeaza la finalul clasei a IV-a si clasei a VIII-a, dupa modelul testarilor internationale standardizate, urmarind performanta în competentele generale si specifice formate pe parcursul învatamântului general de tip comprehensiv.

Art. 41 - Examene nationale. Certificarea studiilor si calificarilor

(1) Evaluarea si certificarea rezultatelor învatarii la finalizarea învatamântului secundar superior, liceal, se realizeaza prin examenul national de bacalaureat, structurat dupa cum urmeaza:

a) Evaluarea performantei în competentele lingvistice de comunicare orala în limba româna si, dupa caz, în limba materna. Rezultatul evaluarii se exprima pentru fiecare elev prin nivelul de competenta corespunzator din cadrul sistemului national de niveluri de comunicare orala în limba româna, respectiv în limbile minoritatilor nationale studiate în scoala, stabilit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii;

b) Evaluarea performantei în competentele lingvistice într-o limba de circulatie internationala studiata pe parcursul învatamântului liceal. Rezultatul evaluarii se exprima pentru fiecare elev prin nivelul de competenta corespunzator din Cadrul European Comun de Referinta pentru Limbi Straine (A1...C2 pentru întelegere, vorbire si respectiv scriere). Acest rezultat constituie baza primara de certificare pentru pasaportul lingvistic EUROPASS individual. Pentru elevii care promoveaza pe parcursul învatamântului preuniversitar examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor lingvistice în limbi straine, se recunosc si se echivaleaza, la cerere, rezultatele obtinute la aceste examene, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii;

c) Evaluarea performantei în competentele digitale. Rezultatul evaluarii se exprima pentru fiecare elev prin nivelul de competenta în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Pentru elevii care promoveaza pe parcursul învatamântului preuniversitar examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor digitale, se recunosc si se echivaleaza, la cerere, rezultatele obtinute la aceste examene, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii;

d) Evaluarea performantei în competentele generale si specifice formate pe durata învatamântului secundar superior, liceal. Rezultatul evaluarii se exprima pentru fiecare elev prin notele obtinute la urmatoarele probe scrise obligatorii:

i) Proba scrisa la Limba si literatura româna - proba comuna pentru toate filierele, profilurile si specializarile;

ii) Proba scrisa la Limba si literatura materna - proba comuna pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale, la toate filierele, profilurile si specializarile;

iii) O proba scrisa diferentiata în functie de filiera si profil, dupa cum urmeaza: - Matematica - pentru profilul real din filiera teoretica, filiera tehnologica sau, dupa caz, filiera vocationala; - Istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretica sau, dupa caz, filiera vocationala; iv) O proba scrisa la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul si specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în urmatoarele doua grupe de discipline: - Fizica, Chimie, Biologie sau Informatica; - Geografie, Filosofie - Logica, Psihologie si, dupa caz, Sociologie sau Economie.

(2) Pentru anumite filiere, profiluri, specializari si calificari profesionale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, absolventii învatamântului secundar superior, liceal, pot sustine un examen de certificare a calificarii profesionale sau, dupa caz, de atestare a competentelor profesionale, separat de examenul national de bacalaureat, în conditiile legii.

(3) Absolventii învatamântului secundar superior, liceal, care sustin si promoveaza pe parcursul clasei a XII-a/aXIII-a examenul de certificare a calificarii profesionale/atestare a competentelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesionala nivel 3, echivalent EQF 4, respectiv atestat de competente profesionale. Certificatul de calificare profesionala este însotit de suplimentul descriptiv al certificatului, conform instrumentului EUROPASS.

(4) Organizarea si desfasurarea evaluarilor precizate la alin. (1) si (2), precum si programele acestor evaluari, se stabilesc prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, aprobate prin ordin al ministrului si date publicitatii pentru fiecare promotie, pâna la data intrarii acesteia în clasa a IX-a din învatamântul secundar superior, liceal.

(5) La întocmirea continutului programelor pentru evaluarile precizate la alin. (1) si (2) sunt consultate, dupa caz, si institutiile de învatamânt superior.

(6) Evaluarile precizate la alin. (1) lit. a), b) si c) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de învatamânt, pe parcursul clasei terminale de liceu, în fata unei comisii prezidate de directorul unitatii de învatamânt si numite prin decizie a inspectorului scolar general, în conditii stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(7) Probele scrise din examenul national de bacalaureat, precizate la alin. (1) lit. d), se sustin dupa finalizarea clasei terminale de liceu, în fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un presedinte numit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul stiintific de doctor. În situatii bine justificate, poate fi numit în functia de presedinte si un cadru didactic din învatamântul secundar superior, liceal, având gradul didactic I si performante profesionale deosebite, titular în alta unitate de învatamânt decât cea în care se sustin probele scrise din examenul national de bacalaureat.

(8) Comisia precizata la alin. (7) este alcatuita din profesori de la alte unitati de învatamânt decât cele în care se sustin probele scrise din examenul national de bacalaureat.

(9) Numarul comisiilor precizate la alin. (7) si numarul unitatilor de învatamânt în care se desfasoara probele scrise din examenul national de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii la propunerea inspectoratelor scolare.

(10) În decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului national de bacalaureat sunt publice.

(11) Candidatii proveniti din învatamântul de stat pot sustine examenul national de bacalaureat si examenul de certificare/atestare a competentelor profesionale, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(12) Examenul national de bacalaureat se considera promovat daca au fost sustinute si promovate toate evaluarile si probele scrise precizate la alin. (1). În cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat, evaluarile si/sau probele scrise care au fost promovate sunt recunoscute, la cerere, în sesiunile ulterioare.

(13) În urma promovarii examenului national de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat si, separat, certificatele de competente corespunzatoare evaluarilor precizate la alin. (1), lit. a), b) si c).

(14) Eliberarea certificatelor de competente obtinute în urma promovarii evaluarilor precizate la alin. (1) lit. a), b) si c), precum si a certificatelor/atestatelor de calificare profesionala obtinute în conditiile alin. (3), nu este conditionata de promovarea probelor scrise precizate la alin. (1) lit. d) din cadrul examenului national de bacalaureat.

(15) Absolventii care au promovat toate clasele învatamântului secundar superior, liceal, cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul national de bacalaureat au obtinut media 10 primesc diploma de merit.

(16) Elevii pot opta si pentru bacalaureatul international cu finantare din surse proprii.

Art. 42 - Acte de studii si documente scolare

(1) În învatamântul preuniversitar, eliberarea si regimul actelor de studii, respectiv tipul si regimul documentelor scolare se stabilesc conform prevederilor art. 175 - 187 din prezentul cod, precum si prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, si inovarii, în conditiile legii.

(2) Actele de studii se elibereaza în original sau în duplicat.

Art. 43 - Participarea în studii comparative

(1) România participa la studiile comparative realizate de organizatii internationale si de Comisia Europeana, în conditiile de esantionare a scolilor si elevilor, de traducere, adaptare si administrare a instrumentelor de evaluare, de management al bazelor de date si de analiza statistica a rezultatelor stabilite în regulamentele de organizare si desfasurare a acestor studii.

(2) Finantarea participarii României în studiile comparative precizate la alin. (1) se realizeaza de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii raspunde de interpretarea si utilizarea rezultatelor studiilor comparative mentionate la alin. (1) în scopul stabilirii de politici educationale si, dupa caz, curriculare.

(4) Datele rezultate din studiile comparative mentionate la alin. (1), precum si rezultatele valorificarii acestora sunt publice, prin grija Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

CAPITOLUL V - Resursele învatamântului preuniversitar

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 44 - Resurse informationale pentru unitatile de învatamânt de stat

(1) Competentele partajate în domeniul resurselor informationale sunt urmatoarele:

a) Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii pentru informare si comunicare electronica;

b) Asigurarea conditiilor si resurselor pentru activitatea de documentare si informare, prin biblioteci scolare si centre de documentare si informare.

(2) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare si comunicare electronica se poate realiza prin programe si proiecte nationale de dezvoltare strategica a sistemului national de învatamânt, precum si prin programe si proiecte locale.

(3) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare si comunicare electronica prin programe si proiecte locale se realizeaza astfel:

a) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii elaboreaza standardele nationale privind raportul elevi/calculator, licente obligatorii, conditiile de conectare la Internet si altele asemenea;

b) Unitatea de învatamânt stabileste necesarul pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru informare si comunicare electronica, atât în privinta echipamentelor, cât si a programelor, în conditiile legii;

c) Consiliul Local aproba solicitarile unitatilor de învatamânt, si în conditiile legii si pentru a asigura accesul elevilor la o retea de calculatoare la Internet si la continuturile digitale de învatare;

d) Unitatile de învatamânt realizeaza dezvoltarea si gestiunea integrala a echipamentelor si programelor, în conditiile legii;

e) Inspectoratul scolar asigura monitorizarea si evaluarea respectarii standardelor nationale privind raportul elevi/calculator, licente obligatorii, conexiune la Internet si a oricaror altor standarde similare stabilite prin acte normative. Inspectoratul scolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a infrastructurii pentru informare si comunicare electronica în anumite unitati de învatamânt.

(4) Finantarea dezvoltarii si modernizarii infrastructurii pentru informare si comunicare electronica se realizeaza de Consiliul Local, din bugetul acestuia.

(5) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare si comunicare electronica prin programe si proiecte locale pentru învatamântul special se realizeaza conform prevederilor de la alin. (3) si alin. (4), în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului Judetean.

(6) Asigurarea conditiilor si resurselor pentru activitatea de documentare si informare prin biblioteci scolare si centre de documentare si informare se poate realiza prin programe si proiecte nationale de dezvoltare strategica a sistemului national de învatamânt, precum si prin programe si proiecte locale, regionale, nationale.

(7) Asigurarea conditiilor si resurselor pentru activitatea de documentare si informare prin biblioteci scolare si centre de documentare si informare prin programe si proiecte locale se realizeaza astfel:

a) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii emite norme de reglementare privind standardele nationale pentru biblioteci si centre de documentare si informare, referitor la suprafete, tipuri de spatii, echipamente minimale, mobilier, carti si altele similare;

b) Unitatea de învatamânt stabileste necesarul de resurse de toate tipurile, respectiv de lucrari, pentru dotari si amenajari în vederea realizarii de catre elevi si personalul didactic a activitatilor de documentare si informare prin biblioteci sau centre de documentare si informare, în conditiile legii;

c) Consiliul Local aproba solicitarile unitatilor de învatamânt, inclusiv a lucrarilor necesare, în limita fondurilor disponibile si în conditiile legii;

d) Consiliul Judetean si inspectoratul scolar stabilesc prioritatile locale si unitatile de învatamânt participante în aplicarea programelor nationale privind dezvoltarea activitatii de documentare si informare;

e) Inspectoratul scolar asigura monitorizarea si evaluarea respectarii standardelor nationale privind spatiile de studiu, dotarile cu mobilier, echipamente, programe si carti si a oricaror altor standarde similare stabilite prin acte normative. Inspectoratul scolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a bibliotecilor sau centrelor de documentare si informare pentru anumite unitati de învatamânt.

(8) Consiliul Local finanteaza si cofinanteaza de la bugetul local, direct sau prin unitatile de învatamânt de stat, amenajari, dotari initiale, modernizari si actualizari pentru activitatea de documentare si informare.

(9) Consiliul Judetean finanteaza direct sau prin unitatile de învatamânt de stat, din bugetul sau amenajari, dotari initiale, modernizari si actualizari privind activitatea de documentare si informare pentru învatamântul special.

(10) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate realiza programe nationale pentru dezvoltarea activitatii de documentare si informare si în acest caz finantarea acestora se realizeaza de la bugetul de stat si din alte surse.

(11) Asigurarea conditiilor si resurselor pentru activitatea de documentare si informare prin biblioteci scolare si centre de documentare si informare prin programe si proiecte locale pentru învatamântul special se realizeaza conform prevederilor de la alin. (7) si alin. (8), în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului Judetean.

Art. 45 - Competente partajate în domeniul resurselor materiale pentru unitati de învatamânt de stat

(1) Competentele partajate din domeniul resurselor materiale sunt urmatoarele:

a) Asigurarea cladirilor si terenurilor necesare pentru organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt;

b) Asigurarea utilitatilor pentru organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt.

(2) Asigurarea cladirilor si terenurilor necesare pentru organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt se realizeaza astfel:

a) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si institutiile abilitate emit norme, reglementari si standarde nationale privind regimul habitatului de desfasurare pentru procesul de educatie si formare profesionala;

b) Consiliul Local da unitatilor de învatamânt, în folosinta exclusiva si în administrare, cladirile si terenurile necesare;

c) Consiliul Judetean da unitatilor de învatamânt special, în folosinta exclusiva si în administrare, cladirile si terenurile necesare;

d) Consiliul Local construieste si, dupa caz, închiriaza cladiri si terenuri pentru unitatile de învatamânt pentru care nu exista spatii disponibile în domeniul public al comunei sau orasului si le da în folosinta exclusiva si în administrare acestora;

e) Consiliul Judetean construieste si, dupa caz, închiriaza cladiri si terenuri pentru unitatile de învatamânt special pentru care nu exista spatii disponibile în domeniul public al judetului si le da în folosinta exclusiva si în administrare acestora;

f) Consiliul Judetean, inspectoratul scolar si alte organe abilitate, monitorizeaza si evalueaza respectarea standardelor nationale în privinta cladirilor si terenurilor unitatilor de învatamânt, în conditiile legii.

(3) Consiliul Local finanteaza de la bugetul local investitiile necesare si, dupa caz, achita chiriile pentru asigurarea cladirilor si terenurilor necesare pentru organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt.

(4) Consiliul Judetean finanteaza din bugetul propriu investitiile necesare si, dupa caz, achita chiriile pentru asigurarea cladirilor si terenurilor necesare pentru organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt special.

(5) Asigurarea utilitatilor pentru organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt se realizeaza astfel:

a) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si celelalte institutii abilitate emit norme, standarde si reglementari privind utilitatile necesare si optime pentru sistemul national de învatamânt;

b) Consiliul Local realizeaza cu prioritate dezvoltarea retelelor locale de utilitati pentru asigurarea accesului unitatilor de învatamânt la acestea;

c) Unitatile de învatamânt încheie contracte de furnizare pentru toate utilitatile necesare disponibile;

d) Consiliul Judetean, inspectoratul scolar si alte organe abilitate monitorizeaza si evalueaza respectarea standardelor nationale.

(6) Consiliul Local finanteaza de la bugetul local dezvoltarea retelelor locale de utilitati si conectarea unitatilor de învatamânt la acestea. Pentru unitatile de învatamânt special, conectarea la retelele locale de utilitati este finantata de Consiliul Judetean din bugetul propriu.

Art. 46 - Finantarea învatamântului preuniversitar de stat. Competente partajate

(1) Finantarea învatamântului preuniversitar de stat se realizeaza la toate nivelurile conform principiului "învatamântul este prima prioritate nationala".

(2) Sistemul de finantare a învatamântului preuniversitar de stat asigura descentralizarea fondurilor la nivelul unitatilor de învatamânt. Modalitatile concrete de proiectare, repartizare si executie bugetara a fondurilor destinate învatamântului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotarâre a Guvernului, elaborate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, împreuna cu Ministerul Finantelor Publice si cu Ministerul Administratiei si Internelor, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învatamânt si a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice.

(3) Finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara.

(4) Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, si din alte surse, potrivit legii.

(5) Institutiile si unitatile de învatamânt pot beneficia si de alte surse de venituri dobândite în conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiilor si unitatilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fara varsaminte la bugetul de stat, la bugetele locale si fara a afecta alocatiile bugetare.

(6) Finantarea de baza asigura desfasurarea în conditii normale a procesului de învatamânt la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de învatamânt, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.

(7) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de învatamânt. Finantarea complementara se asigura din bugetele locale si din alte surse, potrivit legii.

(8) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli de personal, respectiv salarii, examinarile medicale si evaluarile psihocomportamentale periodice prevazute de lege, premii si distinctii;

b) cheltuieli materiale si servicii;

c) cheltuieli cu formarea continua a personalului, cu exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat.

d) cheltuieli pentru transportul elevilor;

e) cheltuieli pentru naveta si respectiv pentru cele 6 calatorii pe calea ferata, auto sau navala prevazute de lege, pentru cadrele didactice de predare si didactice auxiliare.

(9) Finantarea complementara cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:

a) consolidari, investitii si reparatii capitale;

b) subventii pentru internatele si cantinele scolare;

c) cheltuieli pentru organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale ale elevilor, cu exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat;

d) cheltuieli cu bursele elevilor si pentru finantarea unor programe de sprijin pentru elevi;

e) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din învatamântul preuniversitar de stat, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;

f) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca, inclusiv pentru anteprescolari, prescolari si elevi, respectiv pentru gestionarea situatiilor de urgenta, conform prevederilor legale în vigoare;

g) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive, turistice.

(10) Baza de calcul a fondurilor alocate unitatilor de învatamânt prin si din bugetele locale, pentru finantarea de baza, o constituie costul standard pe elev/prescolar. Costul standard pe elev/prescolar se determina, pentru fiecare nivel de învatamânt, filiera, profil, specializare/domeniu, în functie de numarul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alti indicatori specifici activitatii de învatamânt, de calitatea procesului de educatie si formare profesionala, de managementul institutional, de specificul instruirii si de mediul urban/rural.

(11) Determinarea costului standard pe elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar, pe baza indicatorilor mentionati la alin. (10), conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobate prin hotarâre a Guvernului. Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, ai Ministerului Finantelor Publice, ai partenerilor sociali si ai structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.

(12) Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de învatamânt se face pe baza unei formule de finantare, care ia în considerare costul standard pe elev/prescolar, numarul de elevi/prescolari din unitatea de învatamânt, precum si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi în zona, severitatea dezavantajelor si alti factori.

(13) Alocatia financiara stabilita ca parte din finantarea de baza ce revine unui elev/prescolar se aloca unitatii de învatamânt de stat în care este înscris elevul.

(14) Finantarea complementara se face de la bugetul local, în raport cu necesitatile unitatii de învatamânt preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, si se prevede, cu prioritate, dupa caz, în bugetul propriu al comunei, orasului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucuresti, al municipiului Bucuresti si, respectiv, al judetului. Nivelul acesteia se stabileste pe baza unor programe de finantare fundamentate de unitatile de învatamânt, în functie de amploarea nevoilor si a posibilitatilor de finantare a ordonatorului principal de credite.

(15) Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii. Acestea nu diminueaza finantarea de baza si finantarea complementara. Unitatile de învatamânt preuniversitar de stat pot organiza activitati finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotarâre a consiliului de administratie.

(16) Finantarea de baza si finantarea complementara a unitatilor de învatamânt se fac pe baza de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar, încheiat între directorul unitatii de învatamânt preuniversitar si primarul localitatii în a carei raza teritoriala se afla unitatea de învatamânt. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprobarii bugetului local. Sumele reprezentând finantarea de baza si finantarea complementara se înscriu în bugetul de venituri si cheltuieli.

(17) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste anual, de fiecare unitate de învatamânt preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finantare a învatamântului preuniversitar, se aproba si se executa potrivit prevederilor legale în vigoare.

(18) Directorul unitatii de învatamânt preuniversitar de stat este ordonator tertiar de credite.

(19) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza în anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatilor de învatamânt.

(20) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, inclusiv pentru învatamântul special:

a) componenta locala aferenta proiectelor aflate în derulare, cofinantate de Guvernul României si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii straini si etnicii români din afara granitelor tarii;

c) organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale;

d) participarea României la studiile comparative realizate de organizatii internationale si de Comisia Europeana;

e) formarea continua a cadrelor didactice si didactice auxiliare, precum si organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice;

f) manualele scolare pentru învatamântul obligatoriu;

g) finantarea, pe baza de hotarâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modernizare si dezvoltare a bazei materiale a institutiilor publice de învatamânt preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de unitati de învatamânt si dotari;

h) finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice;

i) finantarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învatamânt si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri culturalartistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si internationala, precum si olimpiade nationale si internationale pe obiecte de învatamânt.

(21) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare, cluburile sportive si scolare se asigura din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(22) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitatilor de învatamânt special se asigura din bugetul consiliului judetean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si din bugetul de stat.

(23) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti.

(24) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, aloca prin hotarâri proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, în vederea finantarii unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat.

(25) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, aloca prin hotarâri proprii fonduri din sume defalcate cu aceasta destinatie din bugetul de stat precum si din bugetul propriu pentru achizitia manualelor scolare pentru învatamântul obligatoriu, conform legii.

(26) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor si studentilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

(27) Cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii Consiliului National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar se suporta din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si din alte surse, potrivit legii.

(28) Cheltuielile de întretinere a internatelor, caminelor si cantinelor, destinate elevilor si studentilor, se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de învatamânt respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele locale.

(29) Unitatile de învatamânt cu performante deosebite, stabilite în baza evaluarilor externe realizate conform legii, pot beneficia de finantare complementara suplimentara, în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Art. 47 - Resursele umane. Personalul din învatamântul preuniversitar. Prescolari si elevi

(1) Resursele umane din învatamântul preuniversitar sunt constituite din:

a) personal didactic de predare, didactic auxiliar, de conducere, personal didactic care îndeplineste functii de îndrumare si de control si alte categorii de personal didactic, personal administrativ. Toate aceste categorii sunt numite în continuare personal din învatamântul preuniversitar si sunt nominalizate în prezentul cod.

b) prescolari si elevi.

(2) În desfasurarea procesului de educatie si formare profesionala, parintii au calitatea de parteneri ai personalului din învatamântul preuniversitar. Rolul si relatiile parintilor sunt stabilite prin Carta scolii, elaborata în conditiile prezentului cod.

(3) Competentele partajate în domeniul managementului personalului din învatamântul preuniversitar sunt:

a) Asigurarea personalului din învatamântul preuniversitar, prin urmatoarele activitati: formare initiala si certificare, planificare, recrutare, selectie si angajare, încetarea relatiilor de munca, alte drepturi;

b) Motivarea personalului din învatamântul preuniversitar, prin urmatoarele activitati: normarea si salarizarea, stabilirea si acordarea sporurilor si indemnizatiilor, îndrumarea, monitorizarea si controlul, evaluarea performantelor profesionale;

c) Dezvoltarea personalului din învatamântul preuniversitar, prin urmatoarele activitati: formare continua, dezvoltare profesionala, administrarea carierei si promovare;

d) Sustinerea carierei personalului din învatamântul preuniversitar, prin urmatoarele activitati: consiliere, securitate si sanatate în munca si disciplina.

(4) Reglementarea activitatilor specifice fiecarei competente partajate în domeniul managementului personalului din învatamântul preuniversitar, precum si autoritatile, responsabilitatile acestora si conditiile sunt stabilite în Statutul personalului didactic, parte a prezentului cod.

(5) În învatamânt sunt interzise pedepsele corporale.

(6) Personalul din învatamântul preuniversitar care practica pedepse corporale se sanctioneaza administrativ sau, în functie de gravitatea abaterii, se supune rigorilor legii.

(7) Drepturile si obligatiile generale ale prescolarilor si elevilor, precum si formele de sprijin acordate sunt reglementate prin lege.

(8) În învatamântul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:

a) grupa cuprinde în medie 15 prescolari sau elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; prin exceptie, inspectoratul scolar poate aproba grupe cuprinzând cel putin 7 prescolari sau elevi;

b) clasa din învatamântul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25;

c) clasa din învatamântul secundar inferior, gimnazial, are în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 1015 si nu mai mult de 30;

d) clasa din învatamântul secundar superior, liceal, precum si anul de studiu din învatamântul tertiar non-universitar, postliceal, are în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30.

(9) În cazuri exceptionale, bine motivate, formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa mare, pregatitoare pentru scoala pot functiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea inspectoratelor scolare.

CAPITOLUL VI - Viata scolara

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 48 - Beneficiarii învatamântului

(1) Beneficiarii primari ai învatamântului preuniversitar sunt prescolarii si elevii, beneficiarii secundari sunt familiile acestora, iar beneficiarii tertiari sunt comunitatea locala si societatea în general.

(2) Învatamântul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Deciziile care afecteaza în mod esential viata scolara sunt luate prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor: organizatiile elevilor, federatiile asociatiilor de parinti, reprezentantii mediului de afaceri, ai autoritatilor locale si ai societatii civile.

Art. 49 - Carta scolii

(1) Unitatile de învatamânt sunt abilitate sa elaboreze si sa puna în aplicare Carta scolii, în baza regulamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar si a codului drepturilor si obligatiilor elevilor, elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii în baza legii si aprobate prin ordin al ministrului.

(2) Carta scolii se propune si se dezbate de catre consiliul profesoral, la care participa, cu drept de vot, si personalul didactic auxiliar si administrativ, reprezentanti ai parintilor si ai elevilor.

(3) Carta scolii este aprobata de Consiliul de administratie, cu participarea reprezentantilor organizatiilor sindicale, recunoscute la nivel de ramura, existente în scoala si cuprinde reglementari specifice conditiilor concrete de desfasurare a activitatii, în concordanta cu prevederile legale în vigoare.

(4) Unitatile de învatamânt încheie împreuna cu parintii, în momentul înmatricularii prescolarilor/elevilor, un contract educational, în care sunt înscrise drepturile si obligatiile reciproce ale partilor. Contractul educational tip este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si este particularizat, la nivelul fiecarei unitati de învatamânt, prin decizia consiliului de administratie.

(5) Carta scolii cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:

a) misiunea scolii, asigurarea conducerii, organigrama;

b) reguli privind sanatatea si securitatea în toate activitatile desfasurate în unitatea de învatamânt;

c) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si înlaturarii oricarei forme de încalcare a demnitatii;

d) drepturile si obligatiile angajatorului si angajatilor, pe categorii de personal;

e) drepturile si obligatiile elevilor, elaborate în baza codului elevului;

f) reguli privind evaluarea elevilor;

g) relatia unitatii de învatamânt cu parintii;

h) reguli privind stabilirea si aplicarea CDS/CDL, precum si reguli privind activitatile extracurriculare si extrascolare;

i) proceduri interne privind solutionarea cererilor si reclamatiilor individuale ale salariatilor, elevilor sau parintilor acestora;

j) reguli concrete privind disciplina în unitatea de învatamânt, atât în privinta angajatilor, cât si în privinta elevilor;

k) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile, separat pentru angajati si pentru elevi;

l) reguli referitoare la procedura disciplinara pentru angajati, respectiv pentru elevi;

m) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.

(6) Carta scolii se aduce la cunostinta angajatilor si elevilor prin grija directorului unitatii de învatamânt, respectiv dirigintilor si îsi produce efectele din momentul semnarii procesului verbal de luare la cunostinta.

(7) Orice modificare ce intervine în continutul Cartei scolii este supusa reglementarilor prevazute la alin. (2), (3) si (6).

(8) Orice salariat, elev sau parinte poate sesiza directorul unitatii de învatamânt cu privire la dispozitiile Cartei scolii, în masura în care face dovada încalcarii unui drept al sau.

(9) Controlul legalitatii dispozitiilor cuprinse în Carta scolii este de competenta instantelor judecatoresti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicarii de catre director a modului de solutionare a sesizarii formulate potrivit alin. (8).

(10) Întocmirea si aprobarea Cartei scolii la nivelul fiecarei unitati de învatamânt se realizeaza în termen de 90 de zile de la data elaborarii si aprobarii actelor normative precizate la alin. (1).

(11) În cazul unitatilor de învatamânt înfiintate dupa intrarea în vigoare a prezentului cod, termenul de 90 de zile prevazut la alin. (10) începe sa curga de la data dobândirii personalitatii juridice.

Art. 50 - Statutul elevilor - drepturi

(1) Drepturile elevilor sunt fundamentate pe drepturile omului, luând în considerare Conventia Drepturilor Copilului, legislatia în vigoare în România privind protectia si promovarea drepturilor copilului, Conventia Europeana privind Drepturile Omului si Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

(2) Elevii din învatamântul de stat si particular se bucura de toate drepturile constitutionale. Elevii din învatamântul de stat si particular acreditat se bucura de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev.

(3) Nici o activitate organizata în unitatea de învatamânt nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.

(4) În cadrul unitatilor de învatamânt preuniversitar si în cadrul desfasurarii procesului de educatie si formare profesionala functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti elevii. Este interzisa orice discriminare directa sau indirecta fata de elev bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta etnica, rasa, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie familiala si altele asemenea.

(5) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (5), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor elevilor, asa cum sunt acestea stabilite prin legislatia în vigoare. Unitatile de învatamânt, în colaborare cu parintii si reprezentantii comunitatii locale vor lua, în conditiile legii, toate masurile necesare pentru dezvoltarea unui mediu educational incluziv.

(6) Unitatile de învatamânt sunt obligate, în limita resurselor existente, sa asigure elevilor urmatoarele servicii complementare procesului de educatie si formare profesionala în scopul facilitarii dezvoltarii personale a acestora si insertiei lor socio-profesionale:

a) Consilierea si informarea elevilor de catre cadrele didactice în timpul activitatilor didactice si educative si, dupa caz, în afara orelor de curs si pregatire practica;

b) Consilierea elevilor în scopul orientarii scolare si profesionale;

c) Consilierea psihologica si sociala prin personal de specialitate.

(7) Elevii au dreptul la securitate personala în totalitatea spatiilor scolare. Conducerile unitatilor de învatamânt, în colaborare si cu sprijinul parintilor, vor lua în conditiile legii toate masurile necesare pentru asigurarea unei vieti scolare lipsite de orice forma de violenta.

(8) Fiecare elev are dreptul de a contacta, din orice spatiu scolar, linia gratuita de asistenta pentru copii. Unitatile de învatamânt vor lua masurile necesare în acest sens si vor asigura informarea elevilor privind modalitatea de exercitare a acestui drept.

(9) Elevii si parintii/sustinatorii legali ai acestora au dreptul sa cunoasca si sa fie informati în legatura cu structura si obiectivele activitatilor cuprinse în oferta educationala a unitatii de învatamânt, precum si în privinta modalitatilor de consemnare a frecventei, de evaluare si notare utilizate în cadrul acestor activitati.

(10) Elevii au dreptul sa opteze, conform legii, pentru tipul si forma de învatamânt pe care le vor urma si sa aleaga parcursul scolar corespunzator intereselor, pregatirii si competentelor lor. Pentru elevii minori, acest drept se exercita de catre parintii/tutorii legali ai copiilor.

(11) Fiecare elev are dreptul sa opteze, în conditiile legii si cartei scolii, pentru acele cursuri si activitati din oferta educationala a unitatii de învatamânt pe care le considera potrivite în raport cu aptitudinile si interesele sale.

(12) Elevii sunt încurajati si pot fi sustinuti de unitatile de învatamânt în realizarea de activitati extrascolare, în mod special de voluntariat în comunitatea locala, în afara orelor de curs si în conditiile legii.

(13) Prin intermediul Consiliului Consultativ al Elevilor, elevii au dreptul de a sesiza si de propune analiza si eventuala corectare a aspectelor pe care le considera nesatisfacatoare în activitatea unitatii de învatamânt în care studiaza.

(14) Elevul care sesizeaza un abuz, o neregula sau o abatere de la prevederile legale în vigoare în procesul de educatie si formare profesionala sau în general în relatiile din unitatea de învatamânt în care studiaza are dreptul de a fi ocrotit de orice repercusiune negativa, conform regulilor stabilite prin Carta scolii.

(15) Elevul sau, dupa caz, reprezentantul sau legal, are dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii lucrarilor scrise. Contestatia se adreseaza cadrului didactic respectiv, care are obligatia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare si rezultatele acesteia. În situatia în care argumentele nu sunt considerate satisfacatoare, elevul/reprezentantul sau legal se poate adresa directorului unitatii scolare, care, pentru solutionarea contestatiei, va desemna profesori de specialitate, care nu predau la clasa respectiva.

(16) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material si financiar pentru studii în conditiile legii. Elevii pot beneficia de suport financiar si din sursele extrabugetare ale unitatilor de învatamânt de stat.

(17) Conducerile unitatilor de învatamânt pot sa puna, gratuit, la dispozitia elevilor, bazele materiale si bazele sportive pentru pregatirea organizata a acestora.

(18) Fiecare elev are dreptul la echipament de protectie specific pentru stagiile de pregatire practica, în conditiile legii.

(19) Elevii pot fi cazati în internate si pot servi masa la cantinele scolare, în conditiile stabilite prin Carta scolii.

(20) Copiii personalului din învatamânt beneficiaza de gratuitate la cazare în camine si internate.

(21) În timpul scolarizarii, elevii beneficiaza de asistenta psihopedagogica si medicala gratuita. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preturi reduse, la spectacole, muzee, manifestari cultural-sportive si la transportul în comun, pe baza carnetului de elev, vizat la zi.

(22) Elevii din învatamântul de stat si particular au dreptul sa fie evidentiati si sa primeasca premii si recompense, pentru rezultate deosebite obtinute la activitatile scolare si extrascolare, precum si pentru atitudine civica exemplara, în conditiile legii.

(23) Elevii din învatamântul de stat obligatoriu primesc gratuit manuale scolare.

(24) Elevii apartinând minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca în limba materna, la toate nivelurile si formele de învatamânt, în conditiile legii.

(25) În fiecare unitate de învatamânt de stat si particular, se constituie consiliul consultativ al elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasa. La nivel judetean se înfiinteaza si functioneaza consilii judetene ale elevilor, iar la nivel national Consiliul National al Elevilor.

(26) Consiliile precizate la alin. (25) sunt organizate si functioneaza în baza unor regulamente proprii, aprobate în functie de nivel de conducerea unitatii de învatamânt, de inspectorul scolar general, respectiv de ministrul educatiei, cercetarii si inovarii.

(27) Consiliul elevilor îsi desemneaza reprezentantii, elevi din clasele a IX-a - a XII-a/ a XIIIa sau din învatamântul postliceal, pentru a participa la sedintele Consiliului de administratie al unitatii de învatamânt.

(28) Elevii au dreptul sa participe la activitatile extrascolare organizate de unitatea de învatamânt, precum si la cele care se desfasoara în palatele si în cluburile elevilor, în bazele sportive si de agrement, în taberele si în unitatile conexe inspectoratelor scolare, în cluburile si în asociatiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de functionare ale acestora.

(29) Elevilor din învatamântul preuniversitar de stat si particular le este garantata, conform legii, libertatea de asociere în cercuri si în asociatii stiintifice, culturale, artistice, sportive sau civice si altele asemenea structuri si/sau organizatii de nivel local, judetean sau national. Organizarea si functionarea acestor structuri se realizeaza pe baza de statut propriu, în conditiile legii si cartei scolii. Unitatile de învatamânt recunosc structurile si organizatiile scolare legal constituite si cu reprezentativitate la nivelul elevilor din unitatea de învatamânt.

(30) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art. 15 alin. (2) din Conventia cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusa decât acelor limitari care sunt prevazute de lege si care sunt necesare într-o societate democratica, în interesul sigurantei nationale, al ordinii publice, pentru a proteja sanatatea si moralitatea publica sau drepturile si libertatile altora.

(31) Dreptul la reuniune se exercita în afara orarului zilnic, iar activitatile pot fi sustinute în unitatea de învatamânt, la cererea grupului de initiativa, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfasurarea acestor actiuni va fi conditionata de acordarea de garantii scrise, oficiale privind asigurarea, de catre organizatori, a securitatii persoanelor si a bunurilor.

(32) În cazul în care continutul activitatilor care se desfasoara în unitatea de învatamânt de stat si particular contravine principiilor susmentionate, directorul unitatii de învatamânt poate suspenda sau interzice desfasurarea acestor activitati.

(33) În unitatile de învatamânt de stat si particular, conform legii, libertatea elevilor de a redacta si difuza reviste/ publicatii scolare proprii, cu avizul conducerii scolii, este garantata.

(34) În cazul în care aceste reviste/ publicatii contin elemente care afecteaza siguranta nationala, ordinea publica, sanatatea si moralitatea, drepturile si libertatile cetatenesti sau prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioara al unitatii de învatamânt, directorul va suspenda editarea si difuzarea acestora.

Art. 51 - Statutul elevilor - obligatii

(1) Elevii din învatamântul de stat si particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregati la fiecare disciplina de studiu si de participa activ si motivat în procesul de educatie si formare profesionala.

(2) Elevii trebuie sa aiba o comportare civilizata si o tinuta decenta, atât în unitatea de învatamânt, cât si în afara ei.

(3) Elevii trebuie sa cunoasca si sa respecte:

a) legile statului;

b) prevederile Cartei scolii din unitatea de învatamânt în care studiaza;

c) regulile de circulatie pe drumurile publice;

d) normele interne privind sanatatea si securitatea în activitate, respectiv cele privitoare la situatiile de urgenta si protectia civila, asa cum sunt acestea stipulate în Carta scolii a unitatii de învatamânt în care studiaza;

e) normele de protectie a mediului.

(4) Este interzis elevilor:

a) sa distruga documente scolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole si altele asemenea;

b) sa deterioreze bunurile din patrimoniul unitatii de învatamânt;

c) sa aduca si sa difuzeze, în unitatea de învatamânt, materiale care, prin continutul lor, atenteaza la independenta, suveranitatea si integritatea nationala a tarii, care cultiva violenta si intoleranta;

d) sa organizeze si sa participe la actiuni de protest, care afecteaza desfasurarea activitatii de învatamânt sau care afecteaza frecventa la cursuri a elevilor;

e) sa blocheze caile de acces în spatiile de învatamânt;

f) sa detina si sa consume, în perimetrul unitatii de învatamânt si în afara acestuia, droguri, bauturi alcoolice si tigari si sa participe la jocuri de noroc;

g) sa introduca, în perimetrul unitatii de învatamânt, orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum munitie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, care, prin actiunea lor, pot afecta integritatea fizica si psihica a colectivului de elevi si a personalului unitatii de învatamânt;

h) sa posede si sa difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;

i) sa utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor si al concursurilor;

j) sa lanseze anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unitatii de învatamânt;

k) sa aiba tinuta, comportamente si atitudini ostentative si provocatoare;

l) sa aduca jigniri si sa manifeste agresivitate în limbaj si în comportament fata de colegi si fata de personalul unitatii de învatamânt;

m) sa apeleze fara justificare, din unitatea de învatamânt sau din afara acesteia, numarul 112 pentru situatii de urgenta.

(5) Elevii au obligatia sa poarte asupra lor carnetul de elev, sa-l prezinte cadrelor didactice pentru consemnarea notelor, precum si parintilor, pentru informare în legatura cu situatia scolara.

(6) Elevii din învatamântul preuniversitar de stat trebuie sa utilizeze cu grija manualele scolare primite gratuit si sa le restituie în stare buna, la sfârsitul anului scolar.

Art. 52 - Organizarea timpului

(1) Structura anului scolar se stabileste anual de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Unitatea de învatamânt poate solicita inspectoratului scolar, argumentat, modificari ale structurii anului scolar, în functie de conditiile locale sau pentru situatii speciale, în conditiile legii.

(3) Inspectoratul scolar aproba, în cazuri bine justificate, modificari ale structurii anului scolar solicitate de unitatile de învatamânt. Inspectoratul scolar poate decide si din proprie initiativa modificari ale structurii anului scolar pentru anumite unitati de învatamânt, în functie de conditiile locale sau pentru situatii speciale, în conditiile legii.

(4) Orice modificare a structurii anului scolar realizata la nivel local este în mod obligatoriu însotita de programe pentru parcurgerea integrala a programelor scolare de catre toti elevii, propuse de unitatea de învatamânt, aprobate si monitorizate de inspectoratul scolar.

(5) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii reglementeaza durata orelor de curs, precum si principiile generale de organizare si desfasurare a activitatilor scolare.

(6) Unitatea de învatamânt este responsabila pentru elaborarea si aplicarea orarului si programului propriu de functionare.

(7) Modificarile de orar si/sau de program de functionare necesare pentru anumite situatii speciale, cum ar fi evaluari nationale, concursuri, simpozioane, festivaluri, zile deschise, activitati în cadrul unor parteneriate internationale si altele asemenea, precum si conditii naturale si climaterice deosebit de severe, se decid la nivelul unitatii de învatamânt, în conditiile asigurarii parcurgerii integrale a programelor scolare de catre toti elevii, cu înstiintarea inspectoratului scolar.

(8) Unitatile de învatamânt, prin decizia consiliului de administratie, pot sa-si extinda activitatile cu elevii dupa orele de curs, prin programe de tip "Scoala dupa scoala", asigurând, timp de maximum 8 ore, conditii de învatare, recreere, sport, supraveghere si protectia propriilor elevi/prescolari.

(9) În parteneriat cu reprezentantii parintilor, prin "Scoala dupa scoala", se ofera activitati de învatare remediala pentru cei cu deficiente de învatare, activitati de meditatii pentru consolidarea cunostintelor dobândite sau de accelerare a învatarii pentru copiii supradotati.

(10) Programele de tip "Scoala dupa scoala" pot fi finantate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, printr-un program national, care va stabili si metodologia prin care unitatile de învatamânt si autoritatile locale asigura conditiile necesare pentru servirea mesei, activitati recreative si de învatare, inclusiv normarea personalului implicat.

(11) Programele tip "scoala dupa scoala" sau parti ale acestora se pot realiza pe baza de taxe, conform deciziei consiliului de administratie si a comitetelor reprezentative ale parintilor.

Art. 53 - Forme de sprijin pentru elevi

(1) Elevii de la cursurile de zi din învatamântul de stat pot beneficia de burse de performanta, de merit, burse de studiu si burse de ajutor social, bursa meritul olimpic, burse Guvernul României pentru elevii din mediul rural si alte burse.

(2) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract încheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci în conditiile legii.

(3) Bursele acordate elevilor din învatamântul preuniversitar se suporta din bugetul de stat.

(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administratie ale inspectoratelor scolare, în limitele fondurilor repartizate si în raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi a activitatilor scolare. Bursele de care beneficiaza elevii sunt indexabile.

(5) Elevii straini pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

(6) Pentru învatamântul de stat obligatoriu se asigura gratuit manualele scolare.

(7) Elevilor care nu pot fi scolarizati în localitatea de domiciliu li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin unitatile de învatamânt la care sunt scolarizati, pe baza de abonament, în limita a 50 km.

(8) Pentru distante mai mari de 50 km se asigura decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 calatorii dus-întors pe semestru.

(9) Elevii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului calendaristic.

(10) Elevii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru transportul local în comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului calendaristic.

(11) Elevii beneficiaza de gratuitate pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. De prevederile acestui alineat beneficiaza, de asemenea, elevii din învatamântul particular acreditat.

(12) Elevii cetateni români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (11) si de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului calendaristic.

Art. 54 - Activitati extrascolare

(1) Continutul educatiei la toate nivelurile de organizare a învatamântului se completeaza prin activitati extrascolare.

(2) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre unitati de învatamânt, cluburi, palate ale copiilor si elevilor, administratiile judetene ale taberelor, conducerile taberelor scolare si bazelor sportive, turistice si de agrement si de alte unitati pentru activitati complementare, cu sprijinul familiei si al altor factori interesati.

(3) Activitatile extrascolare au continut stiintific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moralcivic, tehnico-aplicativ, turistic, sportiv, precum si caracter recreativ.

(4) Palatul National al Copiilor si Elevilor din Bucuresti, subordonat Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, precum si palatele copiilor din judete, aflate în subordinea inspectoratelor scolare, au si rol metodologic pentru activitatile extrascolare.

(5) Organizarea si competentele unitatilor specializate în activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului.

(6) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin inspectoratele scolare, asigura si controleaza realizarea obiectivelor educatiei si formarii profesionale prin activitati extrascolare.

(7) Activitatile extrascolare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive, precum si cele pentru elevii capabili de performante sunt finantate de la bugetul de la stat si de la bugetele locale, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. În acest scop se pot folo si si alte surse de finantare.

(8) Prevederile alin. (7) se aplica si în cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale elevilor.

TITLUL III - Învatamântul superior	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 55 - Misiunea învatamântului superior

(1) Misiunea învatamântului superior este de a genera formarea profesionala de nivel universitar, de a produce cunoastere prin cercetare stiintifica, inovare si creatie.

(2) În cadrul misiunii generice, definite la Art. 20, alin. (3), institutiile de învatamânt superior decid, la nivelul senatului universitar, si fac publica misiunea pe care si-o asuma:

a) învatamânt si cercetare sau numai

b) învatamânt.

Art. 56 - Structura învatamântului superior

(1) La nivel universitar, formarea initiala se realizeaza prin studii universitare organizate pe trei cicluri, iar formarea continua prin studii postuniversitare.

(2) Cele trei cicluri de studii universitare sunt:

a) studiile universitare de licenta;

b) studiile universitare de masterat;

c) studiile universitare de doctorat.

(3) Studiile postuniversitare sunt:

a) programe post-doctorale, cu o durata de minim un an;

b) de specializare, cu o durata de doua sau mai multe semestre;

c) programe de formare continua pe tot parcursul vietii.

Art. 57 - Programe de studiu

(1) Formarea la nivel universitar si postuniversitar se realizeaza prin programe de studii desfasurate în institutii de învatamânt superior: universitati, institute, academii de studii si scoli de studii academice postuniversitare care functioneaza în conditiile legii.

(2) Programul de studii consta în totalitatea activitatilor de proiectare, organizare, conducere si realizare efectiva a predarii, învatarii si cercetarii dintr-un domeniu care conduce la obtinerea unei calificari universitare.

(3) Organizarea fiecarui program de studii este de competenta institutiilor de învatamânt superior, cu respectarea legislatiei în vigoare.

(4) Programele de studii se diferentiaza în functie de:

a) nivelul calificarii universitare: licenta, master, doctorat, post-doctorat; specializare, formare continua;

b) domeniul de specializare a cunoasterii, conform cu diviziunea academica a cunoasterii si cu diviziunea profesionala a muncii;

c) forma de învatamânt: la zi sau cu frecventa, cu frecventa redusa, învatamânt la distanta cu frecventa redusa, care include si învatamântul on-line conform articolului 59;

d) limba de predare;

e) locatia.

(5) Un program de studii se concretizeaza prin:

a) curriculumul care include toate disciplinele care contribuie la obtinerea unei calificari universitare, repartizate succesiv pe ani de studii si cu ponderi exprimate în credite de studiu de tipul ECTS;

b) programe sau fise ale disciplinelor în care sunt formulate: competentele generale si de specialitate, continutul predarii si învatarii si practicile asociate predarii, învatarii si evaluarii;

c) organizarea studentilor si a personalului didactic în perioada de realizare a programului de studii;

d) sistemul de asigurare a calitatii academice a activitatilor de realizare a programului de studii.

e) curriculumul pentru un program de studii cuprinde ansambul de discipline care confera o calificare universitara si este în responsabilitatea universitatii, cu respectarea standardelor nationale;

f) un responsabil al programului de studii cu atributii fixate în Carta universitara.

(6) Un program de studii functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat.

(7) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii se realizeaza distinct pentru fiecare forma de învatamânt, limba de predare si pentru fiecare locatie geografica în care se desfasoara.

(8) Durata si numarul de credite de studii transferabile aferente programelor de studii, pe cicluri, forme de învatamânt si domenii, se stabilesc de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, la propunerea Consiliului National al Rectorilor, si se aproba prin hotarâre a Guvernului.

(9) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea nationala nu poate contraveni celei europene.

(10) Nomenclatorul domeniilor si specializarilor, structura institutiilor de învatamânt superior si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, locatiile geografice de desfasurare, numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program, forma de învatamânt, precum si limba de predare se stabilesc anual prin hotarâre de guvern, promovata de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii, înainte de 31 martie.

(11) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, împreuna cu patronatele, în colaborare cu institutiile de învatamânt superior si cu partenerii sociali, coreleaza oferta educationala a învatamântului universitar, pe cicluri si programe de studii, cu cerintele pietei muncii si cu dezvoltarea vietii sociale, în baza unor studii de prognoza economica si sociala.

Art. 58 - Admiterea în programe de studiu

(1) Admiterea în învatamântul superior de stat, particular si confesional pentru fiecare ciclu si program de studii universitare este de competenta fiecarei institutii de învatamânt superior si se organizeaza pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de fiecare institutie de învatamânt superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) La admiterea în învatamântul superior de stat, particular si confesional pentru fiecare ciclu si program de studii universitare pot candida cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene în aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii români, inclusiv în ceea ce priveste taxele de scolarizare. Recunoasterea studiilor efectuate de acestia în tarile de domiciliu se va realiza de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în conditiile legii.

(3) Concursul pentru admiterea pentru fiecare ciclu si program de studii universitare se organizeaza de catre universitate înainte de începerea anului universitar.

(4) Metodologia, conditiile de admitere si scolarizare proprii fiecarei universitati se publica, conform prevederilor legale în vigoare, prin afisare la sediul institutiei de învatamânt superior si prin publicare pe pagina proprie de Internet, înainte de 15 aprilie ale fiecarui an, pentru toate programele de studii.

(5) Admiterea în învatamântul superior de stat, particular si confesional pentru fiecare ciclu si program de studii universitare poate sa fie sustinuta în limba româna, în limbile minoritatilor nationale, sau într-o limba de circulatie internationala / în limba de predare pentru care este autorizat/acreditat programul.

(6) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba româna, cetatenii straini au obligatia sa prezinte un certificat de competenta lingvistica pentru limba româna eliberat de institutii abilitate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Aceeasi conditie se impune si în cazul transferurilor cursantilor între institutiile de învatamânt superior acreditate, care, potrivit legii, au dreptul sa scolarizeze cetatenii straini si sunt recunoscute de statul român.

(7) Institutiile de învatamânt superior pot percepe de la candidati, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot prevede, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor.

(8) Mediile generale/punctajele generale obtinute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la institutia la care acestia au candidat, în conformitate cu procedurile proprii de admitere.

(9) Un candidat declarat admis poate beneficia de finantare de la buget o singura data, pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare.

(10) Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta sau masterat are pe întreaga perioada de desfasurare a acestuia - de la înmatriculare si pâna la sustinerea examenului de finalizare a studiilor - calitatea de student.

(11) Persoana admisa la doctorat are pe întreaga perioada de desfasurare a acestuia - de la înmatriculare si pâna la sustinerea publica a tezei de doctorat - calitatea de student-doctorand.

(12) Persoana admisa la un program de studii post-universitare de perfectionare sau specializare are pe întreaga perioada de desfasurare a acestuia calitatea de cursant.

(13) Persoana admisa la un program de studii post-doctorale are pe întreaga perioada de desfasurare a acestuia calitatea de cercetator post-doctorat.

(14) Metodologiile proprii de admitere ale institutiilor de învatamânt superior trebuie sa prevada criterii de departajare a candidatilor, inclusiv în cazul mediilor egale obtinute la admitere, astfel încât numarul candidatilor declarati admisi, cu finantare de la bugetul de stat, sa nu depaseasca cifra de scolarizare alocata fiecarui domeniu sau fiecarei/fiecarui specializari/program de studii.

(15) Rezolvarea contestatiilor depuse de candidatii respinsi este în exclusivitate de competenta institutiilor de învatamânt superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Decizia comisiei de contestatii este definitiva.

(16) Institutiile de învatamânt superior sunt obligate sa transmita datele referitoare la studentii admisi în vederea înscrierii acestora în Registrul matricol unic.

(17) Institutiile de învatamânt superior au obligatia sa restituie, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii si neconditionat, fara perceperea unor taxe, dosarele candidatilor respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere, dupa afisarea rezultatelor finale.

(18) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate elabora metodologii specifice de organizare a examenului de admitere în învatamântul superior.

(19) Se constituie Registrul Matricol Unic, numit în continuare RMU, ca o baza de date electronica în care sunt înregistrati toti studentii din institutiile de învatamânt superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu. Registrele matricole ale institutiilor de învatamânt superior devin parte componenta a RMU.

(20) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii va elabora un Regulament de alocare a unui numar matricol individual, precum si continutul informatiilor care vor fi scrise în Registrul Matricol Unic al institutiilor de învatamânt superior.

(21) Registrul Matricol Unic este document oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol este o infractiune sanctionata conform legii.

(22) Registrul Matricol Unic, registrele matricole ale institutiilor de învatamânt superior si sistemele informatice aferente se vor elabora în termen de cel mult un an de la data adoptarii prezentulu cod.

(23) Institutiile de învatamânt superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, sunt obligate sa transmita datele referitoare la studentii admisi în vederea înscrierii acestora în RMU.

Art. 59 - Contracte de studii

(1) Institutia de învatamânt superior semneaza cu fiecare student/student-doctorand înmatriculat la un program de studii un contract de studii. În cazul studiilor universitare de doctorat, contractul de studii este semnat si de conducatorul de doctorat.

(2) În contractual de studii sunt prevazute drepturile si obligatiile fiecarei parti implicate în ciclul de studii universitare de licenta, pe toata durata ciclului, masterat sau doctorat, astfel încât sa fie realizate cerintele de asigurare a calitatii.

(3) Modelul contractului de studii se elaboreaza de fiecare institutie de învatamânt superior, în concordanta cu prevederile regulamentelor de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei în vigoare.

(4) Pe parcursul ciclului de studii universitare de licenta, masterat si doctorat, studentul, respectiv studentul-doctorand, poate trece de la un program de studii la altul, respective de la o forma de învatamânt la alta, în cadrul aceleiasi specializari si/sau domeniu de studii, potrivit prevederilor contractului de studii, a regulamentelor de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei în vigoare.

Art. 60 - Forme de organizare

(1) În cadrul programelor de studii, cu exceptia programelor de doctorat si a programelor din domeniul sanatate, activitatea didactica se poate organiza în urmatoarele forme: zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta cu frecventa redusa.

(2) Programele ciclului universitar de doctorat se pot organiza la formele: zi si frecventa redusa.

(3) Programele ciclului universitar de licenta în domeniul sanatate se pot organiza numai la forma de zi.

(4) Diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiile de învatamânt superior, în conditiile legii, pentru aceleasi specializari, indiferent de forma de învatamânt absolvita, sunt echivalente.

(5) Formele de învatamânt seral si cu frecventa redusa, precum si la distanta cu frecventa redusa pentru un anumit program de studiu de licenta pot fi organizate dupa autorizarea provizorie, respectiv acreditare, numai de institutiile de învatamânt superior care au cursuri de zi acreditate la acel program.

Art. 61 - Examene de finalizare a studiilor

(1) Examenele de finalizare a studiilor în învatamântul superior sunt:

a) examenul de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenta;

b) examenul de disertatie, pentru ciclul de studii universitare de masterat;

c) examenul de sustinere a tezei de doctorat;

d) examenul de diploma, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;

e) examenul de selectie, care precede examenul de licenta, în cazul studentilor/absolventilor care provin de la institutii de învatamânt superior si/sau programe de studii care au intrat în lichidare.

(2) Examenele precizate la alin. (1) se organizeaza si se desfasoara numai de catre institutiile de învatamânt superior acreditate, în conditiile legii, pe baza metodologiilor proprii aprobate de senatele universitare.

(3) Institutiile de învatamânt superior acreditate, aflate în perioada de monitorizare speciala, au dreptul sa organizeze, dupa caz, examene de licenta, examene de disertatie numai pentru absolventii proprii ai specializarilor acreditate si ai specializarilor autorizate sa functioneze provizoriu, care fac parte din acelasi domeniu sau din domenii apropiate ale aceluiasi domeniu fundamental, cu specializarile acreditate.

(4) În fiecare an universitar, examenele de finalizare a studiilor se pot organiza, de regula, în doua sesiuni, în perioadele stabilite de senatul institutiei organizatoare.

(5) Pentru situatii speciale, prevazute în regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii, institutia organizatoare poate organiza sesiuni speciale de examene de finalizare a studiilor.

(6) Examenele de finalizare a studiilor pot fi sustinute în limba româna, în limba de predare sau într-o alta limba de circulatie internationala / în limba de predare pentru care este autorizat/acreditat programul, în conformitate cu legislatia în vigoare si metodologia specifica aprobata de institutia de învatamânt superior organizatoare a acestor examene.

(7) Institutiile de învatamânt superior pot percepe taxe de la studentii care sustin examenul de finalizare a studiilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cuantumurile aprobate de senatele universitare, cu exceptia studentilor ale caror studii sunt sustinute de la buget, pentru care prezentarea la examen fara taxa este permisa o singura data. Senatele universitare pot prevede, prin metodologiile proprii, scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor.

(8) Rezolvarea contestatiilor depuse de candidatii respinsi este în exclusivitate de competenta institutiilor de învatamânt superior, conform metodologiilor proprii de organizare a examenelor de finalizare a studiilor. Decizia comisiei de contestatii este definitiva.

(9) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate elabora metodologii specifice de organizare a examenlor de finalizare a studiilor.

CAPITOLUL II - Organizarea învatamântului universitar

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 62 - Ciclul I - studiile universitare de licenta: organizare

(1) Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins între minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile, conform Sistemului european de credite de studii transferabile ECTS.

(2) În sensul prezentei legi, creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciaza, în medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru însusirea cunostintelor si a competentelor specifice unei discipline.

(3) În situatii exceptionale, studentii înmatriculati la programele de studii la formele de învatamânt zi pot parcurge doi ani de studii într-un singur an, cu exceptia primului si ultimului an de studii, în conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei în vigoare. Studentii înmatriculati la programele de studii la formele de învatamânt seral, cu frecventa redusa, respectiv la distanta cu frecventa redusa, nu pot parcurge doi ani de studii într-un singur an.

(4) Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii în vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare.

(5) În cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica.

(6) Studiile universitare de licenta în forma de învatamânt zi se pot organiza în regim de finantare de la bugetul de stat sau în regim cu taxa. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii aloca anual pentru studiile universitare de licenta, în forma de învatamânt zi, un numar de locuri finantate de la buget, pentru universitatile de stat.

(7) Studiile universitare de licenta în forma de învatamânt seral, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa se organizeaza, de regula, în regim cu taxa. Numarul de locuri pentru studiile universitare de licenta în regim cu taxa si cuantumul acesteia se stabilesc de catre senatul fiecarei institutii de învatamânt superior, pe baza legislatiei în vigoare si cu respectarea cerintelor de asigurare a calitatii si se fac publice pâna la 15 aprilie ale fiecarui an.

(8) Programul de studii universitare de licenta se desfasoara în cadrul institutiilor de învatamânt superior pe baza planurilor de învatamânt elaborate în concordanta cu standardele nationale, pe domenii de studii si specializari, si aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(9) Institutiile de învatamânt superior autorizate sau acreditate adopta, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea si desfasurare a programelor de studii din cadrul ciclului I - studii universitare de licenta, care va fi în concordanta cu legislatia în vigoare, cu standardele nationale de calitate si, dupa caz, cu alte standarde specifice domeniilor/specializarilor în care institutia de învatamânt superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de licenta.

Art. 63 - Ciclul I - studiile universitare de licenta: forme de organizare

(1) La învatamântul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este, dupa caz, de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licenta pentru învatamântul tehnic este de 4 ani.

(2) Pentru obtinerea numarului de credite de studii transferabile alocate unui program de studii la forma de învatamânt zi, pentru formele de învatamânt seral, cu frecventa redusa, respectiv la distanta cu frecventa redusa, durata studiilor este cu un an mai lunga.

Art. 64 - Ciclul I - studiile universitare de licenta: admitere

(1) Pentru ciclul universitar de licenta, admiterea se organizeaza pe domenii, la specializarile/programele de studii autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate în cadrul institutiei de învatamânt superior, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) La admiterea în ciclul de studii universitare de licenta pot candida absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta.

(3) Candidatii la studiile universitare de licenta care au obtinut în perioada studiilor liceale distinctii (premiile I, II, III, mentiune, premii speciale) la olimpiadele scolare internationale recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii beneficiaza de dreptul de a se înscrie, fara sustinerea concursului de admitere, pe locuri finantate de la buget, la cursurile a doua programe de studii. De aceasta prevedere se poate beneficia o singura data, cu respectarea legislatiei în vigoare.

(4) Institutiile de învatamânt superior pot prevede, în metodologiile proprii si în conformitate cu prevederile legale în vigoare, conditii specifice de admitere pentru cei care au obtinut distinctii la olimpiadele si concursurile scolare nationale, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si la cele internationale, altele decât cele mentionate la alin. (3).

Art. 65 - Ciclul I - studiile universitare de licenta: finalitati

(1) Programul de studii universitare de licenta se desfasoara în cadrul institutiilor de învatamânt superior pe baza planurilor de învatamânt elaborate în concordanta cu standardele nationale, pe domenii de studii si specializari, si aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) Institutiile de învatamânt superior autorizate sau acreditate adopta, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea si desfasurare a programelor de studii din cadrul ciclului I - studii universitare de licenta, care va fi întocmit în concordanta cu legislatia în vigoare, cu standardele nationale de calitate si, dupa caz, cu alte standarde specifice domeniilor/specializarilor în care institutia de învatamânt superior are dreptul legal de a organiza astfel de programe de studii.

(3) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste "diploma de licenta".

(4) Pe diploma de licenta vor fi mentionate toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învatamânt. Diploma de licenta este însotita de "suplimentul la diploma" care se elibereaza gratuit, în limba româna si o limba de circulatie internationala.

(5) Absolventii cu diploma a studiilor universitare de licenta îsi pot exercita profesia, conform competentelor si drepturilor corespunzatoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin master

(6) Diploma de licenta atesta faptul ca titularul acesteia a dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice profesiei, corespunzator nivelului de pregatire asociat cilului I de studii universitare de licenta.

Art. 66 - Ciclul I - studiile universitare de licenta: examenul de licenta

(1) Un program de studii universitare de licenta se finalizeaza prin sustinerea examenului de licenta.

(2) Examenul de licenta consta din 2 probe, al caror continut este stabilit de senatul universitar, si anume:

a) Proba 1: evaluarea sumativa a cunostintelor fundamentale si de specialitate;

b) Proba a 2-a: prezentarea si sustinerea lucrarii de absolvire/lucrarii de licenta/proiectului de diploma;

(3) În învatamântul superior medico-farmaceutic uman, proba 1 din cadrul examenului de licenta se constituie dintr-o componenta nationala si, dupa caz, o componenta specifica. Componenta nationala va fi sub forma de lucrare scrisa din tematica si din bibliografia anuntate de catre Comisia de organizare, care va fi formata din specialisti desemnati de conducerile universitatilor de medicina si farmacie acreditate.

Art. 67 - Ciclul II - studiile universitare de masterat: organizare

(1) Programele de studii universitare de master aprofundeaza sau extind instruirea din ciclul de licenta, realizând specializarea stiintifica sau profesionala.

(2) În functie de obiectivele educationale si/sau de cercetare urmarite, un program de studii universitare de master poate fi:

a) de aprofundare, care asigura accentuarea achizitiilor de cunostinte si de deprinderi întro directie de studii din domeniul de licenta absolvit;

b) interdisciplinar, care asigura dezvoltarea unor competente specifice, dintr-o perspectiva interdisciplinara, în doua sau mai multe domenii, în raport cu o tema data;

c) de cercetare, care ofera programe avansate de initiere în cercetare si asigura pregatirea studentilor în vederea parcurgerii unui program de studii universitare de doctorat;

d) complementar, care adauga la competentele obtinute în cadrul programului de licenta alte competente, care sa largeasca aria de cunoastere si de insertie profesionala;

e) de formare continua, care urmareste atingerea/mentinerea unui înalt grad de profesionalizare a celor care activeaza deja într-un anumit domeniu. În acest caz, institutiile de învatamânt superior pot stabili parteneriate cu agentii economici, asociatiile profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor pietei muncii;

f) didactic, care asigura formarea abilitatilor si achizitia cunostintelor pedagogice pentru viitoarele cadre didactice.

(3) Studiile universitare de masterat corespund unui numar de credite de studii transferabile cuprins, de regula, între 90 si 120. Prin exceptie, în functie de durata studiilor universitare de licenta, limita inferioara poate fi de 60 de credite de studii transferabile.

(4) Durata normala a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani si corespunde unui numar de 30 de credite de studii transferabile pentru un semestru de studiu.

(5) Durata totala cumulata a ciclului I - studii universitare de licenta si a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie sa corespunda obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.

(6) Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandari sau bune practici europene, ciclul I si ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa între 5 si 6 ani, la învatamântul de zi, în conditiile art. 57 alin. (9), diplomele obtinute fiind echivalente titlului de master.

(7) În cadrul studiilor universitare de masterat se pot solicita, peste numarul de credite obligatorii, credite acumulate din stagii de practica sau stagii de pregatire în strainatate.

(8) Domeniile în care o institutie de învatamânt poate organiza studii universitare de masterat sunt domeniile studiilor universitare de licenta în care institutia este acreditata si evaluata periodic institutional potrivit legii. Institutiile de învatamânt superior promoveaza interdisciplinaritatea în studiile universitare de masterat. Programele de masterat se considera acreditate daca cel putin un program de masterat din acel domeniu este acreditat.

(9) Un program de studiu de masterat poate fi înfiintat si poate functiona doar daca universitatea dispune de cadre didactice titulare proprii, cu titlu de profesor sau de conferentiar, pentru cel putin jumatate din disciplinele aferente programului de studii.

(10) Titularii de curs pot fi cadrele didactice cu gradul de profesor universitar, conferentiar universitar sau lector/sef de lucrari care au obtinut titlul de doctor.

(11) Pot fi cadre didactice în cadrul unui program de masterat numai acele cadre didactice care au obtinut titlul stiintific de doctor.

(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (11), în cadrul acestor programe de studii universitare de masterat în care exista o important dimensiune practica, pot fi invitate sa predea în calitate de cadre didactice asociate, personalitati ale domeniului respectiv care nu detin titlul stiintific de doctor. Aceasta categorie de cadre didactice asociate nu poate acoperi mai mult de 25% din totalul orelor prevazute în planul de învatamânt pentru un program de studii de masterat.

(13) Programul de studii universitare de masterat se desfasoara în cadrul institutiilor de învatamânt superior pe baza planului de învatamânt aprobat de senatul universitar si care cuprinde atât discipline de cunoastere avansata în cadrul domeniului de studii universitare de masterat, cât si module de pregatire complementara necesare pentru o insertie rapida a absolventului de studii universitare de masterat pe piata muncii.

(14) Programul de pregatire al masterandului trebuie sa contina si o componenta de cercetare stiintifica sau creatie vocationala, în concordanta cu specificul domeniului de studii.

(15) Institutiile de învatamânt superior acreditate adopta, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea si desfasurare a programelor de studii din cadrul ciclului II - studii universitare de masterat, care trebuie sa fie în concordanta cu legislatia în vigoare, cu standardele nationale de calitate si, dupa caz, cu alte standarde specifice domeniilor/specializarilor în care institutia de învatamânt superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de masterat.

Art. 68 - Ciclul II - studiile universitare de masterat: forme de organizare

(1) Studiile universitare de masterat se organizeaza, de regula, la forma de învatamânt de zi.

(2) Studiile universitare de masterat la forma de învatamânt de zi se pot organiza în regim de finantare de la bugetul de stat sau în regim cu taxa. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii aloca anual, pentru învatamântul de stat, pentru studiile universitare de masterat în forma de învatamânt de zi un numar de locuri finantate de la buget.

(3) Numarul de locuri finantate anual de la bugetul de stat în conditiile art. 67 alin. (2) reprezinta minimum 50% din numarul de absolventi cu diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de licenta finantate de la bugetul de stat, la nivel national.

(4) Studiile universitare de masterat în forma de învatamânt cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa se organizeaza, de regula, în regim cu taxa. Numarul de locuri pentru studiile universitare de masterat în regim cu taxa si cuantumul acesteia se stabilesc de catre senatul fiecarei institutii de învatamânt superior, pe baza legislatiei în vigoare si cu respectarea cerintelor de asigurare a calitatii.

(5) Institutiile de învatamânt superior pot initia si dezvolta programe de studii universitare de masterat, la orice forma de învatamânt, la solicitarea institutiilor publice sau a altor factori interesati, cu asigurarea finantarii corespunzatoare de catre acestia si cu respectarea procedurilor de acreditare a programelor de studii, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 69 - Ciclul II - studiile universitare de masterat: admitere

(1) Diploma de licenta/absolvire a absolventilor învatamântului superior de lunga durata este echivalenta cu diploma de studii universitare de masterat, în specialitate.

(2) Pentru ciclul de studii universitare de masterat, admiterea se organizeaza la programe de studii acreditate în cadrul institutiilor de învatamânt superior acreditate, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(3) La admiterea în ciclul de studii universitare de masterat pot candida absolventii cu diploma de licenta ai ciclului de studii universitare de licenta. Pot opta pentru admitere la studiile universitare de masterat, altele decât cele în specialitate, si absolventii învatamântului superior de lunga durata.

(4) Conditiile de admitere sunt aceleasi pentru ambele categorii de candidati prevazute la alin. (3).

Art. 70 - Ciclul II - studiile universitare de masterat: finalitati

(1) Studiile universitare de masterat asigura aprofundarea în domeniul studiilor de licenta sau într-un domeniu apropiat, sau complementar, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica si constituie o baza pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale.

(2) Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevazute la alin. (1) asigura obtinerea de competente complementare.

(3) Un program de masterat dezvolta cunostinte generale si de specialitate, competente generale de specialitate si abilitati cognitive specifice.

(4) Cunostintele generale se refera la:

a) familiarizarea cu cele mai noi si avansate dezvoltari ale cunoasterii în domeniu;

b) abilitati superioare de cercetare independenta;

c) capacitatea de a aplica teoria în situatii noi si care nu au putut fi prevazute.

(5) Cunostintele de specialitate se refera la:

a) asimilarea de cunostinte noi;

b) identificarea, abordarea si solutionarea de probleme cognitive si profesionale noi;

c) compararea cunostintelor noi cu cele traditionale si capacitatea de a stabili relatii între acestea, în vederea sesizarii directiilor noi de dezvoltare a cunoasterii si a profesiei.

(6) Competentele generale se refera la:

a) aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare si rezolvare de probleme;

b) elaborarea de studii si rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;

c) capacitatea de a conduce grupuri de lucru si de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;

d) capacitatea de a actiona independent si creativ în abordarea si solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv si constructiv stari critice, de a rezolva creativ probleme si de a comunica rezultate în mod demonstrativ;

e) abilitati de conducator si angajare clara pe calea propriei dezvoltari profesionale.

(7) Abilitatile cognitive specifice presupun:

a) evaluarea critica a rezultatelor unor noi cercetari;

b) formularea de alternative interpretative si demonstrarea relevantei acestora;

c) aplicarea creativa a metodelor de cercetare;

d) conceperea si conducerea proceselor specifice domeniului.

(8) Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementari proprii fiecarui domeniu.

Art. 71 - Ciclul II - studiile universitare de masterat: examenul de disertatie

(1) Un program de studii universitare de masterat se finalizeaza prin sustinerea examenului de disertatie.

(2) Examenul de disertatie consta din 1-2 probe, stabilite de senatul universitar, si anume:

a) proba 1: prezentarea si sustinerea publica a disertatiei;

b) proba a 2-a: la decizia senatului, dupa caz, o proba practica.

(3) Tema disertatiei se stabileste de catre conducatorul de disertatie împreuna cu masterandul si se coreleaza cu programul de pregatire universitara de masterat, cu domeniul de competenta al conducatorului de disertatie, cu programele si cu politica institutionala ale institutiei de învatamânt superior. Tema disertatiei se aproba de conducerea facultatii sau departamentului în care se desfasoara studiile universitare de masterat.

(4) Conducatorul de disertatie poate fi oricare dintre cadrele didactice, cu titlul stiintific de doctor.

(5) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de master se numeste "diploma de master".

(6) Pe diploma de master vor fi mentionate toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învatamânt. Diploma de master este însotita de "suplimetul de diploma" care se elibereaza gratuit, în limba româna si o limba de circulatie internationala.

(7) Diplomele de studii universitare de master atesta ca titularii acestora au dobândit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si abilitati cognitive specifice.

Art. 72 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: organizare

(1) Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare a carui finalitate este dezvoltarea cunoasterii prin cercetare stiintifica originala.

(2) Doctoratul se organizeaza în institutiile de învatamânt superior aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, numit în continuare CNATDCU, pe baza evaluarii periodice a capacitatii lor institutionale de a oferi un mediu integrat de învatare si cercetare avansata, de nivel national sau international.

(3) Institutia de învatamânt superior care a primit aprobarea, în conditiile legii, de a organiza doctorat este Universitate Organizatoare de Doctorat, numita în continuare UOD. Doctoratul se poate aproba într-unul sau mai multe domenii.

(4) Evaluarea se face la nivelul fiecarei institutii de învatamânt superior pentru fiecare domeniu de doctorat de catre o comisie de experti desemnata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza unui sistem de criterii si a unei metodologii care se aproba prin hotarâre de guvern, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Fiecare domeniu este evaluat periodic din 5 în 5 ani. Din aceste comisii fac parte si studentii doctoranzi.

(5) Pe baza rezultatelor evaluarii institutiei de învatamânt superior, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare propune Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii acordarea dreptului de organizare de studii universitare de doctorat. Dreptul de a organiza studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(6) Universitatea organizatoare de doctorat adopta, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea si desfasurare a programelor de studii din cadrul ciclului III - studii universitare de doctorat, care trebuie sa fie în concordanta cu legislatia în vigoare, cu standardele nationale de calitate si, dupa caz, cu alte standarde specifice domeniilor în care institutia de învatamânt superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de doctorat.

(7) UOD are obligatia de a publica un raport anual privind ciclul de studii universitare de doctorat.

(8) UOD pot constitui retele de studii doctorale pentru asigurarea inter si transdisciplinaritatea.

(9) UOD poate admite rezolvarea unor teme complexe de cercetare stiintifica prin formarea unor echipe inclusiv multidisciplinare de studenti-doctoranzi.

(10) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si în cotutela.

(11) În situatia prevazuta la alin. (10) studentul-doctorand îsi desfasoara activitatea sub îndrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din România si a unui conducator de doctorat dintr-o alta tara, sau sub îndrumarea concomitenta a doi conducatori stiintifici din universitati diferite din România, pe baza unui acord scris între institutiile organizatoare implicate.

(12) Acordul prevazut la alin. (11) stabileste recunoasterea reciproca a titlului stiintific de doctor de catre autoritatile de resort din cele doua tari, pe baza competentelor acestora si în conformitate cu prevederile legale din fiecare tara, precum si alte precizari care nu exced legislatiei din fiecare tara.

(13) În contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare, UOD poate angaja, pe baza de contract, specialisti din strainatate care detin dreptul legal de a conduce doctorat.

(14) Doctoratul are doua componente: un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate sau pe pregatirea individuala si un program de cercetare stiintifica.

(15) Studiile universitare de doctorat au, de regula, o durata minima de 3 ani, cuprinzând:

a) un program de pregatire, individual sau în cadrul scolii doctorale, sub coordonarea conducatorului de doctorat;

b) un program individual de cercetare stiintifica, sub coordonarea conducatorului de doctorat.

(16) În situatii speciale, când tematica abordata necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat. Aceasta perioada de prelungire a ciclului de studii universitare de doctorat, în cazul doctoratului la forma de învatamânt de zi organizate în regim de finantare de la bugetul de stat, poate primi o extensie a finantarii în conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea Consiliului National de Finantare a Învatamântului Superiore.

(17) În situatii speciale, când studentul doctorand poate dovedi parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat, în acelasi domeniu fundamental de stiinte, si/sau a unor stagii de cercetare stiintifica desfasurate în tara sau strainatate, în universitati sau în centre de cercetare de prestigiu, care s-au concretizat prin publicatii la edituri recunoscute international, perioada programului de pregatire si a programului individual de cercetare stiintifica poate fi redusa partial, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si desfasurare a programelor de studii din cadrul ciclului III - studii universitare de doctorat.

(18) În cadrul programului de pregatire universitara avansata, pentru a evidentia rezultatele formarii, concomitent cu sistemul de evaluare se utilizeaza sistemul de credite transferabile. Fiecare UOD este autorizata sa stabileasca propriile reguli de evaluare a doctoranzilor si criteriile specifice de promovare a probelor din cadrul programului de pregatire universitara avansata.

(19) Sustinerea tezei de doctorat se face la finalizarea stagiului. În situatii speciale universitatea poate aproba depasirea termenului.

(20) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe pe motive temeinice, conform prevederilor Regulamentului de organizare si desfasurare a programelor de studii din cadrul ciclului III -studii universitare de doctorat. În acest caz, durata desfasurarii doctoratului se prelungeste corespunzator cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.

Art. 73 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: forme de organizare

(1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza, de regula, la forma de învatamânt de zi.

(2) Studiile universitare de doctorat la forma de învatamânt de zi se pot organiza în regim de finantare de la bugetul de stat sau în regim cu taxa. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii aloca anual pentru studiile universitare de doctorat la forma de învatamânt de zi la învatamântul de stat un numar de locuri finantate de la buget.

(3) Numarul de locuri finantate anual de la bugetul de stat în conditiile alin. (2) reprezinta minimum 10 % din numarul de absolventi cu diploma acordata dupa finalizarea studiilor universitare de master la nivel national finantate de la bugetul de stat.

(4) Studiile universitare de doctorat în forma de învatamânt cu frecventa redusa se organizeaza, de regula, numai în regim cu taxa. Numarul de locuri pentru studiile universitare de doctorat în regim cu taxa si cuantumul acesteia se stabilesc de catre senatul fiecarei institutii de învatamânt superior, pe baza legislatiei în vigoare si cu respectarea cerintelor de asigurare a calitatii.

(5) Institutiile de învatamânt superior pot initia si dezvolta programe de studii universitare de doctorat, la solicitarea institutiilor publice sau a altor factori interesati, cu asigurarea finantarii corespunzatoare de catre acestia si cu respectarea procedurilor de acreditare a programelor de studii, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Art. 74 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: limba de organizare si desfasurare Doctoratul se poate desfasura în limba româna, în limba minoritatilor nationale sau într-o limba de circulatie internationala, conform contractului de studii doctorale încheiat între UOD, conducatorul de doctorat si studentul-doctorand.

Art. 75 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: admitere

(1) Admiterea candidatilor la studii universitare de doctorat, indiferent de forma de învatamânt în care se organizeaza, se face prin concurs organizat anual de UOD, de regula înainte de începutul anului universitar.

(2) Organizarea si desfasurarea concursului de admitere la studii universitare de doctorat se realizeaza în conformitate cu regulamentul propriu al fiecarei UOD, care devine responsabila pentru asigurarea calitatii.

(3) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolventii studiilor universitare de masterat sau a studiilor echivalate cu acesta.

(4) Concursul de admitere la studii universitare de doctorat contine o serie de probe specifice domeniului de studiu respectiv si atestarea competentelor lingvistice pentru o limba de circulatie internationala.

(5) Pentru a promova inter si transdisciplinaritatea în formarea universitara, accesul la studii universitare de doctorat într-un domeniu specific se poate face si în alt domeniu în care a fost dobândita diploma de licenta si cu conditia efectuarii unui program de masterat în domeniul pentru care se înscrie la doctorat.

(6) Admiterea la doctorat este conditionata de certificarea competentelor lingvistice. Atestarea competentelor lingvistice se realizeaza de catre catedrele de limbi straine ale universitatii respective, care elibereaza un certificat de competenta lingvistica. Testele internationale sunt recunoscute.

(7) Validarea rezultatelor admiterii la studii universitare de doctorat si înmatricularea candidatilor care au reusit la concurs se fac prin decizii ale conducerii UOD

Art. 76 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: studentul-doctorand

(1) Persoana admisa la doctorat are pe întreaga perioada de desfasurare a acestuia - de la înmatricularea în ciclul de studii universitare de doctorat pâna la sustinerea publica a tezei de doctorat - calitatea de student-doctorand, calitate asimilata celei de asistent de cercetare.

(2) Studentul-doctorand înscris la forma de învatamânt cu frecventa poate obtine bursa de doctorat, care se acorda prin concurs organizat de UOD

(3) Bursa de doctorat se acorda conform prevederilor din contractul de studii.

(4) Bursa de doctorat reprezinta, în întelesul prezentei legi, o indemnizatie minima egala cu salariul net de asistent de cercetare. Bursa de doctorat, în conformitate cu legislatia în vigoare, nu se impoziteaza.

(5) Bursa de doctorat se acorda din veniturile UOD provenite din sume alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii, donatii, sponsorizari si din alte surse, în conditiile legii.

(6) Studentul-doctorand exmatriculat pentru neîndeplinirea obligatiilor prevazute în ciclul de studii universitare de doctorat pierde statutul de student-doctorand, iar daca a fost bursier, el pierde în mod automat si drepturile de bursa de studii, conform contractului de studii.

(7) Pe toata durata activitatii, studentul-doctorand de la forma de învatamânt zi beneficiaza de recunoasterea vechimii în munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita, fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.

(8) Studentul-doctorand de la forma de învatamânt zi, care obtine bursa, poate desfasura activitati didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore didactice pe saptamâna.

(9) Activitatile didactice care depasesc nivelul prevazut la alin. (8) vor fi remunerate în conformitate cu legislatia în vigoare, întrând sub incidenta codului muncii, cu respectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contributiilor datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.

(10) Dupa sustinerea tezei de doctorat, UOD elibereaza o adeverinta care atesta ca perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de învatamânt zi constituie vechime în munca si specialitate, recunoscuta.

(11) Doctoranzii care urmeaza studiile la forma de învatamânt frecventa redusa si sunt salariati în administratia publica, în regiile autonome cu specific deosebit sau în alte unitati bugetare au dreptul la concedii de studii fara plata, potrivit legislatiei în vigoare.

Art. 77 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: conducatorul de doctorat

(1) Conducator de doctorat poate fi profesorul universitar conducator de doctorat, profesor universitar consultant, academician sau cercetator stiintific principal gradul I, cu titlul de doctor obtinut în domeniul fundamental de stiinte respectiv sau înrudit.

(2) Profesorul universitar conducator de doctorat se numeste prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, la propunerea UOD, cu avizul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, acest aviz fiind acordat pe baza evaluarii activitatii didactice si de cercetare, în conformitate cu criteriile cu relevanta nationala si internationala.

(3) În cadrul aceleasi UOD, un conducator de doctorat poate îndruma studenti-doctoranzi în cel mult doua domenii ale stiintei din cadrul aceluiasi domeniu fundamental de stiinte. Pentru fiecare domeniu de stiinte în parte, conducatorul de doctorat va parcurge procesul de avizare a CNATDCU si obtinere a calitatii de conducator de doctorat prin ordin de ministru.

(4) Conducatorul de doctorat îsi desfasoara activitatea didactica si de cercetare în institutia de învatamânt superior care l-a propus sau în institutii care formeaza consortii cu respectiva UOD Un conducator de doctorat îsi poate desfasura activitatea prin afiliere la o singura UOD

(5) Fiecare UOD este autorizata sa stabileasca prin regulament propriu numarul maxim de studenti-doctoranzi pe care îi poate îndruma un conducator de doctorat, cu conditia mentinerii criteriilor de calitate.

(6) Studentul-doctorand poate solicita conducerii UOD schimbarea conducatorului de doctorat în cazul în care acesta este indisponibil mai mult de un an sau nu respecta clauzele din contractul de studii.

Art. 78 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: finalitati

(1) Doctoratul se bazeaza pe creatie si cercetare stiintifica avansata, contribuind la dezvoltarea cunoasterii, achizitia de cunostinte, competente si abilitati cognitive.

(2) Cunostintele, competentele si abilitatile generale si de specialitate confera absolventului de studii universitare de doctorat capacitatea:

a) de a întelege sistematic, comprehensiv, domeniul de studiu si de a utiliza metodele de cercetare asociate acestui domeniu;

b) de a concepe si implementa un proiect de cercetare si de a face managementul cercetarii în conditiile respectarii deontologiei profesionale;

c) de a contribui la progresul cunoasterii prin cercetare originala cu impact national sau international, demonstrata prin publicatii stiintifice;

d) de analiza critica, evaluare si sinteza a unor idei noi si complexe;

e) de comunicare cu comunitatea profesionala si cu societatea civila în contextul domeniului sau de cercetare;

f) de a contribui la promovarea dezvoltarii tehnologice, sociale si culturale în contextul unei societati si economii bazate pe cunoastere.

(3) Doctoratul se organizeaza în domeniile cuprinse în urmatoarele domenii fundamentale: stiinte exacte, stiinte ale naturii, stiinte umaniste, teologie, stiinte juridice, stiinte sociale si politice, stiinte economice, arhitectura si urbanism, stiinte agricole si silvice, stiinte medicale, stiinte ingineresti, stiinte militare si informatii.

(4) Institutiile de învatamânt superior promoveaza interdisciplinaritatea în studiile universitare de doctorat.

Art. 79 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: teza de doctorat

(1) Teza de doctorat trebuie sa demonstreze cunoasterea stiintifica avansata a temei abordate, sa contina elemente de originalitate în dezvoltarea sau solutionarea temei, precum si modalitati de validare stiintifica a acestora.rificare. Responsabilitatea privind continutul si originalitatea tezei de doctorat revine autorului si conducatorului stiintific.

(2) Studentul-doctorand trebuie sa valorifice rezultate stiintifice obtinute în teza de doctorat prin publicarea acestora în reviste stiintifice relevante international sau edituri internationale de prestigiu, comunicari în conferinte si congrese stiintifice recunoscute prin indexare internationala sau valorificarea rezultatelor prin transfer tehnologic.

(3) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de UOD prin Regulamentului de organizare si desfasurare a programelor de studii din cadrul ciclului III - studii universitare de doctorat si în concordanta cu standardele nationale.

(4) Teza de doctorat poate fi redactata si într-o limba de circulatie internationala.

(5) Conducerea UOD trimite teza de doctorat spre evaluare membrilor unei comisii de specialisti, denumita în continuare comisie de doctorat. Ea este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de conducerea UOD.

(6) Comisia de doctorat este alcatuita din presedinte, ca reprezentant al UOD, conducatorul de doctorat si 3 referenti oficiali, dintre care cel putin 2 îsi desfasoara activitatea în afara universitatii respective, posibil si în strainatate.

(7) Presedintele comisiei de doctorat este un reprezentant al conducerii UOD.

(8) Referentii oficiali din comisia de doctorat sunt specialisti în domeniul în care a fost elaborata teza de doctorat, au titlul de doctor si au functia didactica cel putin de conferentiar universitar sau de cercetator stiintific principal gradul I.

(9) Din comisia de doctorat pot face parte si specialisti din alte tari, care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (4).

(10) În cazul doctoratului în cotutela, comisia pentru sustinerea publica a tezei de doctorat cuprinde reprezentanti ai ambelor UOD. Comisia de doctorat poate fi completata cu 1-2 referenti provenind din alte institutii de învatamânt superior, la propunerea conducatorilor de doctorat. Presedintele comisiei este un reprezentant al conducerii UOD. care organizeaza sustinerea publica a tezei de doctorat.

(11) UOD stabileste prin propriul regulament modalitatile de informare a comunitatii stiintifice asupra continutului tezei de doctorat aprobate în vederea sustinerii publice, asigurând accesul la continutul lucrarii în biblioteca institutiei si folosind, dupa caz, anuntul scris, afisarea electronica pe pagina de Internet a institutiei, difuzarea de sinteze sau rezumate ale tezei de doctorat.

(12) Studentul-doctorand va elabora un rezumat al tezei de doctorat, pe care îl transmite unor specialisti în domeniu, din tara si/sau din strainatate, pentru obtinerea unor puncte de vedere necesare validarii pe ansamblu a rezultatelor doctorandului.

(13) În situatia în care teza este scrisa într-o limba de circulatie internationala, rezumatul tezei de doctorat se scrie în mod obligatoriu în limba româna si într-o limba de circulatie internationala.

(14) Teza de doctorat se sustine în sedinta publica în fata comisiei de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenta a cel putin 4 din cei 5 membri ai comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat.

(15) În cazul tezei de doctorat redactate într-o limba de circulatie internationala, sustinerea publica se poate face în respectiva limba.

(16) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativului pe care urmeaza sa îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Foarte bine", "Bine" si, respectiv, "Satisfacator".

(17) Daca studentul-doctorand a îndeplinit toate cerintele prevazute în programul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Foarte bine" sau "Bine", comisia de doctorat comunica auditoriului hotarârea de a acorda doctorandului titlul de doctor, care se înainteaza spre validare Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.

(18) În cazul atribuirii calificativului "Satisfacator", comisia de doctorat va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate în teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei.

(19) Hotarârea comisiei de doctorat de a acorda titlul de doctor se înainteaza conducerii UOD pentru a completa dosarul doctorandului.

(20) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, dupa validarea tezei de doctorat de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.

(21) În cazul în care CNATDCU nu valideaza argumentat teza de doctorat, UOD primeste din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii o motivatie scrisa de invalidare, redactata în baza observatiilor CNATDCU Lucrarea de doctorat poate fi retransmisa Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare în termen de 1 an de la data primei invalidari.

(22) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste "diploma de doctor".

(23) Diploma de doctor se redacteaza în limbile româna si engleza si se elibereaza de catre UOD pe baza ordinului ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(24) Pe diploma de doctor vor fi mentionate toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învatamânt.

Art. 80 - Ciclul III - studiile universitare de doctorat: evaluarea si asigurarea calitatii

(1) Studiile universitare de doctorat fac obiectul procedurilor de asigurare interna si externa a calitatii stabilite pe baza bunelor practici europene.

(2) În cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza unui raport extern de evaluare, întocmit de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, poate lua urmatoarele masuri:

a) retragerea dreptului UOD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi doctoranzi pe o perioada de pâna la 3 ani;

b) retragerea calitatii de conducator de doctorat;

c) retragerea titlului de doctor.

(3) Redobândirea dreptului UOD de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de doctorat se poate obtine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(4) Redobândirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine la propunerea UOD, pe baza unui raport de evaluare interna ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externa. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(5) UOD si conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani, conform procedurilor stabilite prin ordin de ministru, la propunerea CNATDCU.

(6) Daca lucrarea de doctorat se dovedeste a fi plagiat, respectiv utilizeaza texte stiintifice sau idei ale altor autori, fara ca acest lucru sa fie mentionat explicit, prin citari, se retrage titlul de doctor, se pierde dreptul de a mai avea statutul de student-doctorand, precum si calitatea de conducator stiintific al celui care a coordonat lucrarea.

CAPITOLUL III - Organizarea învatamântului post-universitar

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 81 - Programele post-doctorale

(1) Programele post-doctorale asigura cercetatorului post-doctorat cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor efectuate în cadrul domeniului în care detine titlul stiintific de doctor sau în domenii conexe.

(2) Programele post-doctorale pot fi organizate numai în forma de învatamânt zi.

(3) Programele post-doctorale au o durata de minimum un an.

(4) Institutiile de învatamânt superior acreditate sa organizeze programe de studii universitare de doctorat pot organiza, în cadrul UOD, programe post-doctorale.

(5) Evaluarea periodica a programelor post-doctorale se face odata cu evaluarea periodica a UOD

(6) Admiterea la programe post-doctorale se face pe baza metodologiilor de admitere elaborate de UOD, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(7) Pot participa la programele post-doctorale absolventi ai ciclului III de studii universitare de doctorat, cu diploma de doctor.

(8) Programele post-doctorale nu pot fi organizate în regim cu taxa.

(9) Programul cercetatorului post-doctorat trebuie sa se faca în interiorul unui proiect de cercetare în derulare la UOD

(10) Numarul de locuri pentru programele post-doctorale se stabileste de catre senatul fiecarei UOD

(11) Programul de studii post-doctorale se desfasoara în cadrul UOD pe baza planului de cercetare al UOD sau propus de cercetatorul post-doctorat si aprobat de UOD

(12) Institutiile de învatamânt superior acreditate adopta, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea si desfasurare a programelor post-doctorale, care va fi în concordanta cu legislatia în vigoare, cu standardele nationale de calitate si, dupa caz, cu alte standarde specifice domeniilor/specializarilor în care institutia de învatamânt superior are dreptul legal de a organiza programe post-doctorale.

(13) La finalizarea programului post-doctoral, cercetatorul post-doctorat va face publice rezultatele cercetarii sale prin publicare într-o publicatie indexata în baze de date internationale.

(14) La finalizarea programului post-doctoral, cercetatorul post-doctorat va primi un atestat de studii post-doctorale.

Art. 82 - Studiile post-universitare de specializare

(1) Studiile post-universitare de specializare asigura specializarea cursantului într-o arie noua a domeniului în care detine o diploma obtinuta la finalizarea unuia dintre ciclurile studiilor universitare sau într-un alt domeniu.

(2) Studiile post-universitare de specializare pot fi organizate la forma de învatamânt zi, cu frecventa redusa sau la distanta cu frecventa redusa.

(3) Studiile post-universitare de specializare au o durata de minimum doua semestre si utilizeaza Sistemului european de credite de studii transferabile ECTS pentru a asigura echivalarea volumului de munca al cursantului cu alte activitati de nivel universitar si/sau post-universitar.

(4) Studiile post-universitare de specializare corespund unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile.

(5) Studiile post-universitare de specializare se organizeaza în institutii de învatamânt superior acreditate si în scoli de studii academice post-universitare, acreditate.

(6) Studiile post-universitare de specializare se pot organiza în colaborare cu agentii economici, asociatiile profesionale, administratiile publice locale si centrale, alti parteneri interesati.

(7) Admiterea la studiile post-universitare de specializare se face pe baza metodologiilor de admitere elaborate de institutiile de învatamânt superior acreditate si de scolile de studii academice post-universitare, acreditate în acest sens, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(8) Pot participa la studiile post-universitare de specializare absolventi care au cel putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta.

(9) Admiterea la studiile post-universitare de specializare poate fi conditionata de parcurgerea anterioara a unor programe de studii sau de existenta unei anumite experiente în domeniul de specializare respectiv.

(10) Studiile post-universitare de specializare se pot organiza numai în regim cu taxa sau cu finantarea din alte surse.

(11) Numarul de locuri pentru studiile post-universitare de specializare în regim cu taxa si cuantumul acesteia se stabilesc de catre senatul fiecarei institutii de învatamânt superior, pe baza legislatiei în vigoare si cu respectarea cerintelor de asigurare a calitatii.

(12) Institutiile de învatamânt superior acreditate si scolile de studii academice postuniversitare, acreditate adopta, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea si desfasurare a programelor de studii post-universitare de specializare, care va fi în concordanta cu legislatia în vigoare, cu standardele nationale de calitate si, dupa caz, cu alte standarde specifice domeniilor/specializarilor în care institutia de învatamânt superior are dreptul legal de a organiza programe de studii post-universitare de specializare.

(13) În cadrul programelor de studii post-universitare de specializare, minimum 50% dintre titularii de curs sunt cadrele didactice cu gradul de profesor universitar, conferentiar universitar sau lector/sef de lucrari care au obtinut titlul de doctor.

(14) În cadrul acelor programe de studii post-universitare de specializare în care exista o importanta dimensiune practica, pot fi invitate sa predea, în calitate de cadre didactice asociate, personalitati ale domeniului respective care nu detin titlul stiintific de doctor.

(15) La finalizarea studiilor post-universitare de specializare se elibereaza o diploma de specializare.

(16) Diploma de specializare nu confera titularului dreptul de a se însrie la studiile universitare de doctorat.

(17) Diploma de specializare poate conferi titularului dreptul da a beneficia de prevederile art. (-), alin. (-).

Art. 83 - Programe de formare continua pe tot parcursul vietii

(1) Programe de formare continua pe tot parcursul vietii asigura formarea continua în domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea unuia dintre ciclurile studiilor universitare.

(2) Programe de formare continua pe tot parcursul vietii pot fi organizate în forme flexibile (seral, cu frecventa redusa, învatamânt la distanta cu frecventa redusa, on-line, sistemul cursurilor intensive, sistemul cursurilor modulare sau alte forme).

(3) Programe de formare continua pe tot parcursul vietii si pot utiliza Sistemului european de credite de studii transferabile ECTS.

(4) În cazul utilizarii ECTS, în programe de formare continua pe tot parcursul vietii trebuie sa se asigure cadre didactice care sa corespunda cel putin nivelului academic de lector universitar doctor pentru 50% din activitatile didactice.

(5) Programe de formare continua pe tot parcursul vietii se organizeaza în institutii de învatamânt superior acreditate si în scoli de studii academice post-universitare acreditate în acest scop, în conformitate cu legea.

(6) Programe de formare continua pe tot parcursul vietii se pot organiza în colaborare cu agentii economici, asociatiile profesionale, administratiile publice locale si centrale, alti parteneri interesati.

(7) Admiterea/înscrierea la programe de formare continua pe tot parcursul vietii se face pe baza metodologiilor de admitere/înscriere elaborate de institutiile de învatamânt superior acreditate si de scolile de studii academice post-universitare, acreditate în acest sens, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(8) Pot participa la studiile programe de formare continua pe tot parcursul vietii absolventi ai cel putin ciclului I de studii universitare cu diploma de licenta.

(9) Programele de formare continua pe tot parcursul vietii se pot organiza în regim cu taxa sau din alte surse.

(10) Numarul de locuri pentru programele de formare continua pe tot parcursul vietii în regim cu taxa si cuantumul acesteia se stabilesc de catre senatul fiecarei institutii de învatamânt superior, pe baza legislatiei în vigoare si cu respectarea cerintelor de asigurare a calitatii.

(11) Institutiile de învatamânt superior acreditate si scolile de studii academice postuniversitare, acreditate în acest scop adopta, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea si desfasurare a programelor de formare continua pe tot parcursul vietii, care va fi în concordanta cu legislatia în vigoare, cu standardele nationale de calitate si, dupa caz, cu alte standarde specifice domeniilor/specializarilor în care institutia de învatamânt superior are dreptul legal de a organiza programe de formare continua pe tot parcursul vietii.

(12) La finalizarea programelor de formare continua pe tot parcursul vietii institutia organizatoare elibereaza un certificat de absolvire.

CAPITOLUL IV - Structura institutiilor de învatamânt superior

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 84 - Dispozitii generale

(1) Învatamântul superior se realizeaza în institutii de învatamânt superior si anume: universitati, institute, academii de studii si scoli de studii academice postuniversitare, care sunt autorizate sa functioneze provizoriu sau sunt acreditate, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) Institutiile de învatamânt superior sunt de stat, particulare sau confesionale. Ele sunt persoane juridice de interes public, au caracter non-profit, sunt apolitice si îsi promoveaza misiunea asumata în domeniul învatamântului superior si/sau al cercetarii stiintifice, ca un serviciu public.

(3) Institutiile de învatamânt superior particulare si cele confesionale se înfiinteaza la initiativa si cu resursele unor persoane fizice, grup de persoane fizice, asociatii, fundatii sau ale unui cult religios recunoscut, numite în continuare fondatori.

(4) Institutiile de învatamânt superior acreditate se înfiinteaza prin lege.

(5) O institutie de învatamânt superior poate fi acreditata ca universitate daca are cel putin cinci programe de studii acreditate. Exceptie fac institutiile de învatamânt superior confesional care pot fi acreditate si cu un program.

(6) Filialele sau centrele institutiilor de învatamânt superior românesti, situate în afara teritoriului României, înfiintate în baza acordurilor interguvernamentale, a conventiilor dintre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii cu institutii omoloage din alte tari, fac parte din sistemul national de învatamânt superior daca au fost autorizate si/sau acreditate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(7) Institutiile de învatamânt superior acreditate fac parte din sistemul national de învatamânt.

(8) O institutie de învatamânt superior poate utiliza în titulatura sa termenul de universitate numai dupa acreditare.

(9) O institutie de învatamânt superior autorizata provizoriu face parte din reteaua nationala de învatamânt superior.

(10) Structura universitatilor cu programe de studii autorizate si acreditate se aproba anual prin hotarâre de Guvern, cu avizul Consiliului National al Rectorilor, pâna în data de 31 martie a fiecarui an.

(11) În structura sa, o institutie de învatamânt superior cuprinde, de regula, mai multe componente organizatorice fara personalitate juridica specifice functiilor si activitatilor pe care le gestioneaza: facultati, departamente, departamente pentru pregatirea personalului didactic, catedre si scoli pentru organizarea formarii, institute si centre pentru organizarea cercetarii precum si alte entitati organizatorice care au ca misiune: sa gazduiasca practica studentilor, sa transfere cunoastere si tehnologie catre mediul socio-economic, sa gestioneze serviciile tehnico-administrative ale institutiei.

(12) Institutiile de învatamânt superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu institutii similare din tara si din strainatate, programe de învatamânt universitar si postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(13) Senatul universitar poate decide înfiintarea unor componentele organizatorice aferente cercetarii si serviciilor.

(14) Gradul de autonomie al componentelor organizatorice mentionate la alin. (12) - (13) este stabilit prin Carta institutiei de învatamânt superior si regulamentele de functionare ale acestora, în acord cu reglementarile legale în vigoare.

(15) Universitatile pot înfiinta, singure sau prin asociere, societati comerciale, fundatii sau asociatii, cu personalitate juridica, cu conditia ca acestea sa contribuie la cresterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ în niciun fel activitatile de cercetare, predare si învatare.

(16) În înfiintarea si derularea activitatilor entitatilor organizatorice mentionate la alin. (15), institutia de învatamânt superior poate implica numai fonduri proprii.

Art. 85 - Facultatea si structurile sale interne

(1) Facultatea reprezinta unitatea functionala de baza a institutiei de învatamânt superior în organizarea învatamântului universitar si postuniversitar într-unul sau mai multe domenii stiintifice, de creatie artistica sau performanta sportiva.

(2) Facultatea se înfiinteaza si desfiinteaza prin hotarârea a senatului universitar. Înfiintarea este precedata de parcurgerea etapelor de autorizare si acreditare a programelor de studii.

(3) Facultatea poate avea în subordine:

a) unul sau mai multe departamente;

b) catedre;

c) scoli universitare si postuniversitare;

d) centre de formare continua;

e) structuri aferente cercetarii, productiei si serviciilor;

f) servicii tehnico-administrative suport necesare etc.

(4) Activitatea didactica în cadrul facultatii se desfasoara pe ani de studii, serii de predare, grupe si subgrupe.

(5) La nivelul resursei umane, facultatea poate cuprinde personal didactic, cercetatori stiintifici personal didactic auxiliar si personal tehnic-administrativ (nedidactic), studenti, studenti-doctoranzi, cursanti.

(6) Distributia studentilor pe ani de studii, serii de predare, grupe si subgrupe se face în conformitate cu normele interne ale fiecarei institutie de învatamânt superior astfel încât, la nivel de institutie de învatamânt superior, raportul dintre numarul de studenti înmatriculati la toate programele de studii, indiferent de forma de învatamânt, si cel al cadrelor didactice sa nu fie mai mare de 40.

(7) În interiorul normei stabilite la alin. (6), standardele nationale de acreditare reglementeaza în mod specific raportul dintre numarul de studenti înmatriculati la toate programele de studii si cel al cadrelor didactice pentru fiecare domeniu de studiu în parte.

(8) În sensul reglementarii de la alin (6), se va lua în calcul totalitatea cadrelor didactice de predare, titulare sau cadre didactice asociate, inclusiv studentii-doctoranzi care desfasoara activitati de predare.

(9) Departamentul constituie o structura subordonata institutiei de învatamânt superior sau facultatii, având, dupa caz, functii didactice, de cercetare stiintifica, de productie sau servicii.

(10) În cadrul departamentului pot functiona componente organizatorice cu functie didactica - catedre, scoli, de cercetare - institute, centre si laboratoare, precum si dedicate productiei sau serviciilor.

(11) Înfiintarea, organizarea si desfiintarea unui departament se stabilesc de senatul institutiei de învatamânt superior.

(12) Prin exceptie, departamentele universitare pentru pregatirea personalului didactic se înfiinteaza prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea senatelor universitare, si sunt cuprinse în structura institutiilor de învatamânt superior si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, aprobata prin hotarâre de guvern.

(13) Catedra este unitatea structurala de baza a facultatii sau, dupa caz, a departamentului, care realizeaza activitati de învatamânt si/sau de cercetare având o identitate disciplinara sau interdisciplinara distincta. Catedra cuprinde personal didactic si, dupa caz, personal de cercetare si didactic auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de discipline.

(14) În cadrul catedrei pot functiona componente organizatorice cu functie didactica (scoli, programe de studiu), de cercetare (institute, centre si laboratoare), precum si dedicate productiei sau serviciilor.

(15) Înfiintarea, organizarea si desfiintarea unei catedre se stabilesc de senatul institutiei de învatamânt superior.

Art. 86 - Alte structuri

(1) Institutele, centrele si laboratoarele sunt înfiintate sau desfiintate de catre senat pentru organizarea unor activitati de cercetare, formare sau, dupa caz, de productie si servicii si se supun atât reglementarilor prezentului cod cât si celor specifice în vigoare în domeniul respectiv.

(2) Pentru a contribui la realizarea misiunii asumate de catre institutia de învatamânt superior, în baza autonomiei universitare, senatul universitar poate aproba înfiintarea si a altor structuri organizatorice decât cele mentionate în prezentul cod.

(3) Institutiile de învatamânt superior au în structura lor centre de consiliere porfesionala.

Art. 87 - Consortiile universitare

(1) Doua sau mai multe institutii de învatamânt superior si/sau unitati de cercetare-dezvoltare, de stat sau particulare si confesionale, dintre care cel putin una este o institutie de învatamânt superior acreditata, pot decide asocierea voluntara, pe baza unui contract de asociere încheiat în forma autentica, în vederea constituirii unui consortiu universitar.

(2) Contractul de asociere, ca act constitutiv al consortiului, stabileste obiectivele parteneriatului, domeniile de activitate si cooperare, organele de conducere si drepturile de proprietate, conform legislatiei în vigoare.

(3) Consortiul universitar constituit conform prevederilor alin. (1) si (2) poate fi persoana juridica de utilitate publica.

(4) Doua sau mai multe institutii de învatamânt superior si/sau unitati de cercetare-dezvoltare, de stat sau particulare sau confesionale, dintre care cel putin una este o institutie de învatamânt superior acreditata, pot decide fuziunea voluntara, pe baza unui contract de fuziune încheiat în forma autentica.

(5) Institutia de învatamânt superior rezultata conform prevederilor art. 84 se înfiinteaza prin lege, ca institutie acreditata dupa evaluarea institutionala.

(6) Fuziunea prin absorbtie într-o institutie de învatamânt superior acreditata a altor institutii acreditate se face cu pastrarea statutului de institutie de învatamânt superior acreditata si a legii de înfiintare a acesteia. Legile de înfiintare ale institutiei/institutiilor absorbite se abroga de drept.

(7) Fuziunea prin absorbtie într-o institutie de învatamânt superior acreditata a unor institutii autorizate provizoriu se face cu pastrarea statutului de institutie de învatamânt superior acreditata si a legii de înfiintare a acesteia, în conditiile mentinerii criteriilor de acreditare.

(8) Specializarile autorizate provizoriu din cadrul institutiile formate conform prevederilor prezentei sectiuni urmeaza procedura de acreditare prevazuta de lege.

(9) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii este notificat de catre institutiile de învatamânt superior si/sau unitatile de cercetare-dezvoltare cu privire la orice modificare care ar urma sa apara în structura uneia sau mai multor institutii de învatamânt superior,

(10) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii are obligatia de a urmari respectarea procedurilor legale în procesul de constituire a unui consortiu universitar cu personalitate juridica si în constituirea unei institutii de învatamânt superior ca urmare a unui proces de fuziune sau absorbtie.

CAPITOLUL V - Învatamânt superior medical

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 88 - Organizarea si functionarea învatamântului superior medical

(1) Învatamântul universitar din domeniul sanatate se desfasoara numai în institutii de învatamânt universitar autorizate provizoriu sau acreditate, cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana si anume:

a) se asigura 6 ani de studii, pentru minimum de 5500 de ore de activitate teoretica si practica la specializarile Medicina si Medicina dentara; 5 ani de studii, pentru specializarea farmacie; 4 ani de studii, pentru minimum 4600 de ore de pregatire pentru specializarea asistenti medicali generalisti si moase si de 3 ani pentru alte specializari medicale;

b) fiecare an universitar are câte 60 credite de studiu transferabile în sistemul European (ECTS). Pentru ciclul I sunt totalizate 180 credite pentru specializarile cu licenta pe o durata a studiilor de 3 ani, 240 credite pentru specializarile de 4 ani, 300 credite pentru specializarea Farmacie cu durata de 5 ani si 360 de credite pentru specializarea Medicina si Medicina dentara de 6 ani;

c) Studiile aprofundate de masterat au între 60 si 120 credite;

d) Studiile aprofundate în cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite.

(2) Institutiile de învatamânt universitar din domeniul sanatate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza forme de învatamânt prin cele 3 cicluri: de licenta (ciclul I), masterat (ciclul II), doctorat (ciclul III) si de formare profesionala: de rezidentiat, perfectionare, educatie medicala continua. Studiile de rezidentiat se organizeaza numai în Universitatile de Medicina si Farmacie acreditate.

(3) Durata doctoratului pentru absolventii din învatamântul medical superior este de 4 ani.

(4) Prin acord între Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Sanatatii, institutiile de învatamânt superior din domeniul sanatate si institutiile sanitare publice pot utiliza venituri de la bugetul de stat sau venituri proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor conditii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale si accesul la informatie medicala.

(5) Universitatile de Medicina si Farmacie se constituie ca centre metodologice pentru unitatile sanitare din judetele incluse în teritoriul arondat. Teritoriul arondat acestor institutii se stabileste prin ordin comun al Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Sanatatii, în baza unor criterii de calitate.

(6) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institutiile de învatamânt superior din domeniul sanatate se iau în considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. În învatamântul universitar din domeniul sanatate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoane care au obtinute, prin concurs, în functie de gradul universitar, titlurile în specialitatea postului de: medic rezident, medic specialist sau medic primar.

(7) Institutiile de învatamânt universitar medical pot sa-si constituie un patrimoniu din structuri sanitare ca baza de învatamânt si ca pol de competitivitate si excelenta - spitale, clinici, centre de cercetare si altele asemenea - fie prin transfer din domeniul public, fie prin asocieri cu institutii private. Aceste structuri pot desfasura activitati sanitare si pot încheia contracte de finantare cu toate institutiile publice sau private ce functioneaza legal în România sau Uniunea Europeana.

(8) În învatamântul universitar din domeniul sanatate nu pot fi echivalate studii si nu se pot transfera credite obtinute în învatamântul postliceal.

(9) În vederea realizarii unor obiective educationale si de cercetare, institutiile de învatamânt universitar din domeniul sanatate se pot asocia sub diferite forme cu orice alte institutii ce functioneaza legal în România.

(10) Învatamântul universitar si postuniversitar medico-farmaceutic uman se desfasoara în unitati sanitare publice sau private, institute, centre de diagnostic si tratament, în sectii cu paturi, în laboratoare si în cabinete. Clinicile universitare sunt sectii clinice din spitale publice sau private în care sunt organizate departamente, catedre sau discipline universitare.

(11) Învatamântul farmaceutic se desfasoara în clinici, laboratoare, farmacii publice sau de spital si în unitati de cercetare si/sau productie de medicamente, acreditate de institutiile de învatamânt universitar.

(12) Unitatile clinice universitare se înfiinteaza, la propunerea institutiei de învatamânt universitar, prin ordin comun al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si al ministrului sanatatii. Într-o unitate clinica universitara activitatea de învatamânt este sustinuta de o singura institutie de învatamânt universitar sau, dupa caz, de o singura facultate cu profil medico-farmaceutic uman.

(13) Desfiintarea unei unitati clinice universitare se poate face numai prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea institutiei de învatamânt superior.

(14) Într-o unitate clinica universitara întreaga activitate de învatamânt, asistenta medicala si cercetare stiintifica este condusa de seful clinicii. Seful clinicii universitare stabileste nivelul de dotare corespunzator desfasurarii activitatilor didactice si de cercetare.

(15) Pozitia de sef de clinica se ocupa de cadrele didactice universitare cu cel mai înalt grad universitar, respectiv conferentiar sau profesor universitar, pe baza hotarârii senatului universitatii. Seful de clinica poate fi numit sef de sectie/sef de laborator, la propunerea senatului universitatii, prin ordin al ministrului sanatatii.

(16) Medicii si farmacistii cu functie didactica din unitatile clinice universitare, salariati ai institutiei de învatamânt universitar din domeniul sanatate, primesc din partea unitatii sanitare în care îsi desfasoara activitatea integrata clinic o indemnizatie de activitate clinica reprezentând echivalentul a cel putin unei jumatati de norma corespunzatoare gradului profesional în care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii, pentru activitatea de asistenta medicala, respectiv farmaceutica.

(17) Spatiile din unitatile sanitare publice sunt folosite pentru învatamânt universitar si postuniversitar de stat, fara plata. Institutiile de învatamânt universitar particular care au specializari din domeniul sanatate încheie contracte de închiriere cu unitatile sanitare publice, cu aprobarea ministrului sanatatii.

(18) Dotarile din unitatile sanitare publice, indiferent de provenienta, sunt folosite fara plata pentru procesul de învatamânt de stat din domeniul sanatate.

(19) Clinicile universitare se pot constitui în centre de cercetare în domeniul sanatate, sub forma de fundatii.

(20) Rezidentiatul reprezinta forma specifica de învatamânt universitar pentru absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie, care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse în Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala.

(21) Admiterea la rezidentiat se face numai prin concurs national organizat de Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din învatamântul universitar din domeniul sanatate de face în aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al învatamântul universitar din domeniul medico-farmaceutic.

(22) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar în institutii de învatamânt universitar din domeniul sanatate continua formarea în rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati.

(23) Universitatile de Medicina si Farmacie acrediteaza, în teritoriul arondat, unitati medicale si farmaceutice, precum si personal din unitati medicale si farmaceutice, pentru desfasurarea activitatilor practice de rezidentiat. Acreditarea se face pe baza unor criterii stabilite de catre Asociatia Universitatilor de Medicina si eFarmacie si promovate prin ordin al Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(24) Administratia judeteana si locala din teritoriul arondat are obligatia de a pune la dispozitia universitatilor din domeniul sanatate, în mod gratuit, spatii de cazare pentru medicii rezidenti, pe perioada detasarii pentru formare profesionala, în limita prevederilor stabilite de ordinul comun al Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Sanatatii.

(25) Procesul de formare în rezidentiat se desfasoara în clinici universitare de stat sau private.

(26) În cadrul institutiilor de învatamânt care organizeaza programe de pregatire în rezidentiat se constituie un departament de pregatire în rezidentiat. În universitatile de medicina si farmacie, departamentul este subordonat conducerii universitatii. În facultatile de medicina, medicina dentara sau farmacie care functioneaza în cadrul altor universitati, departamentul este subordonat conducerii facultatii respective.

(27) Rezidentiatul se finalizeaza printr-un examen care cuprinde probe teoretice si practice, organizat de catre institutia de învatamânt superior în care rezidentul a desfasurat minimum 50% din activitatile de pregatire în specialitate. Comisia de examen este stabilita de catre institutia de învatamânt superior, cu avizul colegiilor profesionale. Dupa promovarea examenului, institutia de învatamânt superior în care rezidentul a desfasurat minimum 50% din activitatile de pregatire în specialitate elibereaza rezidentului diploma de specialist în specialitatea în care a promovat examenul, specialitate cuprinsa în Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala.

CAPITOLUL VI - Excelenta în învatamântul superior

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 89 - Conditii generale referitoare la excelenta

(1) În domeniul învatamântului superior, excelenta se refera la învatamânt sau cercetare stiintifica, la creatie artistica sau performanta sportiva, la persoane sau la institutii având o orientare si rezulate cu un înalt nivel de calitate, comparabil cu cele similare din topurile internationale consacrate.

(2) În scopul cresterii prestigiului si atractivitatii învatamântului superior, a utilizarii superioare a potentialului institutional si uman existent în dezvoltarea economica si sociala a tarii, prezentul cod încurajeaza excelenta atât la nivelul instututiilor de învatamânt superior cât si la nivel individual, al cadrelor didactice, cercetatorilor, elevilor si studentilor.

(3) Excelenta la nivel institutional si individual va fi sprijinita în conditiile în care:

a) exista un potential de excelenta recunoscut si validat în raport cu o referinta internationala consacrata (pozitie în clasamente, premii la concursuri);

b) este afirmata si dovedita prin evaluare disponibilitatea de a depune efortul necesar evolutiei spre excelenta.

(4) La nivelul institutiei de învatamât superior, orientarea spre excelenta este o optiune strategica a conducerii institutiei care se reflecta în constanta rezultatelor foarte bune, în dinamica pozitiva a acestora, în politicile privitoare managementul resurselor financiare si al performantei personalului academic si de cercetare.

Art. 90 - Sprijinirea excelentei în institutiile de învatamât superior

(1) Statul încurajeaza excelenta în institutiile de învatamânt superior prin pârghii financiare specifice existente în prezentul cod:

a) Un procent minim de 30% din finantarea de baza acordata universitatilor de stat este alocat pe criterii de calitate;

b) Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza unui numar redus de institutii de învatamânt superior de stat pentru a sprijini cresterea performantei..

(2) Pentru cresterea vizibilitatii lor internationale, institutiile de învatamânt superior care si-au declarat orientarea spre excelenta au obligatia de a publica pe site-ul web, în format adecvat, informatiile necesare evaluarii lor în cadrul clasamentelor internationale consacrate, precum si dinamica indicatorilor aferenti.

(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate înfiinta, potrivit legii, singur sau în colaborare cu alte institutii guvernamentale, sau în parteneriat public-privat, structuri institutionale nationale dedicate excelentei în domeniul educatiei, cercetarii stiintifice, creatiei artistice si performantei sportive.

Art. 91 - Sprijinirea excelentei individuale

(1) Recunoscând contributia pe care tinerii elevi si studenti precum si tinerele cadre didactice si cercetatori supradotati si talentati o pot avea la dezvoltarea economica si sociala a tarii, în cadrul bugetului MECI, se aproba anual un fond de finantare a excelentei individuale, destinat sprijinirii acestora.

(2) Formele de sprijin adresate tinerelor cadre dicactice si cercetatori includ:

a) Granturi de studii sau cercetare la universitati de prestigiu din strainatate, acordate pe baza de competitie;

b) Granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari, inclusiv teze de doctorat.

(3) Formele de sprijin adresate formarii tinerilor supradotati si talentati sunt:

a) aprobarea unor rute educationale flexibile, care permit accelerarea parcursului scolar sau universitar sau chiar recunoasterea unor etape fara parcurgerea acestora;

b) pregatirea în medii de formare speciale: clase, grupe, colective de cercetare înfiintate pe lâga institutii de învatamât superior, de cercetare stiintifica si creatie, de performanta sportiva, dupa caz, care au dovedit anterior un potential de excelenta internationala;

c) completarea formarii lor în universitati si centre internationale de cercetare stiintifca/ creatie artistica/ performanta sportiva;

d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a insertiei lor profesionale în tara, astfel încât sa valorifice la nivel superior atât talentul cât si achizitiile realizate prin formare.

Art. 92 - Evaluare si validare potential de excelenta

(1) Institutiile de învatamânt superior care si-au declarat orientarea spre excelenta au obligatia de a înfiinta prin hotarâre a senatului universitar structuri si mecanisme specifice de evaluare si promovare a excelentei la nivel institutional si individual.

(2) În termen de 6 luni de la promulgarea prezentului cod se înfiinteaza Comisia nationala pentru evaluarea si validarea excelentei în învatamântul superior având ca misiune:

a) Sa evalueze si monitorizeze nivelul de excelenta al institutiilor care si-au asumat aceasta orientare pe domeniile asumate;

b) Sa evalueze si monitorizeze evolutia tinerilor supradotati si talentati precum si sa propuna MECI modalitatile de sprijin pentru formarea acestora.

(3) În îndeplinirea misiunii sale, comisia poate face apel la experti nationali si internationali.

(4) Detaliile privitoare la functionarea comisiei, modalitatile de sprijinire a excelentei institutionale si individuale, vor fi reglementate în Metodologia de sprijinire a excelentei în învatamântul superior, promovata prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

CAPITOLUL VII - Viata universitara

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 93 - Autonomia universitara si libertatile academice

(1) Autonomia universitara este garantata de Constitutie.

(2) Autonomia universitara consta în dreptul comunitatii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertatile academice fara nici un fel de ingerinte ideologice, politice, religioase sau economice si de a-si asuma un ansamblu de competente si obligatii în concordanta cu optiunile si orientarile strategice nationale ale dezvoltarii învatamântului superior, stabilite prin lege.

(3) Institutiile de învatamânt confesional îsi desfasoara activitatea în conformitate cu art. 32 alin. 7 din constitutie.

(4) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima în Carta universitatii, aprobata de senatul universitar.

(5) Autonomia universitara se realizeaza, în principal, prin:

a) stabilirea structurii interne a institutiei de învatamânt superior, conform legii;

b) programarea, organizarea, desfasurarea si perfectionarea procesului de învatamânt; stabilirea planurilor de învatamânt si a programelor analitice în acord cu strategiile si cu standardele nationale ale dezvoltarii învatamântului superior; organizarea admiterii candidatilor la studii si definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice si profesionale ale studentilor;

c) proiectarea, organizarea si stabilirea formelor de învatamânt postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si cu alte autoritati publice, agenti economici, organizatii profesionale si patronale recunoscute la nivel national, a domeniilor în care se utilizeaza diplomele, certificatele si atestatele proprii emise;

d) selectarea si promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum si stabilirea criteriilor de apreciere a activitatii didactice si stiintifice; acordarea titlurilor didactice, stiintifice si onorifice, în conditiile legii;

e) organizarea cercetarii stiintifice si a documentarii; organizarea activitatilor de editare si de tiparire; organizarea activitatilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte institutii de învatamânt superior si de cercetare, din tara si din strainatate;

f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret;

g) autonomie în stabilirea necesarului de resurse financiare si materiale;, folosirea fondurilor si gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; gasirea si stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea si controlul serviciilor economicogospodaresti;

h) solutionarea problemelor sociale ale comunitatilor universitare; acordarea burselor de studii si de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;

i) organizarea de manifestari si activitati stiintifice, culturale si sportive;

j) înfiintarea de fundatii, asociatii si societati comerciale, conform legii; stabilirea si folosirea unor însemne si simboluri proprii;

k) asigurarea ordinii si disciplinei în spatiul universitar.

(6) În plan financiar autonomia universitara se realizeaza ca drept de gestionare, potrivit legii si raspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public national sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valuta de la studenti si cursanti straini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(7) Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale si publice pentru calitatea întregii activitati pe care o desfasoara institutia respectiva de învatamânt superior.

Art. 94 - Spatiul universitar

(1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de orice fel si cu orice destinatie, folosite de institutia de învatamânt superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptatita sa le utilizeze.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii si ministerelor cu retea sanitara proprie, în care se desfasoara învatamântul medical superior de stat, precum si spatiile de învatamânt care apartin institutiilor din domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, spatiile si dotarile care apartin cultelor religioase, în care se desfasoara învatamântului superior confesional.

(3) Pentru învatamântul superior confesional - spatiile si dotarile sunt asigurate de cultele religioase.

(4) Spatiul universitar este inviolabil. Accesul în spatiul universitar este permis numai în conditiile stabilite prin lege sau prin Carta universitara.

Art. 95 - Comunitatea universitara

(1) Comunitatea universitara este constituita din studenti, studenti-doctoranzi, cursanti, personal didactic si de cercetare, personal didactic auxiliar si tehnico-administrativ.

(2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferit calitatea de membru al comunitatii universitare prin hotarâre a senatului universitar.

(3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si îndatoririle stabilite prin Carta universitara si reglementarile legale în vigoare.

Art. 96 - Carta universitara

(1) Carta universitara este documentul fundamental al unei institutii de învatamânt superior, care reflecta optiunile majore ale comunitatii universitare.

(2) Carta universitara este adoptata de senat dupa consultarea comunitatii academice.

(3) Carta universitara trebuie sa se refere, în mod expres la:

a) misiunea, obiectivele si principiile de organizare si functionare;

b) definirea mecanismelor de asigurare a calitatii;

c) selectia personalului didactic si de cercetare, didactic auxiliar;

d) asigurarea climatului academic;

e) principiile care stau la baza definirii ofertei educationale si selectia cursantilor;

f) modalitatile de desemnare si revocare a mandatelor structurilor si organismelor de conducere ale universitatii si a oricarui membru al acestora, în conformitate cu legislatia în vigoare;

g) situatiile de conflicte de interese si incompatibilitati, clar reglementate;

h) conditiile si modul de desfasurare a concursurilor de selectie a personalului didactic, de cercetare, auxiliar si tehnico-administrativ;

i) modul în care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitatii;

j) conditiile în care se constituie fondurile proprii si stabilirea în mod independent a destinatiei acestora si a conditiilor în care sunt utilizate;

k) conditiile în care se pot încheia contracte cu institutiile publice si cu alti actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare;

l) conditiile în care universitatea se poate asocia cu alte universitati sau alte organizatii pentru îndeplinirea misiunii sale;

m) modalitatile în care se pot construi, detine si folosi elementele aferente bazei materiale a universitatii, necesare educatiei si cercetarii stiintifice;

n) modalitatile în care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a universitatii, încheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si internationale;

o) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universitatilor si sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si cu organizatiile studentesti legal constituite;

p) modalitatea de protectie a membrilor comunitatii universitare în activitatea profesionala si în spatiul universitar;

q) admiterea, desfasurarea, finalizarea programelor de studii oraganizate de universitate;

r) orice alte aspecte socotite relevante de catre senatul universitar, care nu încalca legislatia în vigoare.

CAPITOLUL VIII - Statutul studentului

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 97 - Prevederi generale

(1) Statutul Studentului cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor studentilor ce învata în institutiile de învatamânt superior românesc.

(2) Studentul reprezinta acea persoana care urmeaza cursurile unei universitati de stat, particulare sau confesionale, cu sau fara taxa, la forma de învatamânt de zi, cu frecventa redusa, la distanta cu frecventa redusa, la ciclurile de licenta, master si doctorat.

(3) Studentul care beneficiaza de drepturile prevazute în prezentul Statut al studentului este doar cel de la învatamântul de zi.

(4) Suportul de de curs reprezinta set de materiale didactice, oferite studentilor în format tiparit sau electronic, cu scopul de a facilita procesul de învatare.

(5) Ghidul Studentului reprezinta un ghid care contine carta universitara, informatii referitoare la drepturile si obligatiile studentului, harta campusului, structurile universitare, specializari, programa detaliata, modalitati de evaluare, modalitatea de stabilire a taxelor, modalitati de acces la burse, mobilitati, informatii despre organizatiile studentesti legal constituite. Ghidul studentului se publica pe pagina de internet a institutiei de învatamânt superior.

(6) Echitate în educatie în ceea ce priveste accesul, desfasurarea si finalizarea studiilor, nediscriminarea si accesul la servicii complementare si de suport.

(7) Studentii admisi pe locurile bugetate au dreptul la educatie subventionata de catre stat. Taxele de scolarizare pentru locurile nebugetate la învatamântul superior de stat nu pot depasi valoarea subventiei acordate de stat.

(8) Numarul total de studenti admisi într-o institutie de învatamânt superior trebuie sa fie în concordanta cu infrastructura si resursele umane de care dispune aceasta - sali de curs, sali de seminar, laboratoare dotate corespunzator, calculatoare cu acces la Internet, numarul de carti din biblioteci, numarul de locuri în camine, numarul de cadre didactice.

(9) Institutiile de învatamânt superior sunt obligate sa aiba servicii de informare si consiliere academica, profesionale, consiliere psihologica si sociala. Accesul la aceste servicii este gratuit pentru toti studentii bugetati.

(10) În cadrul institutiilor de învatamânt superior si în cadrul desfasurarii procesului educational functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti studentii. Orice discriminare directa sau indirecta fata de student bazata pe criterii de sex, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.

(11) Studentii, de la institutiile de invatamant superior de stat, cu performante academice, merite deosebite, venituri mici, situatie familiala precara, de provenienta rurala sau cu probleme grave de sanatate au dreptul la o bursa si la alte forme de sprijin din partea statului si a institutiilor de învatamânt superior de stat.

(12) Studentii ca parteneri în sistemul educational trebuie sunt reprezentati în toate forurile si structurile din cadrul universitatilor.

(13) Forma de reprezentare a studentilor intra în incidenta autonomiei universitare, cu respectarea principiilor democratiei, independentei, deschiderii si reprezentativitatii.

(14) Studentii au dreptul de a-si alege reprezentanti în organismele cu rol decizional, executiv sau consultativ, alegerile fiind organizate de catre studenti.

Art. 98 - Libertati academice

(1) Studentii au dreptul de a-si exprima liber opiniile. Opiniile lor nu pot fi îngradite, iar studentii nu pot fi sanctionati pentru opiniile exprimate, atât timp cât acestea nu au un caracter ofensator.

(2) Studentii au dreptul de a se asocia în structuri sau organizatii studentesti cu caracter social, sindical, profesional, cultural sau sportiv.

(3) Orice forma de discriminare individuala sau în masa sunt interzise în cadrul institutiilor de învatamânt superior.

(4) Studentii au dreptul la mobilitate interna si externa, în limita locurilor, a resurselor si a acordurilor dintre universitatile participante la proces.

Art. 99 - Integrarea pe piata muncii

(1) Educatia trebuie sa fie centrata pe student într-un mod în care sa îi ofere capacitatea de a fi angajat, a-si exercita profesia si de a se integra usor/a fi mobil pe piata muncii.

(2) Învatamântului universitar este un învatamânt centrat pe student si pe nevoile acestuia, studentul fiind partener la educatie.

(3) Continutul teoretic si practic al studiilor din învatamântul superior trebuie sa fie de o natura relevanta pentru domeniul studiat si cu aplicabilitate în viata sociala si economica.

(4) Rezultatele invatarii se refera la continutul si competentele date de catre programele de studii, si cu Cadrul National al Calificarilor.

Art. 100 - Drepturile studentilor

(1) Fiecare student are dreptul de acces la un învatamânt de calitate.

(2) Durata studiilor prevazuta de lege este recunoscuta ca vechime în munca.

(3) Studentii au dreptul la recunoasterea studiilor prin sistemul de credite transferabile.

(4) Studentii au acces la programe mobilitate, interna si externa, precum si la bursele oferite, în conditiile legii.

(5) Studentii au acces la urmatoarele informatii personale: situatia scolara, teste, proiecte, licente, disertatii, lucrari de doctorat, acte personale, rezultate la teste psihologice. Studentii au dreptul la protectia datelor personale.

(6) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat, pentru care poate primi un numar de credite.

(7) Studentii au dreptul de acces la suporturi de curs.

(8) Studentul are dreptul de a fi informat, în primele ore de curs, în legatura cu structura si obiectivele cursului, competentele generate de acesta, precum si modalitatile de evaluare si examinare.

(9) Studentii au dreptul de a participa la evaluarea cadrelor didactice, cu conditia prezentei la activitatile didactice, sub protectia identitatii si în conformitate cu carta universitara.

(10) Studentii au dreptul de a beneficia de un îndrumator de an,sectie si/sau grupa pentru ciclul de licenta si de Ghidul studentului, la începutul fiecarui ciclu.

(11) Studentii beneficiaza de dreptul la proprietate intelectuala care se partajeaza cu echipa si universitatea în care lucreaza.

(12) Studentii au dreptul de acces la: regulamente, hotarâri, procese-verbale si alte documente ce îi privesc direct, de la institutia la care studiaza.

(13) Studentii au dreptul de a alege si de a fi alesi în structurile de conducere ale facultatilor si universitatii.

(14) Studentii au dreptul aiba reprezentanti în toate comisiile si consiliile care ii privesc în mod direct pe studenti.

(15) Studentii au dreptul de a sesiza abuzurile si neregulile.

(16) Studentii au dreptul sa propuna modificari la regulamentele care ii privesc in mod direct institutiei la care studiaza.

(17) Studentii au dreptul sa fie informati, de catre organele de conducere ale universitatii, de catre reprezentantii studentilor în acestea, despre hotarârile asumate de structurile de conducere ale institutiei si care îi vizeaza în mod direct.

(18) Fiecare student are dreptul la o evaluare obiectiva a activitatii sale academice, precum si dreptul de a cunoaste baremul dupa care a fost evaluat.

(19) Studentii pot solicita reevaluarea la una sau mai multe discipline conform celor stabilite de Carta universitara.

(20) Studentii pot amâna si relua studiile conform legislatiei în vigoare.

(21) Fiecare student are dreptul de a studia într-o limba straina de circulatie internationala atâta timp cât exista aceasta posibilitate în universitatea respectiva, în limita locurilor atribuite pentru acest tip de curricula.

(22) Studentii participa la elaborarea unor programe orare de activitate didactica rationale.

(23) În situatia unor dizabilitati certificate medical universitatea va aplica metode adecvate de evaluare si examinare.

(24) Studentii care ocupa locuri finantate de la bugetul de stat, care locuiesc în camin, beneficiaza de subventie pentru regia de camin, care este indexata cu rata inflatiei. În situatia în care universitatile nu pot asigura solicitarile de cazare studentii în cauza pot primi subventii pentru sustinerea altei forme de cazare.

(25) Studentii care ocupa locuri finantate de la bugetul de stat au acces la sistemul de burse acordate de lege, care se indexeaza cu inflatia. Suma bugetara, trebuie sa acopere un minim de masa si cazare.

(26) Studentii au dreptul la acces gratuit la toate facilitatile oferite de universitate.

Art. 101 - Obligatii

(1) Toti studentii au obligatia de a respecta si de a cunoaste legislatia în vigoare.

(2) Toti studentii au obligatia sa respecte si sa cunoasca carta, regulamentele si deciziile universitatii.

(3) Toti studentii au obligatia sa respecte personalul din învatamânt.

(4) Studentii au obligatia sa completeze cu rigurozitate si corectitudine actele institutiei de invatamant superior

(5) Studentii sunt obligati sa efectueze stagiile de practica, în conformitate cu obiectivele programei. În cazul în care institutia de învatamânt impune program de practica în afara orasului universitar acreasta are obligatia de a asigura transport, masa, si cazare pentru studentii înscrisi program.

(6) Toti studentii au obligatia sa cunoasca si sa respecte standardele de calitate impuse de catre universitati.

(7) Este interzis studentilor sa participe la activitati academice sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante interzise.

(8) Este interzis studentilor sa foloseasca invective in mediul academic.

(9) Toti studentii au obligatia de a utiliza în mod corespunzator, conform destinatiei stabilite, toate facilitatile si subventiile primite.

(10) Toti studentii au obligatia de a respecta curatenia, linistea si ordinea în spatiul universitar.

(11) Toti studentii au obligatia de a pastra integritatea si buna functionare a bazei materiale pusa la dispozitia lor de catre institutiile de învatamânt superior

(12) Toti studentii au obligatia de a informa autoritatile competente cu privire la existenta oricarei situatii care ar putea influenta buna desfasurare a activitatilor de studiu individual si general.

(13) Studentii trebuie sa îsi îndeplineasca obligatiile financiare impuse de catre institutia la care studiaza.

(14) Studentii au obligatia sa cunoasca si sa respecte normele interne privind sanatatea si securitatea în activitate, respectiv cele privitoare la situatiile de urgenta si protectia civila, asa cum sunt acestea stipulate în carta universitatii la care studiaza.

(15) Studentilor le este interzis sa aduca si sa difuzeze, în institutia de învatamânt superior, materiale care, prin continutul lor, atenteaza la independenta, suveranitatea si integritatea nationala a tarii, care cultiva violenta si intoleranta.

(16) Studentilor le este interzisa introducerea, în perimetrul institutiei de învatamânt superior si a cladirilor anexe acesteia, orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum munitie sau altele, care, prin actiunea lor, pot afecta integritatea fizica si psihica celorlalti studenti si a personalului didactic.

(17) Studentilor le este interzisa posedarea si difuzarea de materiale cu caracter obscen sau pornografic în incinta institutiei de învatamânt superior.

CAPITOLUL IX - Finantarea învatamântului superior

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 102 - Dispozitii generale

(1) Învatamântul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, si cu taxa, conform legii.

(2) În învatamântul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, înmatriculari, reînmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de învatamânt. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse în planul de învatamânt, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.

(3) Cuantumul taxelor si scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.

(4) Finantarea învatamântului superior de stat se asigura din fonduri publice si din alte surse, în concordanta cu urmatoarele cerinte:

a) considerarea dezvoltarii învatamântului superior ca responsabilitate publica si a învatamântului în general ca prima prioritate nationala;

b) asigurarea calitatii învatamântului superior la nivelul standardelor din Spatiul European al Învatamântului Superior pentru pregatirea resurselor umane si dezvoltarea personala ca cetateni ai unei societati democratice bazata pe cunoastere;

c) profesionalizarea resurselor umane în concordanta cu diversificarea pietei muncii;

d) dezvoltarea învatamântului superior si a cercetarii stiintifice universitare pentru integrarea la vârf în viata stiintifica mondiala.

(5) Pentru finantarea învatamântului superior de stat din fonduri publice se asigura anual alocatii bugetare de minimum 2% din produsul intern brut din anul respectiv, la care se adauga veniturilor proprii extrabugetare.

(6) Învatamântului superior i se aloca un fond distinct pentru cercetare stiintifica universitara din bugetul global al cercetarii stiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetarii stiintifice universitare se face dupa criterii competitive, în functie de prioritatile nationale si de performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finantare a cercetarii stiintifice universitare este deschisa tuturor institutiilor de învatamânt superior acreditate, precum si unitatilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare, atestate pentru a desfasura activitati de cercetare-dezvoltare. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetarii stiintifice universitare se face de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza unor criterii obiective, la propunerea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior.

(7) Institutiilor de învatamânt superior de stat acreditate li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea institutionala din bugetul alocat Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, dupa criterii competitive. Finantarea din fondul pentru dezvoltare institutionala a institutiilor de învatamânt superior acreditate se face de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltarea institutionala se aproba prin hotarâre a Guvernului. Finantarea pentru dezvoltarea institutionala se acorda numai acelor institutii de învatamânt superior sau programe de studii care dovedesc excelenta în performante si în asigurarea calitatii.

(8) Fondurile de investitii pentru obiective noi si dotari cu echipamente se aloca separat de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în functie de prioritatile strategice ale dezvoltarii învatamântului superior. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate institutiile de învatamânt superior de stat acreditate, conform legii.

(9) Finantarea învatamântului superior este multianuala, pe cicluri de studii.

(10) Executia bugetara anuala a institutiilor de învatamânt superior este publica.

(11) Finantarea învatamântului superior de stat poate fi realizata si prin contributia altor ministere, pentru care pregatesc specialisti în functie de cerintele acestora, fara a se diminua procentul din produsul intern brut mentionat la alin. (2), precum si din alte surse, inclusiv împrumuturi si ajutoare externe.

(12) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri proprii.

(13) Pentru situatii speciale, definite prin acte normative, statul poate sprijini învatamântul superior particular acreditat.

Art. 103 - Forme si mecanisme de finantare

(1) Institutiile de învatamânt superior de stat functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

(2) Veniturile proprii ale acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza de contract, pentru finantarea de baza si finantarea complementara, realizarea de obiective de investitii, fonduri pentru burse si protectia sociala a studentilor, precum si din alte surse decât alocatiile de la bugetul de stat, dobânzi, donatii, sponsorizari si taxe percepute în conditiile legii de la persoane fizice si juridice, române sau straine, si din alte surse, inclusiv împrumuturi si ajutoare externe. Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de învatamânt superior, în conditiile autonomiei universitare, în vederea realizarii obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învatamântului si cercetarii stiintifice universitare. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiilor de învatamânt superior, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fara varsaminte la bugetul de stat, si fara a afecta alocatiile bugetare.

(3) Finantarea de baza se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru a se asigura desfasurarea în conditii normale a procesului de învatamânt, la nivel universitar si postuniversitar, conform standardelor educationale de calitate stabilite la nivel national, prin acte normative.

(4) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, în functie de numarul de studenti si de indicatorii de calitate, la cele trei cicluri de studii universitare, de numarul de doctoranzi admisi în ani universitari anteriori la studii fara taxa, pâna la finalizarea tezei în conditiile legii, pâna la finalizarea studiilor la aceasta forma de studii postuniversitare, în conditiile legii, de numarul de rezidenti înscrisi la studii în învatamântul medical de stat, de nivelul si specificul instruirii teoretice si practice si de ceilalti indicatori specifici activitatii de învatamânt, în special de cei referitori la calitatea prestatiei în învatamânt. Finantarea de baza este multianula asigurându-se pe toata durata unui ciclu de studii, pentru numarul de studenti fara taxa, cetateni români sau ai Uniunii Europene si ai Spatiului Economic European, admisi în primul an de studii si înscrisi în Registrul Matricol Unic al participantilor la învatamântul superior din România.

(5) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii prin:

a) subventii pentru cazare si masa;

b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale;

c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara;

d) fonduri alocate pe baza de competitie pentru dezvoltarea institutionala.

(6) Finantarea institutiilor de învatamânt superior de stat se face pe baza de contract încheiat între Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si institutia de învatamânt superior respectiva, dupa cum urmeaza:

a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de obiective de investitii;

b) contract complementar pentru finantarea cercetarii stiintifice universitare, a reparatiilor capitale, a dotarilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa. Sumele aferente cercetarii stiintifice universitare, cuprinse în contractul complementar, se esaloneaza, prin exceptie de la alte reglementari, în transe stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective.

(7) Criteriile prin care se stabileste finantarea institutiilor de învatamânt superior de stat din bugetul de stat se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, luând în considerare propunerile Consiliului National de Finantare a Învatamântului Superior si, respectiv, ale Consiliului National al Cercetarii Stiintifice Universitare si propunerile universitatilor. În baza criteriilor aprobate, Consiliul National de Finantare a Învatamântului Superior si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare propun Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii alocarea de fonduri corespunzatoare pentru finantarea institutiilor de învatamânt superior de stat. Consiliul National de Finantare a Învatamântului Superior si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare, ca organisme consultative de specialitate, au personal propriu si sunt finantate de la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(8) Institutiile de învatamânt superior pot scolariza studenti cu taxa, care îsi finanteaza programul de studii din alte surse decât alocatiile de la bugetul de stat, cu respectarea cerintelor privind asigurarea calitatii. Numarul total al studentilor admisi într-un program de studii, într-o institutie de învatamânt superior, de stat sau particulara, este stabilit de Senatul universitatii în limitele capacitatii de scolarizare.

(9) Cuantumul taxelor de studii se stabileste de senatul universitatii în functie de alocatia unitara pe student din institutia respectiva.

(10) Fondurile pentru burse si protectia sociala a studentilor se aloca în functie de numarul de studenti la cele trei cicluri de studii universitare, de numarul de doctoranzi admisi în ani universitari anteriori, pâna la finalizarea tezei în conditiile legii, în conditiile legii, de la învatamântul de zi, fara taxa de studii.

(11) Universitatea este autonoma în gestiunea financiara si contabila.

(12) Rectorul ia masurile necesare pentru a asigura un management financiar al universitatii, în concordanta cu prevederile legale în vigoare, cu principiile de eficienta si transparenta si cu cerintele asigurarii calitatii procesului de educatie si cercetare stiintifica. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate dispune încetarea finantarii partiale sau totale a acesteia, în situatia în care o universitate nu mai îndeplineste standardele de asigurare a calitatii.

(13) Orice universitate dispune de un sistem de control al veniturilor si cheltuielilor si de un sistem specific de raportare financiar-contabil care functioneaza sub conducerea si responsabilitatea rectorului.

(14) Rectorul face public anual raportul de performanta, raportul financiar si raportul de audit intern, aprobate de catre Senatul universitatii.

(15) Universitatile sunt obligate sa furnizeze Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii orice informatie solicitata de acesta privind managementul financiar contabil al institutiei.

(16) Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor de învatamânt superior de stat se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, dupa adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului.

(17) Soldurile ramase la sfârsitul anului din executia bugetului prevazut si aprobat pentru universitatea de stat ramân la dispozitia institutiilor de învatamânt superior si se cuprind în bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.

(18) Indicatorii sintetici din executia bugetara a institutiilor de învatamânt superior se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(19) Institutiile de învatamânt superior de stat, particulare si confesionale pot primi donatii din tara si din strainatate, în conformitate cu legea.

(20) Veniturile proprii ale institutiilor de învatamânt superior, realizate din activitati de cercetare-dezvoltare si inovare, de creatie artistica, de proiectare, de consultanta sau de expertiza, precum si din contracte pentru alte servicii stiintifice, didactice sau de productie si prestari de servicii, se pot evidentia în conturi distincte la banci comerciale, în conditiile prezentei legi.

(21) Din veniturile prevazute la alin. (20) se pot finanta urmatoarele categorii de cheltuieli, având drept obiect: dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare, didactice, de productie si servicii, precum si pentru plata personalului angajat în aceste activitati, burse de cercetare si instruire, informare si documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizatii si institutii de profil, organizarea si/sau participarea la manifestari culturalstiintifice interne si internationale, editarea de carte didactica si de specialitate.

Art. 104 - Sprijinul financiar acordat studentilor

(1) Studentii de la cursurile de zi din învatamântul de stat, fara taxa, pot beneficia de burse de performanta, de merit, burse de studiu, burse de ajutor social si burse de ajutor social ocazional.

(2) Studentii pot beneficia de burse pe baza de contract încheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci în conditiile legii.

(3) Criteriile de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu si de ajutor social sunt stabilite si aprobate de senatul universitar. Votul studentilor este decisiv. Cuantumul minim al bursei trebuie sa acopere cheltuielile de cazare si de masa.

(4) Studentii si cursantii straini, cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, din Spatiului Economic European sau cetateni ai Confederatiei Elvetiene, pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

(5) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare în strainatate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.

(6) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (5) pot participa studentii si absolventii institutiilor de învatamânt superior de stat si cei ai institutiilor de învatamânt superior particular acreditate.

(7) Studentii pot solicita împrumuturi bancare pentru acoperirea totala sau partiala a cheltuielilor de scolarizare si alte cheltuieli efectuate pe perioada studiilor universitare, cum sunt cheltuieli de întretinere, taxe si altele.

(8) Statul garanteaza împrumuturile bancare dintr-un fond constituit în acest scop. Acest fond este gestionat de Agentia de Credite pentru Studenti, prin reglementari corespunzatoare.

(9) Cheltuielile de întretinere a internatelor, caminelor si cantinelor universitatilor sau institutiilor de învatamânt de stat, destinate studentilor, se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de învatamânt respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat.

(10) Institutiile de învatamânt superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuta în planurile de învatamânt, cheltuielile de masa, cazare si transport, în situatiile în care practica se desfasoara în afara centrului universitar respectiv.

(11) Studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita în cabinete medicale si psihologice universitare ori în policlinici si unitati spitalicesti de stat.

(12) Studentii beneficiaza de tarif redus de cel putin 50% pentru transportul local în comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului calendaristic, conform reglementarilor legale în vigoare.

(13) Pentru distante mai mari de 50 km se asigura decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 calatorii dus-întors pe semestru.

(14) Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport prevazute la alin. (13).

(15) Studentii beneficiaza de gratuitate pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.

(16) Studentii cetateni români din afara granitelor tarii, bursieri ai statului român, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (15) si de tarif redus cel putin 50% pentru transportul local în comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului calendaristic.

(17) Institutiile de învatamânt superior au dreptul de a acorda, în afara cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat primiti din centrele de plasament, în conditiile stabilite de senatul universitar.

(18) Activitatile extracurriculare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive - precum si cele pentru studenti capabili de performante sunt finantate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. În acest scop se pot folosi si alte surse de finantare.

(19) Prevederile alin. (18) se aplica si în cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale studentilor.

(20) Statutul de student cu taxa se pastreaza în conditiile stabilite de senatul universitar, prin contractul de studii.

(21) Institutiile de învatamânt superior evalueaza la începutul fiecarui an universitar locurile finantate de la bugetul de stat ramase disponibile, pentru a fi ocupate de studentii înscrisi cu taxa, în conditiile îndeplinirii criteriilor si standardelor de performanta stabilite de institutia de învatamânt superior.

(22) Locurile finantate de la bugetul de stat ramân disponibile în masura în care studentii care le ocupa, cu exceptia cazurilor sociale, nu îndeplinesc criteriile si standardele de performanta stabilite de senatul universitar, prevazute într-un contractul de studii. Studentii care au pierdut locurile finantate de la bugetul de stat pot continua studiile cu taxa.

(23) În organizarea formatiunilor de studiu nu se face distinctie între cele doua categorii de studenti.

CAPITOLUL X - Acte de studii în învatamântul superior

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 105 - Actele de studii

(1) Actele de studii din învatamântul superior sunt diplome, certificate, atestate precum si alte documente oficiale de stat, cu regim special, care confirma studii de învatamânt superior efectuate, titluri si respectiv calificari dobândite.

(2) Registrele matricole si registrele de evidenta a actelor de studii sunt, de asemenea, documente oficiale cu regim special.

Art. 106 - Tipurile, titulatura, formatul si continutul Tipurile, titulaturile, formatul si continutul actelor de studii se stabilesc în conformitate cu reglementarile legale în vigoare si se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii care se aduce la cunostinta institutiilor de învatamânt superior.

Art. 107 - Tiparirea, eliberarea si pastrarea formularelor

(1) Formularele actelor de studii sunt tiparite si difuzate, în conditiile legii, de catre unitatea de specialitate desemnata de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii, unitate care poarta întreaga raspundere pentru aprobarea comenzilor de la institutii si pentru asigurarea securitatii tiparirii si pastrarii formularelor pâna la ridicarea acestora de catre institutiile beneficiare.

(2) Numarul formularelor tiparite si eliberate anual catre institutiile de învatamânt este corelat cu numarul absolventilor raportat de acestea care, la rândul lui, nu poate depasi capacitatea maxima de scolarizare stabilita la autorizare provizorie, acreditare sau evaluare periodica. Verificarea si aprobarea comenzilor de acte de studii este în responsabilitatea Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii.

(3) Pastrarea formularele actelor de studii, actele de studii completate si neridicate de titulari, a celor anulate, a registrelor de evidenta, precum si a documentelor privind primirea, predarea si eliberarea formularelor si actelor de studii se realizeaza de catre institutia de învatamânt superior în conditii de securitate deplina, cu termen permanent.

Art. 108 - Completarea actelor de studii

(1) Institutiile de învatamânt superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu potrivit legii pot gestiona, completa si elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în conditiile legii.

(2) Rectorul institutiei de învatamânt superior este responsabil pentru organizarea si desfasurarea activitatii de gestionare, completare si eliberare a actelor de studii de catre institutie.

(3) Persoanele care au transmis datele, persoanele care le-au completat si persoanele care leau semnat sunt responsabile potrivit legii pentru exactitatea datelor înscrise în actele de studii eliberate.

(4) Completarea, semnarea si sigilarea unui act de studii se efectueaza potrivit reglementarilor în vigoare.

Art. 109 - Limba de întocmire/completare

(1) Actele de studii din învatamântul superior se întocmesc în limba româna. Pe acelasi act de studii, datele înscrise în limba romana pot fi înscrise si în una sau mai multe limbi de circulatie internationala. (?? suplimentul la diploma).

(2) Institutiile de învatamânt superior pot elibera si traduceri ale documentelor scolare proprii.

Art. 110 - Tipuri de diplome. Dreptul de a elibera diplome

(1) Calificarile si titlurile obtinute în urma studiilor universitare sunt confirmate prin diplome de licenta, masterat si doctorat.

(2) Au dreptul de a elibera diplome universitare recunoscute de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii numai institutiile de învatamânt superior acreditate.

(3) În cazul studiilor de licenta, institutia de învatamânt superior acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu elibereaza în mod obligatoriu si gratuit suplimentul la diploma în limba româna si într-o limba de circulatie internationala. Modelul de referinta al suplimentului la diploma este stabilit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii conform normelor europene.

(4) Dupa finalizarea completa a studiilor de licenta si masterat, pâna la eliberarea diplomei, la cerere, absolventilor li se elibereaza Adeverinta de absolvire a studiilor, al carei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.

Art. 111 - Eliberarea actelor de studii

(1) Titularii sau împuternicitii legali ai acestora au dreptul sa solicite eliberarea actelor de studii completate, dupa termenul aprobat de senatul institutiei, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de doua luni de la confirmarea titlului stiintific de doctor.

(2) In situatii bine motivate, cand titularul nu se poate prezenta, actul de studii poate fi eliberat imputernicitului acestuia, cu aprobarea rectorului institutiei, pe baza unei procuri, care sa mentioneze in mod expres faptul ca imputernicitul poate ridica acte de studii, autentificata la notariat. In cazul cetatenilor romani sau straini cu domiciliul/resedinta in strainatate, procura notariala va fi supralegalizata sau apostilata (apostila de la Haga), conform conventiilor internationale, de catre autoritatile competente din tara respectiva.

(3) Actele de studii completate si neridicate datorita decesului titularului pot fi eliberate unui membru al familiei titularului (ascendent ori descendent de gradul I sau II), in baza unei cereri aprobate de conducerea institutiei, insotita de copie legalizata a certificatului de deces si de o declaratie pe propria raspundere privind motivele invocate pentru ridicarea acestor acte de studii.

Art. 112 - Corecturi si duplicate

(1) În cazul în care se constata greseli de completare a unui act de studii acesta poate fi înlocuit prin decizia Rectorului institutiei de învatamânt superior care a eliberat initial acest act. Actul gresit se anuleaza si se arhiveaza la institutia mentionata, conform reglementarilor în vigoare.

(2) În cazul pierderii, distrugerii complete sau deteriorarii partiale a unui act de studii, se poate elibera un duplicat al acestuia daca in arhiva institutiei se gasesc matca (cotorul) actului respectiv si/sau alte documente legale din care rezulta situatia studiilor titularului sau, daca arhiva a fost distrusa in conditii de forta majora (calamitati naturale, incendii etc.), prin reconstituirea situatiei scolare de catre institutie.

(3) În cazurile în care unele institutii au fost reorganizate sau desfiintate, actele de studii originale sau duplicate ale acestora se gestioneaza, se completeaza si se elibereaza de catre institutiile care pastreaza arhiva acestora, cu mentionarea expresa pe actul de studii atât a institutiei care elibereaza actul cât si a institutiei reorganizate sau desfiintate.

Art. 113 - Anularea institutionala a actelor de studii

(1) În cazurile în care se constata si dovedeste utilizarea unor mijloace frauduloase sau abateri grave de la etica universitara în obtinerea unui act de studii, institutia de învatamânt superior care l-a eliberat dispune anularea acestuia si anunta institutiile abilitate.

(2) Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii poate dispune anularea actelor de studii cu antetul acestuia atunci când constata ca au fost eliberate fara respectarea în totalitate a legalitatii.

(3) Anularea actelor de studii în conditiile alin. (1) si (2) este facuta publica, de catre institutia care a dispus-o, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Art. 114 - Evidenta nationala a diplomelor de studii universitare Evidenta centralizata a diplomelor de studii universitare se realizeaza prin intermediul Registrului matricol unic mentionat la art. (--).

Art. 115 - Regimul transfrontalier (international) al actelor de studii

(1) La cererea titularului, actele de studii eliberate absolventilor institutiilor de invatamânt superior din România pot fi vizate de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii în conditiile reglementarilor în vigoare, în vederea utilizarii acestora în strainatate.

(2) La cererea titularului, actele de studii eliberate de institutiile de invatamant superior din strainatate pot fi supuse procesului de evaluare-recunoastere-echivalare de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii în conditiile reglementarilor în vigoare, în vederea utilizarii acestora în România.

(3) Recunoasterea perioadelor de studii efectuate în tara sau în strainatate se face în baza unei metodologii cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si a unor metodologii specifice aprobate de fiecare institutie de învatamânt superior pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare si transfer al creditelor de studii.

Art. 116 - Programe de studii promovate în comun de doua sau mai multe institutii de învatamât superior

(1) Programele de studii comune pot fi promovate pe baza unui acord interinstitutional, de doua sau mai multe institutii de învatamânt superior din tara si/sau stainatate.

(2) Programul de studii promovat în comun trebuie autorizat provizoriu / acreditat în conformitate cu legislatia în vigoare.

(3) Pentru ca diplomele acordate în urma absolvirii unui program de studii promovat în comun sa fie recunoscute de statul român, toti partenerii promotori ai programului trebuie sa fie institutii de învatamât superior acreditate în tarile de resedinta.

(4) În cazul unor programe de studii organizate în comun, actele de studii vor fi eliberate în concordanta cu normele specifice, europene si nationale precum si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.

(5) Pentru studentii înmatriculati în România la programe de studii derulate în comun , diploma si suplimentul la diploma vor avea înscrise si institutiile de învatamât superior partenere în rubrica destinata acestui scop.

Art. 117 - Diplomele unor extensiuni universitare legale în strainatate

(1) Absolventii programelor de studii desfasurate în cadrul unor extensiuni universitare legale în strainatate ale institutiilor de învatamânt superior românesti acreditate primesc diplomele din partea acestora, în conditiile legii.

Titlul IV - Baza materiala a învatamântului de stat	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 118 - Dispozitii generale

(1) Baza materiala a învatamântului de stat consta în întregul activ patrimonial al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, al institutiilor si unitatilor de învatamânt si de cercetare stiintifica din sistemul de învatamânt existent la data de 31 iulie 1995, precum si în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior.

(2) În întelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a învatamântului cuprinde: spatii pentru procesul de educatie si formare profesionala si cercetare stiintificae, mijloace de învatamânt si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, cluburile sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, sali de sport, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat învatamântului si salariatilor din învatamânt.

(3) Baza materiala aferenta procesului de educatie si formare profesionala, prevazuta la alin.

(2) si realizata din fondurile statului sau din fondul institutiilor si întreprinderilor de stat în perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989 se reintegreaza fara plata în patrimoniul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, al institutiilor si unitatilor de învatamânt si de cercetare stiintifica universitara si, dupa caz, în domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu exceptia bunurilor care au intrat în proprietatea agentilor economici privati. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. În aceleasi conditii se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol de predare-preluare. Justa despagubire se acorda, pentru fiecare caz, prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si a Ministerului Finantelor Publice, în termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare. Cuantumul despagubirii se stabileste în termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare, de catre o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si ai Ministerului Finantelor Publice, constituita prin ordin comun.

(4) Justa despagubire prevazuta la alin. (3) se acorda, pentru fiecare caz, prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si a Ministerului Finantelor Publice, în termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predarepreluare.

(5) Cuantumul despagubirii se stabileste în termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare, de catre o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si ai Ministerului Finantelor Publice, constituita prin ordin comun.

(6) Baza materiala a institutiilor de învatamânt superior de stat si de cercetare stiintifica universitara este de drept proprietatea acestora. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii este împuternicit sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru institutiile de învatamânt superior si de cercetare stiintifica, pe baza documentatiei înaintate de acestea.

(7) Terenurile si cladirile în care isi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt preuniversitar de stat - crese, gradinite, scoli, licee, colegii, colegii nationale, seminarii teologice si scoli postliceale - fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat si sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, terenurile si cladirile utilizate de unitatile de învatamânt în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.

(8) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de învatamânt respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de învatamânt special public sunt de drept proprietatea unitatilor de învatamânt respective si sunt administrate de acestea.

(9) Administrarea procesului de educatie si formare profesionala din unitatile de învatamânt preuniversitar, inclusiv de învatamânt special, mentionate la alin. (7) si (8) se face de catre inspectoratele scolare, potrivit legii.

(10) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de învatamânt preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii. Înstrainarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza materiala a învatamântului fara avizul ministrului educatiei, cercetarii si inovarii constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. Actele de înstrainare sau de schimbare a destinatiei bunurilor din baza materiala a învatamântului fara avizul conform al ministrului educatiei, cercetarii si inovariie sunt nule.

(11) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, cluburile sportive scolare, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin inspectoratele scolare judetene si prin delegare catre consiliile de administratie ale acestor unitati. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.

(12) Terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea centrele si cabinetele de asistenta psiho-pedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt în administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în a caror raza teritoriala îsi desfasoara activitatea, prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor mentionate sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de acestea.

(13) Terenurile si cladirile preluate în mod abuziv de stat dupa data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului în conditiile legii si pot face obiectul unor acte normative de restituire.

(14) Constructiile si terenurile aferente procesului de educatie si formare profesionala nu pot fi transferate decât cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, fara plata si numai în interes public.

(15) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul institutiilor de învatamânt superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe baza de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala. Bunurile, inclusiv terenurile aflate în administrarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe baza de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuala a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în conditiile prevazute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activitati de învatamânt.

(16) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (3) si (6) care urmeaza sa fie reintegrate în patrimoniul învatamântului sunt obligati sa puna la dispozitie împuternicitilor Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz, toate documentele care atesta proprietatea, precum si documentele necesare în vederea înregistrarii în evidentele contabile.

(17) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si, dupa caz, consiliile judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau consiliile locale actioneaza în justitie, prin împuternicitii acestora, persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiunie sunt scutite de taxa de timbru.

(18) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinând Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii sau institutiilor si unitatilor de învatamânt si cercetare stiintifica din sistemul învatamântului de stat, precum si asupra bunurilor apartinând consiliilor locale, judetene si, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, în care îsi desfasoara activitatea unitatile de învatamânt preuniversitar de stat, se face, dupa caz, în registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, în cartile funciare sau în cartile de publicitate funciara, cu scutire de la plata taxelor prevazute de lege.

(19) Unitatile de învatamânt primar, gimnazial si liceal din mediul rural si periurban, precum si institutiile de învatamânt pentru formarea initiala si continua a personalului din domeniul apararii, informatiilor, ordinii publice si sigurantei nationale care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan, primesc în administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de instructie specifica, ori pentru amenajarea de poligoane o suprafata de 1 hectar pentru scolile primare, 2 hectare pentru scolile gimnaziale, 3 hectare pentru liceele pedagogice, militare, de informatii, de ordine si securitate publica, minimum 5 hectare pentru unitatile de învatamânt postliceal si pentru institutiile de învatamânt superior militar, de informatii, de ordine si de securitate publica si minimum 10 hectare pentru unitatile de învatamânt liceal care profesionalizeaza în domeniul agricol, agromontan si silvic, în echivalent arabil.

(20) Loturile experimentale prevazute la alin. (18) se atribuie, la cerere, unitatilor de învatamânt respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale.

(21) În cazul în care pe teritoriul localitatii nu exista resursele de pamânt conform prevederilor alin. (19), suprafetele convenite se atribuie în folosinta din ternurile aflate în proprietatea autoritatilor publice locale sau în administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si Amenajare Rurala.

(22) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile de învatamânt prevazute la alin. (18), punerea în posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

(23) Terenurile si cladirile unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat nu pot fi retrocedate în natura. Solicitarile justificate prin acte se asigura prin justa despagubire.

CAPITOLUL II - Bibliotecile si centrele de documentare si informare

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 119 - Bibliotecile din învatamânt

(1) În sistemul national de învatamânt functioneaza, ca parte integranta, o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare si biblioteci pedagogice, ca institutii cu personalitate juridica subordonate direct Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii; biblioteci ale institutiilor de învatamânt superior, ale facultatilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci scolare.

(2) Bibliotecile mentionate la alin. (1) functioneaza pe baza de regulamente aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(3) Bibliotecile din învatamânt pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si în colaborare cu Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, sectii specifice, precum si alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adultilor.

(4) Formarea initiala si formarea continua a personalului din bibliotecile mentionate la alin. (1) se realizeaza conform legii.

(5) Coordonarea activitatii retelei bibliotecilor din învatamânt se asigura de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 120 - Centrele de documentare si informare (CDI)

(1) Centrele de documentare si informare sunt centre de resurse pluridisciplinare din unitatile de învatamânt, care ofera elevilor, cadrelor didactice si comunitatii locale un spatiu de formare, comunicare, documentare si informare, îndeplinind si rolul de spatiu educational pentru experimentarea noilor metode didactice.

(2) Centrul de documentare si informare, numit în continuare CDI, deserveste întreaga comunitate a unitatii de învatamânt si concentreaza în acelasi spatiu un fond documentar actualizat permanent, cu caracter pluridisciplinar, pe suporturi multiple, adaptat nevoilor utilizatorilor si specificului unitatii de învatamânt.

(3) Activitatile desfasurate în CDI sustin realizarea obiectivelor educatiei si formarii profesionale, pe niveluri educationale, filiere, profiluri si specializari si promoveaza inovatia pedagogica, asigurând conditiile necesare pentru documentarea si informarea utilizatorilor.

(4) Prin activitatile organizate si serviciile oferite, CDI contribuie la asigurarea egalitatii de sanse a elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite.

(5) Prin crearea CDI se urmareste dezvoltarea relatiei scoala - comunitate, asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informari si documentari, precum si la pregatirea unui personal calificat în domeniul stiintelor documentarii si informarii.

(6) CDI se înfiinteaza în unitati de învatamânt preuniversitar de catre directorul casei corpului didactic, la propunerea directorului unitatii de învatamânt, cu avizul inspectorului scolar general, pe baza criteriilor de eligibilitate aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(7) CDI sunt înfiintate, coordonate metodologic si evaluate de casele corpului didactic la nivel judetean, iar la nivel central de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(8) CDI se organizeaza unitar pentru întreaga institutie de învatamânt careia îi apartine, prin integrarea fondului documentar, respectiv a bibliotecii scolare.

(9) Baza materiala a CDI este asigurata de comunitatea locala, de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si de alte ministere sau organe centrale, prin inspectoratele scolare ori direct prin unitatile de învatamânt în cadrul carora functioneaza CDI.

(10) CDI poate beneficia de resursele financiare obtinute de unitatea de învatamânt din sponsorizari din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, societati, fundatii si altele asemenea, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(11) Conditiile de utilizare a spatiului, fondului documentar si a serviciilor CDI, precum si drepturile si obligatiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioara al fiecarui CDI, aprobat de conducerea institutiei de învatamânt în care functioneaza.

(12) În fiecare CDI se normeaza un post de profesor documentarist, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic. În unitatile de învatamânt cu peste 1.200 de elevi se normeaza doua posturi de profesor documentarist.

(13) Amenajarea si dotarea CDI se realizeaza pe baza standardelor nationale aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si trebuie sa tina cont de specificul activitatilor derulate în cadrul acestuia, de publicul caruia i se adreseaza, cum sunt vârsta elevilor, nivelul de studiu, de particularitatile si specificul unitatii de învatamânt în care urmeaza sa se înfiinteze si sa functioneze.

(14) CDI asigura accesul utilizatorilor atât în timpul programului scolar al elevilor, cât si în afara acestuia, în regim programat si în regim liber.

(15) Tipurile de activitati care pot fi desfasurate în CDI sunt: pedagogice, culturale, comunicare si gestionare.

(16) Prin modul de organizare a spatiilor, prin echipamentele si fondul documentar, respectiv prin activitatile organizate, CDI îndeplineste în fiecare unitate de învatamânt urmatoarele functii: functia de primire, functia de informare generala, functia pedagogica, functia de orientare scolara si profesionala, functia de comunicare cu exteriorul, functia tehnica, functia recreativa.

(17) Activitatea CDI se desfasoara pe baza unui plan managerial anual structurat pe cele 4 domenii de competenta, respectiv a proiectelor de activitate, aprobat de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt. Planul managerial anual cuprinde întreaga activitate a profesorului documentarist, în functie de cele 4 tipuri de activitati: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.

Titlul V - Managementul învatamântului	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Managementul sistemului national de învatamânt

Art. 121 - Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii se organizeaza si functioneaza potrivit legii. Ministerul Educatiei si Cercetarii, ca organ de specialitate, are raspunderea de a elabora si de a aplica politica educationala. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii are drept de initiativa si de executie în domeniul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere implicate în dezvoltarea sistemului national de învatamânt si a învatamântului ca serviciu public de interes national.

(2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: : Consiliul National pentru Reforma Învatamântului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continua, Consiliul National pentru Etica, Colegiul National al Educatorilor, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta acestor organisme consultative si regulamentele lor de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consulta în toate deciziile care vizeaza învatamântul superior Consiliul National al Rectorilor care functioneaza pe baza statutului propriu si este alcatuit din rectorii institutiilor de învatamânt superior acreditate.

(4) Consiliul National al Rectorilor poate solicita MECI masuri de reformare institutionala si a programelor de studii.

(5) În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consulta, ca parteneri sociali, dupa caz, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, asociatiile de parinti, organizatiile si federatiile studentesti si de elevi, recunoscute pe plan national.

(6) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitati de prestigiu stiintific, cultural si moral, recunoscute pe plan national si/sau international. Ei sunt selectati pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Art. 122 - Atributiile Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii

(1) Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza, coordoneaza si aplica politica nationala în domeniul educatiei. În acest scop exercita urmatoarele atributii:

a) coordoneaza si controleaza sistemul national de învatamânt;

b) elaboreaza si aplica strategiile de reforma, pe termen mediu si lung, în domeniul educatiei si cercetarii stiintifice;

c) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza în domeniul restructurarii si modernizarii învatamântului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;

d) aproba reteaua sistemului national de învatamânt de stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pentru fiecare nivel, tip si forma de învatamânt si pentru fiecare judet, conform competentelor stabilite prin lege, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de învatamânt, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati;

e) aproba Curriculumul National;

f) raspunde de evaluarea sistemului national de învatamânt pe baza standardelor nationale;

g) coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica finantata din fonduri publice;

h) stabileste strategia privind evaluarea, productia si distributia manualelor scolare, a auxiliarelor curriculare si a mijloacelor de învatamânt;

i) stabileste norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora;

j) reglementeaza managementul resurselor umane din sistemul de învatamânt;

k) reglementeaza sistemul de formare profesionala initiala si continua a personalului didactic;

l) stabileste anual costurile standard per elev/prescolar sau per student care stau la baza finantarii de baza si asigura finantarea învatamântului pe baza standardelor de calitate si de cost;

m) asigura respectarea drepturilor copilului în institutiile de educatie;

n) asigura, pe baza de protocoale, cu statele în care traieste populatie de nationalitate sau de origine româna, desfasurarea învatamântului în limba materna, precum si cu statele pentru care exista corespondent în ceea ce priveste minoritatile din România;

o) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice, eliberate în strainatate, pe baza întelegerilor si conventiilor internationale;

p) stabileste pentru învatamântul preuniversitar de stat structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele scolare;

q) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al învatamântului de stat;

r) contribuie la elaborarea si evaluarea cadrului national al calificarilor;

s) aproba regulamentele de organizare si functionare ale unitatilor subordonate;

t) asigura reprezentarea în organismele nationale, regionale si internationale ca autoritate de stat pe domeniul sau de activitate, încheie si asigura aplicare acordurilor cu alte state;

u) reglementeaza activitatea de tipul "sansa a doua", precum si în domeniul educatiei remediale.

Art. 123 - Institutii publice în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii

(1) În subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii functioneaza în baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului sau, dupa caz, prin hotarâre a Guvernului, urmatoarele institutii publice cu personalitate juridica, finantate de la bugetul statului si din alte surse, potrivit legii:

a) Institutul de Stiinte ale Educatiei - institut de cercetare si dezvoltare care activeaza în domeniul inovarii si reformei sistemului national de învatamânt;

b) Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Preuniversitar - institutie responsabila cu evaluarea externa a calitatii în învatamântul preuniversitar;

c) Consiliul National pentru Curriculum - institutie responsabila cu elaborarea, dezvoltarea si evaluarea Curriculumului National, inclusiv a standardelor nationale de evaluare si a standardelor de evaluare a manualelor scolare;

d) Centrul National pentru Învatamântul Profesional si Tehnic; - institutie responsabila de asigurarea si cresterea calitatii si atractivitatii formarii profesionale initiale prin sistemul national de învatamânt;

e) Serviciul National pentru Evaluare si Examinare - institutie responsabila cu organizarea si desfasurarea evaluarilor si examenelor nationale;

f) Serviciul National pentru Evaluarea Manualelor Scolare - institutie responsabila cu aplicarea metodelor de evaluare a manualelor scolare;

g) Centrul National pentru Formarea Personalului din Învatamântul Preuniversitar - institutie cu atributii în formarea continua personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar si responsabila cu evaluarea si acreditarea programelor de formare continua pentru aceste categorii de personal;

h) Centrul National de Excelenta - institutie responsabila cu dezvoltarea si aplicarea politicilor nationale privind copiii si tinerii capabili de performante deosebite;

i) Unitatea Executiva pentru Finantarea Învatamântului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare - institutie responsabila de gestionarea resurselor financiare necesare pentru a sustine dezvoltarea învatamântului superior si a cercetarii stiintifice;

j) Comisia Nationala a României pentru UNESCO - realizeaza relatiile cu UNESCO Paris si cu alte institutii UNESCO din strainatate, sub directa coordonare a Ministerului Afacerilor Externe si a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

k) Agentia Nationala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale - institutie responsabila de dezvoltarea cooperarii în educatie si participarea României în programele europene de educatie si formare profesionala;

l) Centrul National pentru Bursele de Studii în Strainatate - institutie responsabila cu asigurarea accesului cetatenilor români la studii în strainatate, în vederea formarii si specializarii acestora;

m) Agentia Nationala pentru Calificarile din Învatamântul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social - institutie care are ca misiune elaborarea, implementarea si actualizarea cadrului national al calificarilor din învatamântul superior privind dezvoltarea, recunoasterea si atestarea calificarilor pe baza cunostintelor, abilitatilor si competentelor dobândite de beneficiarii sistemului de învatamânt superior; analiza compatibilitatii curriculei specializarilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învatamântului superior cu standardele cadrului national al calificarilor; implicarea institutiilor de învatamânt superior din România în dezvoltarea unei societati europene bazata pe cunoastere si productivitate, cu o economie competitiva si dinamica; promovarea deschiderii institutiilor de învatamânt superior spre mediul economicosocial prin actiuni de cooperare între institutii de învatamânt superior, agenti economici, alte organizatii, pentru dezvoltarea de parteneriate specifice, cercetarea pietei fortei de munca, dezvoltarea dimensiunii antreprenoriale a universitatilor din România si pentru transferul de cunostinte;

n) Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare - institutie responsabila cu administrarea retelei nationale de informatica pentru educatie si cerecetare ;

o) Centrul European UNESCO pentru Învatamântul Superior (CEPES) - institutie responsabila cu promovarea cooperarii în domeniul învatamântului superior între statele Europene, SUA, Canada si Israel. CEPES monitorizeaza cursul reformei educationale, urmarind prin aceasta crearea si dezvoltarea Ariei Europene a Învatamântului Superior

p) Institutul Limbii Române - institutie responsabila de promovarea cunoasterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învata această limbă si atestarea cunostintelor de limba română;

q) Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica - institutie responsabila de elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor în domeniul cercetîriidezvoltîrii si inovarii, în acord cu strategia si cu Programul de Guvernare.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate propune înfiintarea altor institutii publice de interes national în scopul îmbunatatirii si asigurarii calitatii educatiei si formarii profesionale prin sistemul national de învatamânt, pentru dezvoltarea si sustinerea sistemului national de învatamânt sau altele asemenea, în conditiile legii.

(3) În subordinea Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii functioneaza, de asemenea, si inspectoratele scolare si casele corpului didactic.

Art. 124 - Institutul de Stiinte ale Educatiei

(1) Institutul de Stiinte ale Educatiei, numit în continuare ISE, este o institutie publica cu personalitate juridica aflata în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Sediul, structura organizatorica si regulamentul de functionare ale ISE se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.

(3) ISE activeaza ca institut de cercetare si dezvoltare în domeniul inovarii si reformei educatiei si formarii profesionale. ISE elaboreaza, pe baza unui plan multianual de cercetare aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si în conformitate cu cerintele prezente sau de perspectiva în domeniul educatiei si formarii profesionale, studii si cercetari pentru sprijinirea politicilor educationale din România.

(4) ISE contribuie la dezvoltarea în domeniul educatiei si formarii profesionale prin:

a) analize si studii tematice;

b) propuneri de ameliorare si de inovare;

c) suporturi metodologice si programe de formare a cadrelor didactice;

d) rapoarte tematice privind starea învatamântului românesc, analize si studii de evaluare ale performantelor sistemului national de învatamânt, în conformitate cu normele metodologice europene si pe baza datelor proprii de cercetare;

e) dezvoltarea si pilotarea de strategii inovative în domeniul educatiei si formarii profesionale;

f) elaborarea si implementarea de proiecte nationale sau internationale de cercetare, dezvoltare, inovare si formare, precum si proiecte europene de cooperare în domeniul educatiei si formarii profesionale;

g) cooperarea cu institutii de cercetare si de educatie, la nivel european si international.

(5) ISE este finantat de la bugetul statului si din alte surse, potrivit legii.

Art. 125 - Consiliul National pentru Curriculum

(1) Consiliul National pentru Curriculum, numit în continuare CNC,este o institutie publica cu personalitate juridica aflata în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

(2) Sediul, structura organizatorica, statul de functii si regulamentul de functionare ale CNC se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) CNC are ca atributii principale:

a) elaborarea politicilor educationale în domeniul curriculumului national pentru învatamântul preuniversitar;

b) elaborarea si revizuirea periodica a planurile cadru de învatamânt, a programele scolare si a standardele nationale de evaluare, care vor fi utilizate ca repere pentru elaborarea probelor de evaluare la nivel national;

c) organizarea si desfasurarea de programe de formare pentru cadre didactice, în vederea dezvoltarii competentelor de proiectare, implementare si evaluare a curriculumului.

(4) CNC participa la programe si proiecte de dezvoltare si de inovare curriculara, la nivel national si international.

(5) CNC este finantat de la bugetul statului si din alte surse, potrivit legii.

Art. 126 - Centrul National pentru Învatamântul Profesional si Tehnic

(1) Centrul National pentru Învatamântul Profesional si Tehnic, numit în continuare CNDIPT, este institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

(2) Sediul, structura organizatorica, statul de functii si regulamentul de functionare ale CNDIPT se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) CNDIPT are ca atributii principale:

a) asigura coordonarea stiintifica si dezvolta metodologiile de proiectare, dezvoltare, implementare si revizuire a curriculumului pentru învatamântul profesional si tehnic;

b) asigura coordonarea stiintifica si dezvolta metodologii de proiectare a sistemului de evaluare si de certificare a formarii profesionale specifice învatamântului profesional si tehnic;

c) asigura coordonarea stiintifica si elaboreaza metodologii de pregatire a personalului didactic din învatamântul profesional si tehnic;

d) asigura coordonarea profesionala si consultanta stiintifica corpului de autori si formatori nationali, regionali si locali din reteaua învatamântului profesional si tehnic;

e) asigura corelarea la nivel de principii si de metodologii a formarii initiale si continue a personalului didactic din învatamântul profesional si tehnic;

f) colaboreaza cu institutii, programe si proiecte de profil, în scopul corelarii proiectarii si elaborarii standardelor de pregatire profesionala, a curriculumului si al evaluarii, precum si al planificarii resurselor pentru învatamântul profesional si tehnic;

g) elaboreaza principiile politicii educationale si propune strategiile de dezvoltare a formarii profesionale initiale prin reteaua de unitati scolare a învatamântului profesional si tehnic, precum si principiile de corelare a pregatirii preuniversitare si universitare din învatamântul profesional si tehnic;

h) asigura coordonarea stiintifica a proiectelor de inovare si de dezvoltare a învatamântului profesional si tehnic;

i) proiecteaza si elaboreaza programe de dotare cu echipamente si resurse materiale pentru învatamântul profesional si tehnic la nivelul standardelor de pregatire internationale;

j) asigura dezvoltarea si functionarea parteneriatului social în învatamântul profesional si tehnic la nivel national, regional si local;

k) asigura pregatirea si participarea unitatilor scolare la programele si proiectele de dezvoltare socioeconomica la nivel national, regional si local;

l) asigura, la cererea Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii, pregatirea si participarea unitatilor si institutiilor subordonate acestuia la programele comunitare ce vizeaza fondurile europene structurale;

m) asigura consultanta si coordonare stiintifica în probleme de planificare a structurilor si a resurselor pentru învatamântul profesional si tehnic;

n) gestioneaza resursele financiare de la bugetul de stat sau extrabugetare, atrase prin programe de profil nationale si internationale;

o) asigura îndeplinirea functiei de organism intermediar pentru Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane.

(4) CNDIPT este finantat de la bugetul statului si din alte surse, potrivit legii.

Art. 127 - Serviciul National pentru Evaluare si Examinare

(1) Serviciul National pentru Evaluare si Examinare, numit în continuare SNEE, este institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

(2) Sediul, structura organizatorica, statul de functii si regulamentul de functionare ale SNEE se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) SNEE are ca atributie principala asigurarea logisticii, coordonarea si administrarea procedurilor de evaluare si examinare nationala.

(4) SNEE este finantat de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

Art. 128 - Serviciul National pentru Evaluarea Manualelor Scolare

(1) Serviciul National pentru Evaluarea Manualelor Scolare, numit în continuare SNEMS, este institutie publica este institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

(2) Sediul, structura organizatorica, statul de functii si regulamentul de functionare ale SNEMS se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) SNEMS are ca atributie principala evaluare si selectia manualelor scolare si a auxiliarelor curriculare.

(4) SNEMS este finantat de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

Art. 129 - Centrul National pentru Formarea Personalului din Învatamântul Preuniversitar

(1) Centrul National pentru Formarea Personalului din Învatamântul Preuniversitar, numit în continuare CNFP, este institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

(2) Sediul, structura organizatorica, statul de functii si regulamentul de functionare ale CNFP se aproba prin hotarâre a Guvernului.

(3) CNFP are ca atributii principale:

a) elaborarea standardelor de formare continua a personalului didactic, didactic auxiliar si a cadrelor de conducere, îndrumare si control din învatamântul preuniversitar;

b) elaborarea criteriilor si a modalitatilor de acreditare a programelor de formare;

c) acreditarea prin comisiile specializate a programelor de formare continua, propuse de furnizorii de formare pe baza standardelor si a metodologiilor aprobate de ministrul educatiei si cercetarii;

d) initierea si derularea de expertize privind continutul, proiectarea, realizarea si evaluarea pregatirii personalului din învatamântul preuniversitar;

e) efectuarea de studii de specialitate - diagnoza, prognoza si altele asemenea;

f) initierea si desfasurarea, cu acordul Directiei generale pentru formare continua, a unor activitati de dezvoltare profesionala în domeniul educational, finantate din fondurile unor programe nationale si internationale;

g) îndrumarea si coordonarea furnizorilor de programe de formare continua, în concordanta cu standardele, criteriile si metodologiile aprobate de ministrul educatiei si cercetarii.

(4) CNFP este finantat de la bugetul statului si din alte surse, potrivit legii.

Art. 130 - Centrul National de Excelenta

(1) Centrul National de Excelenta, numit în continuare CNE, este institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

(2) Sediul, structura organizatorica, statul de functii si regulamentul de functionare ale CNE se aproba prin hotarâre de Guvern.

(3) CNE are ca atributii principale:

a) elaboreaza si aplica strategii si politici pentru identificarea, educarea diferentiata, sustinerea si promovarea elevilor capabili de performante deosebite;

b) organizeaza si coordoneaza strategii de pregatire, evaluari, seminarii stiintifice, concursuri, conferinte, în tara sau în strainatate, precum si alte activitati similare;

c) înfiinteaza si coordoneaza filiale la nivelul regiunilor de dezvoltare, respectiv structuri în teritoriu la nivel judetelor;

d) acorda elevilor si studentilor burse de studiu în tara si în strainatate, premii, carti si altele asemenea;

e) organizeaza tabere de studiu si de odihna, excursii în tara si în strainatate si altele asemenea, pentru elevii capabili de performante deosebite;

f) organizeaza competitii si concursuri judetene, regionale, nationale si internationale pentru elevii capabili de performante deosebite;

g) realizeaza proiecte si asigura consultanta în domeniul identificarii, educarii diferentiate, sustinerii si promovarii elevilor capabili de performante deosebite.

(4) CNE este finantat de la bugetul statului si din alte surse, potrivit legii.

Art. 131 - Unitatea Executiva pentru Finantarea Învatamântului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare

(1) Unitatea Executiva pentru Finatarea Învatamântului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare, numit în continuare UEFISCSU, este o institutie publica, cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii având rolul principal de a asigura întreaga activitate executiva a Consiliului National pentru Finantarea Învatamântului Superior (CNFIS) si a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior (CNCSIS).

(2) Organizarea, functionarea, statul de functiuni si conditiile de încadrare ale UEFISCSU se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea Consiliului National pentru Finantarea Învatamântului Superior (CNFIS) si a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior (CNCSIS)

(3) UEFISCSU are urmatoarele atributii:

a) asista Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Superior si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior în aplicarea politicilor elaborate de Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza propunerilor celor doua consilii;

b) asigura conditiile materiale si financiare necesare organizarii competitiilor pentru granturi, realizeaza întregul proces operativ pentru selectarea si auditarea proiectelor si programelor propuse spre finantare de cele doua consilii si sprijina managementul financiar al acestora;

c) întocmeste documentatia pentru alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat si din alte venituri pentru finatarea învatamântului superior si a cercetarii stiintifice universitare, în conformitate cu deciziile Consiliului Naional pentru Finantarea Învatamântului Superior si ale Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior, pe baza legislatiei în vigoare;

d) asigura buna desfasurare a activitatii curente a Consiliului Naional pentru Finantarea Învatamântului Superior si a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior în relatiile cu institutiile de învatamânt superior, cu alte organizatii si institutii publice sau private;

e) administreaza si gestioneaza resursele destinate activitatilor Consiliului National pentru Finantarea Învatamântului Superior si ale Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior, în conformitate cu deciziile celor doua consilii, în conditiile legii.

(4) Finantarea UEFISCSU se asigura din alocatii de la bugetul de stat si din alte surse, inclusiv din participarea la proiecte cu finantare interna sau internationala.

Art. 132 - Comisia Nationala a României pentru UNESCO

(1) Comisia Nationala a României pentru UNESCO este o institutie publica, cu personalitate juridica, subordonata Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Statutul si Regulamentul de organizare si functionare al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO se aproba prin ordin al Ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Comisia este compusa dintr-un corp de 70 membri numiti prin ordin al ministrului educatiei si este condusa de un presedinte si dintr-un secretariat, coordonat de un secretar general.

(3) Atributiile comisiei sunt:

a) contribuie la dialogul si implicarea autoritatilor si institutiilor publice în programele, actiunile si manifestarile UNESCO;

b) sprijina cunoasterea pe plan intern si, dupa caz, punerea în practica a Recomandarilor, Rezolutiilor, Conventiilor si Programelor UNESCO;

c) încurajeaza participarea organizatiilor neguvernamentale, a diverselor personalitati, la elaborarea si înfaptuirea programelor UNESCO;

d) promoveaza pe plan international cooperarea bilaterala, subregionala, regionala si interregionala, în domeniile educatiei, stiintei, culturii si comunicarii.

(4) Comisia Nationala a României pentru UNESCO este finantata de la bugetul de stat.

Art. 133 - Agentia Nationala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale

(1) Agentia Nationala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, numita în continuare ANPCDEFP. este o institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Organizarea, functionarea si atributiile ANPCDEFP se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) Atributiile ANPCDEFP sunt:

a) sprijinirea activitatilor de cooperare europeana din cadrul programelor Socrates si Leonardo;

b) sprijinirea factorilor de decizie din sistemul national de învatamânt pentru ca acestia sa aiba o mai buna întelegere a structurii si continutului sistemelor de învatamânt europene;

c) diseminarea exemplelor de buna practica;

d) încurajarea schimburilor interculturale si a respectului pentru diversitate;

e) sprijinirea sistemului national de învatamânt în atingerea obiectivelor Lisabona;

f) diversificarea ofertei de formare.

(4) Sumele reprezentând cota-parte din cheltuielile de întretinere si functionare ale ANPCDEFP ce revin partii române conform contractelor de functionare se finanteaza integral din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 134 - Centrul National pentru Bursele de Studii în Strainatate (CNBSS)

(1) Centrul National pentru Burse de Studii în Strainatate, numit în continuare CNBSS, este institutie publica, cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Regulamentul privind organizarea si functionarea Centrului National pentru Burse de Studii în Strainatate se aproba prin ordin al Ministrului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(3) Atributiile CNBSS sunt:

a) lanseaza public, administreaza programele de burse oferite Ministerului Educatiei si Cercetarii de Guvernul României, de autoritati publice, fundatii, donatori - persoane fizice sau juridice -, de diferite state în cadrul acordurilor bilaterale de colaborare sau în mod unilateral;

b) lanseaza public si administreaza bursele atribuite Ministerului Educatiei si Cercetarii din programe guvernamentale si internationale;

c) organizeaza concursurile nationale pentru acordarea burselor de studii în strainatate;

d) elaboreaza si face publice propriile proceduri de evaluare si selectie de la concursurile nationale pentru acordarea burselor de studii în strainatate;

e) la propunerea Consiliului Centrului National pentru Burse de Studii în Strainatate si în colaborare cu acesta stabileste anual numarul si domeniile/specializarile pentru care se acorda burse de studii în strainatate finantate din încasarile valutare realizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii sau din alocatii de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat; o persoana poate beneficia o singura data în viata de o bursa de studii în strainatate finantata din încasarile valutare realizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii sau din alocatii de la bugetul de stat;

f) face propuneri pentru elaborarea ordinelor ministrului de atribuire a burselor de studii în strainatate, în colaborare cu Consiliul Centrului National pentru Burse de Studii în Strainatate, pe baza îndeplinirii criteriilor formulate de ofertant, a rezultatelor concursurilor de selectie a candidatilor, precum si în conformitate cu strategia generala de reforma a educatiei si cercetarii universitare, promovata de Ministerul Educatiei si Cercetarii;

g) stabileste si face public regimul contractual al burselor finantate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de alti ofertanti, regim aprobat prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii;

h) publica ghiduri si lucrari de sinteza referitoare la bunele practici din tarile Uniunii Europene si din alte tari dezvoltate, privind acordarea burselor de studii în strainatate;

i) gestioneaza resursele financiare alocate de la bugetul de stat si rezultate din venituri proprii.

(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Centrului National pentru Burse de Studii în Strainatate se asigura din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Art. 135 - Agentia Nationala pentru Calificarile din Învatamântul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social

(1) Agentia Nationala pentru Calificarile din Învatamântul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social, numita în continuare ACPART, este o institutie cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Structura organizatorica, regulamentul de functionare si atributiile personalului se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea Agentiei.

(3) ACPART are ca atributii generale:

a) elaborarea, implementarea si actualizarea cadrului national al calificarilor din învatamântul superior privind dezvoltarea, recunoasterea si atestarea calificarilor pe baza cunostintelor, abilitatilor si competentelor dobândite de beneficiarii sistemului de învatamânt superior;

b) analiza compatibilitatii curriculei specializarilor din cadrul domeniilor fundamentale ale învatamântului superior cu standardele cadrului national al calificarilor;

c) implicarea institutiilor de învatamânt superior din România în dezvoltarea unei societati europene bazata pe cunoastere si productivitate, cu o economie competitiva si dinamica;

d) promovarea deschiderii institutiilor de învatamânt superior spre mediul economico - social prin actiuni de cooperare între institutii de învatamânt superior, agenti economici, alte organizatii, pentru dezvoltarea de parteneriate specifice, cercetarea pietei fortei de munca, dezvoltarea dimensiunii antreprenoriale a universitatilor din România si pentru transferul de cunostinte.

(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei se asigura din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 136 - Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare

(1) Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare este o institutie publica, cu personalitate juridica, în subordinea Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

(2) Structura organizatorica a Agentiei este formata din aparatul central si 4 unitati fara personalitate juridica în Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara. Statul de functii, structura organizatorica si Regulamentul de organizare si functionare ale Agentiei se aproba prin decizie a presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

(3) Agentia are urmatoarele atributii principale:

a) asigura administrarea si operarea Retelei si a conexiunilor internationale ale acesteia în scopul interconectarii retelelor de comunicatii ale unitatilor si institutiilor conectate la Retea;

b) desfasoara activitate de cercetare stiintifica, participa la proiecte de cercetare stiintifica europene, nationale, regionale si locale în calitate de administrator si operator al Retelei;

c) elaboreaza si pune în aplicare proiecte de dezvoltare si modernizare a Retelei nationale de informatica, precum si proiecte pentru introducerea de noi servicii în acord cu cerintele comunitatii de cercetare, educatie si academice din România si a obligatiilor asumate în cadrul parteneriatelor în domeniu din care România face parte;

d) îndeplineste toate atributiile specifice stabilite în plan national si european în calitate de Retea nationala de informatica pentru educatie si cercetare (NREN - National Research and Education Network);

e) ofera asistenta tehnica si consultanta în domeniul comunicatiilor de date institutiilor conectate la Retea, prin contracte de consultanta sau de expertiza;

f) realizeaza alte atributii specifice domeniului de activitate stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare al Agentiei de catre Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.

(4) Finatarea agentiei se asigura din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.

Art. 137 - Centrul European UNESCO pentru Învatamântul Superior

(1) Centrul European UNESCO pentru Învatamântul Superior, numit în continuare CEPES, functioneaza în subordinea directa a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Activitatile UNESCO-CEPES sunt monitorizate de un consiliu consultative format din sapte personalitati academice nominalizate de Directorul-General UNESCO precum si din observatori ai Consiliului Europei, Comisiei Europene, OECD, EUA. Directorul CEPES este si reprezentantul UNESCO pentru România.

(3) Atributiile CEPES se concentreaza mai ales asupra învatamântului superior din Europa Centrala si de Est.

(4) Finatarea UNESCO-CEPES se face din bugetul UNESCO, contributii ale tarii gazda si venituri proprii.

Art. 138 - Institutul Limbii Române

(1) Institutul Limbii Române este institutie cu personalitate juridica în subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Activitatea Institutului Limbii Române se desfăsoara pe baza Regulamentului de organizare si functionare, elaborat de consiliul de coordonare, si aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) Institutul Limbii Române are următoarele atributii:

a) sprijina persoanele care doresc sa învete limba româna, încurajând caracterul sistematic, profesionalizat, de însusire si raspândire a limbii române, organizeaza, în parteneriat cu Departamentul pentru relatiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, expozitii, conferinte, proiectii de filme, simpozioane, actiuni de promovare a elementelor de cultura si civilizatie româneasca, prin persoanele nominalizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, la propunerea Institutului Limbii Romane, sa predea limba româna în strainatate;

b) sustine universitatile din tara în elaborarea cursurilor si a materialelor didactice, destinate persoanelor care doresc să studieze limba română ca pe o limbă străină;

c) organizeaza, pe baze contractuale, cursuri în domeniu si elibereaza certificate autorizate care atesta cunoasterea limbii române;

d) sustine logistic lectoratele românesti din strainatate si colaboreaza cu institutele sau cu catedrele de studii românesti din afara tarii, cu institutiile din învatamântul preuniversitar din strainatate, cu asociatii si organizatii neguvernamentale ale organizatiilor comunitatilor românesti din afara granitelor tarii, pe care le doteaza cu carti, publicatii, materiale didactice;

e) furnizeaza materiale pentru cursurile de reciclare a cadrelor didactice din afara tarii, care predau în limba româna, cât si materialele necesare pentru învatarea limbii române;

f) propune si coordoneaza programe de colaborare interregionala, transfrontaliera, în domeniul învatamântului în limba româna;

g) organizeaza concurs pentru nominalizarea lectorilor care predau în universitatile din strainatate în baza acordurilor interguvernamentale, protocoalelor încheiate între Institutul Limbii Române si institutii de învatamânt superior de peste hotare sau în baza altor acte normative;

h) organizeaza concurs pentru nominalizarea profesorilor din învatamântul preuniversitar, care predau cursuri de limba, cultura si civilizatie româneasca destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromani, istroromani), în colaborare cu asociatiile si fundatiile acestora si cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relatiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(4) Finantarea cheltuielilor de functionare si de capital se asigura din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat prin Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 139 - Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

(1) Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, numita în continuare ANCS, este institutie publica, aflata in subordinea Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin care acesta îsi realizeaza atributiile în domeniul cercetarii.

(2) Regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii. Autoritatea este condusa de un presedinte, care este secretarul de stat pentru activitatea de cercetare din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(3) Autoritatea are, în principal, urmatoarele atributii în domeniu:

a) fundamentarea, elaborarea si actualizarea periodica a politicilor si strategiilor în domeniu;

b) diseminarea de informatii în domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii; stimularea cresterii constiintei publice cu privire la rolul cercetarii-dezvoltarii si inovarii în procesul dezvoltarii economice durabile; stimularea si, dupa caz, asigurarea editarii, tiparirii si difuzarii de publicatii sau de materiale specifice domeniului sau de competenta;

c) elaborarea de politici privind dezvoltarea resurselor umane pentru si prin cercetare;

d) stimularea transferului tehnologic, a valorificarii rezultatelor, inovarii, a absorbtiei si difuziei acestora în rândul operatorilor economici si în economie în general; definirea, finantarea si implementarea de proiecte, de programe si de activitati, prin care se creeaza si se utilizeaza instrumente financiare si scheme de finantare pentru reducerea riscului pe piata al întreprinderilor] în special al celor mici si mijlocii; sustinerea brevetarii unor rezultate ca prima forma de valorificare; cofinantarea temelor care asigura parteneriate între unitatile de cercetare si operatorii economici;

e) definirea de politici de restructurare, privatizare si de atragere a capitalului strain în domeniu;

f) urmarirea armonizarii politicilor proprii cu cele din domeniul industriei, comertului, sanatatii, educatiei, precum si din alte domenii;

g) atragerea, utilizarea, monitorizarea si evaluarea asistentei tehnice si a consultatiei interne si internationale pentru domeniul sau specific de competenta;

h) definirea de indicatori specifici, asigurarea elaborarii si implementarii de scheme de analiza si de monitorizare si evaluare a sistemului cercetarii tehnologice si inovarii; publicarea de rapoarte, studii si altele asemenea; realizarea de studii, analize, monitorizari, evaluari si alte activitati similare în domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, pentru evaluarea si controlul conducerii programelor si proiectelor; organizarea de seminarii si mese rotunde, actiuni promotionale de imagine si diseminare de informatii, traduceri, precum si altele asemenea; în aceste scopuri poate contracta servicii de consultanta, expertiza, asistenta tehnica, si altele asemenea;

i) stimularea si monitorizarea participarii României la programe si proiecte internationale, europene, comunitare si bilaterale în domeniu;

j) elaborarea si initierea de proiecte de acte normative si de reglementari în domeniu; crearea si dezvoltarea cadrului institutional în domeniu; avizarea proiectelor de acte normative care contin prevederi ce intra sub incidenta domeniului sau de competenta; monitorizarea aplicarii, dupa aprobare, a actelor normative si a reglementarilor promovate;

k) stimularea dezvoltarii regionale si locale, precum si a coeziunii sociale, prin programe si proiecte de dezvoltare a cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice si de stimulare a inovarii; stimularea, înfiintarea sau initierea înfiintarii si dezvoltarii de parcuri stiintifice si tehnologice, centre de inovare si incubare în afaceri, centre de legaturi cu industria, de transfer tehnologic si altele asemenea, inclusiv organizatii fara scop lucrativ sau patrimonial;

l) conducerea, finantarea, monitorizarea si implementarea de programe/proiecte de cercetare-dezvoltare si de stimulare a inovarii; atribuirea conducerii programelor, conform reglementarilor în vigoare;

m) exercitarea atributiilor ce îi revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, sub a carui autoritate directa functioneaza unitati aflate în subordinea sau în coordonarea sa; monitorizarea si evaluarea de unitati specifice domeniului;

n) elaborarea Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare, denumit în continuare Planul national, pe perioade multianuale, inclusiv evaluarea surselor necesare; stabilirea si actualizarea obiectivelor strategiei urmarite prin Planul national, în concordanta cu prioritatile politicilor economice si sociale ale Guvernului;

o) stimularea dialogului cu comunitatea stiintifica si cu alte structuri ale societatii civile; în acest sens, se consulta si se stimuleaza implicarea acestor structuri în mod direct si activ, inclusiv prin sustinere financiara, în definirea si implementarea politicilor în domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii;

p) aprobarea regulamentului-cadru si a componentei Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare, denumit în continuare Colegiul consultativ, precum si a organelor de lucru ale acestuia; asigurarea secretariatului Colegiului consultativ si, dupa caz, a organelor de lucru ale acestuia;

q) evaluarea programelor cuprinse în Planul national si detalierea lor anuala; aprobarea prevederilor anuale ale Planului national si informarea Guvernului asupra realizarii acestora;

r) stabilirea fondurilor destinate finantarii programelor-nucleu si repartizarea acestor fonduri pe fiecare program-nucleu;

s) elaborarea planului sectorial de cercetare-dezvoltare propriu, precum si avizarea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare ale celorlalte autoritati publice;

t) prognozarea, planificarea si programarea, dupa caz, a bugetului aferent cercetarii, cuprins în bugetul de stat, a resurselor financiare necesare realizarii politicilor în domeniul sau de competenta; utilizarea acestor resurse;

u) implementarea sistemului informativ national pentru cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, elaborarea si implementarea politicilor de dezvoltare a tehnologiilor informatice;

v) colaborarea cu organisme si cu organizatii nationale si internationale din domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii;

w) coordonarea de politici în domeniul proprietatii intelectuale si stimularea dezvoltarii unui mediu favorabil inovarii;

x) coordonarea activitatii de participare a României la târguri, expozitii si la alte asemenea manifestari interne si internationale cu caracter tehnico-stiintific.

(4) Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si din venituri proprii.

Art. 140 - Inspectoratele scolare

(1) Inspectoratele scolare sunt organe deconcentrate de specialitate, subordonate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, având, în principal, urmatoarele atributii:

a) coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza si controleaza sistemul de învatamânt la nivel judetean;

b) aplica strategiile si programele de reforma, pe termen mediu si lung, în domeniul educatiei precum si programele nationale initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pe aria judetului;

c) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza la nivel judetean;

d) exercita competentele partajate prevazute de lege în privinta retelei scolare si fluxurilor de prescolari si elevi;

e) asigura controlul administrativ al functionarii unitatilor scolare în privinta respectarii legislatiei învatamântului;

f) asigura, prin inspectia scolara, controlul calitatii pe baza standardelor nationale, implementarea programelor de îmbunatatire a calitatii la nivel judetean si monitorizarea programelor de îmbunatatire a calitatii la nivelul unitatilor scolare;

g) asigura îndrumarea si sprijinirea unitatilor de învatamânt prin oferirea, la cerere, a serviciilor, financiar contabile, de management al personalului, de consiliere, de management de proiect;

h) coordoneaza formarea profesionala continua a personalului didactic, coordoneaza si controleaza activitatea Casei corpului didactic;

i) participa la dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice prin inspectiile speciale;

j) asigura rezolvarea contestatiilor, plângerilor si reclamatiilor referitoare la functionarea institutiilor scolare, privind cadrele didactice si alti angajati ai unitatilor scolare si privind managementul unitatilor scolare;

k) exercita competentele partajate prevazute de lege în privinta asigurarii manualelor scolare si dezvoltarii bazei materiale a unitatilor de învatamânt;

l) urmareste respectarea normelor specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora;

m) controleaza aplicarea reglementarilor legale privind managementul resurselor umane din unitatile de învatamânt de la nivel judetean;

n) asigura respectarea drepturilor copilului în unitatile si institutiile din învatamântul preuniversitar;

o) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara si de administrare a patrimoniului din unitatile de învatamânt preuniversitar de stat;

p) colaboreaza cu centrele regionale si judetene de excelenta în identificarea, selectia, accesul la educatie diferentiata, educatia diferentiata, consilierea si promovarea elevilor capabili de performante deosebite;

q) coordoneaza activitatea de orientare, consiliere si asistenta psiho-pedagogica si logopedica la nivel judetean;

r) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si a tinerilor cu nevoi educative speciale;

s) mediaza conflictele si litigiile survenite între autoritatea locala si unitatile de învatamânt;

t) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii din aria judetului/municipiului Bucuresti;

u) numeste directorii unitatilor de învatamânt;

v) exercita competentele partajate prevazute de lege în domeniul managementului resurselor umane;

w) coordoneaza la nivel local evaluarile si examenele nationale, precum si concursurile si olimpiadele scolare;

x) înfiinteaza si organizeaza comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social în învatamântul profesional si tehnic;e

y) reprezinta interesele învatamântului preuniversitar judetean la nivelul Consortiului Regional, institutie cu rol consultativ în domeniul dezvoltarii resurselor umane, organizata pe lânga Consiliul de Dezvoltare Regionala;

z) alte atributii stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(2) Structura inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) În structura inspectoratelor scolare din judetele cu învatamânt si în limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest învatamânt.

(4) În structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti din medii socio-economice dezavantajate, de etnie roma.

(5) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ.

(6) Consiliul de administratie este format din 9 - 11 membri, dintre care: inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-sef, consilierul juridic al inspectoratului scolar si alti membri. Inspectorul scolar general este presedintele de drept al consiliului de administratie. La sedintele Consiliului de administratie participa, cu statut de observator, reprezentantii sindicatelor reprezentative din învatamânt, precum si reprezentanti ai elevilor din învatamântul secundar superior, liceal si ai parintilor.

(7) Consiliul consultativ este format din directori de unitati de învatamânt, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învatamântul superior, din reprezentanti ai elevilor, ai parintilor, ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului, ai reprezentantilor desemnati ai minoritatilor, ai autoritatilor locale, ai comunitatilor religioase, ai agentilor economici, precum si din alti parteneri sociali. Presedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia. Consiliul consultativ functioneaza dupa un regulament propriu.

(8) Inspectoratele scolare functioneaza în baza unui regulament propriu, aprobat de consiliul de administratie.

CAPITOLUL II - Managementul unitatilor de învatamânt

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 141 - Consiliul de administratie si consiliul profesoral

(1) Unitatea de învatamânt preuniversitar este condusa de consiliul de administratie, consiliul profesoral si de directorul unitatii scolare. În activitatea de conducere directorul este ajutat, dupa caz, de 1-3 directori adjuncti, conform legii si normativelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(2) Consiliul de administratie cuprinde directorul si un numar par de membri, din care 50% cadre didactice si 50% reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale, ai parintilor si, dupa caz, ai agentilor economici cu care unitatea de învatamânt respectiva are relatii de colaborare, respectiv, pentru învatamântul secundar superior, liceal si ai elevilor.

(3) Cadrele didactice din consiliul de administratie sunt alese prin vot secret, cu majoritate simpla, de catre consiliul profesoral, pentru o perioada de 1-5 ani scolari, conform prevederilor din Carta scolii din unitatea de învatamânt respectiva.

(4) Reprezentantii autoritatii administratiei publice locale din consiliul de administratie sunt numiti în fiecare an scolar de Consiliul Local, respectiv de primar. În cazul unitatilor de învatamânt special, un membru al consiliului de administratie este numit de Consiliul Judetean.

(5) Reprezentantii parintilor si, dupa caz, reprezentantii elevilor din consiliul de administratie sunt numiti în fiecare an scolar de comitetul reprezentativ al parintilor, respectiv de consiliul consultativ al elevilor din unitatea de învatamânt respectiva, în conformitate cu prevederile Cartei scolii.

(6) Presedintele Consiliului de administratie este ales dintre membri acestuia, cu majoritate absoluta, prin vot nominal deschis, pentru o perioada de 1-5 ani scolari, conform prevederilor Cartei scolii din unitatea de învatamânt respectiva.

(7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului participa la toate sedintele Consiliului de administratie cu statut de observator permanent.

(8) Atributiile consiliului de administratie sunt:

a) aproba proiectul de buget si executia bugetara la nivelul unitatii de învatamânt;

b) aproba proiectul de dezvoltare institutionala elaborat de o echipa coordonata de directorul unitatii de învatamânt;

c) aproba CDS/CDL la propunerea consiliului profesoral;

d) stabileste pozitia scolii în relatiile cu terti;

e) organizeaza concursul de ocupare a functiei de director si aproba directorul adjunct la propunerea directorului;

f) stabileste componenta comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director al unitatii de învatamânt preuniversitar;

g) aproba proiectul de încadrare cu personal didactic si schema de personal nedidactic;

h) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral;

i) realizeaza evaluarea performantelor profesionale ale cadrelor didactice, cadrelor didactice auxiliare si ale personalului administrativ;

j) analizeaza si sanctioneaza, la propunerea Comitetului de Parinti si a Consiliului profesoral, abaterile disciplinare etice sau profesionale ale cadrelor didactice;

k) aproba salarizarea personalului scolii, inclusiv a directorului;

l) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor;

m) aproba planul de realizare a activitatilor finantate din venituri proprii, precum si utilizarea acestor venituri;

n) aproba programul de functionare a unitatii scolare si orarul;

o) aproba înfiintarea programelor tip "scoala dupa scoala";

p) poate propune implementarea alternativelor educationale;

q) aproba Carta scolii la propunerea consiliului profesoral.

(9) Consiliul profesoral al unitatii de învatamânt, cu rol de initiativa si decizie în domeniul educatiei si formarii profesionale, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva si este prezidat de director.

(10) Atributiile consiliului profesoral sunt:

a) monitorizeaza aplicarea codului de etica profesionala;

b) elaboreaza si propune consiliului de administratie Carta scolii;

c) propune consiliului de administratie structura si continutul CDS/CDL;

d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului didactic;

e) propune consiliului de administratie premierea personalului cu rezultate deosebite la catedra;

f) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor, la propunerea profesorului diriginte/învatatorului;

g) îndeplineste atributiile prevazute de lege privind cercetarea si sanctionarea abaterilor personalului didactic si didactic auxiliar;

h) propune consiliului de administratie programele de formare continua si de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice;

i) aproba oferta de activitati extracurriculare;

j) alege, prin vot secret, cu majoritate simpla, reprezentantii cadrelor didactice din consiliul de administratie

Art. 142 - Directorul si directorul adjunct

(1) Directorul exercita conducerea executiva a unitatii de învatamânt, în conformitate cu responsabilitatile si atributiile conferite de lege, cu hotarârile si deciziile consiliilor locale si cu hotarârile consiliului de administratie al unitatii si se bazeaza pe consiliul profesoral.

(2) Atributiile directorului sunt:

a) reprezinta legal unitatea de învatamânt si realizeaza conducerea executiva a acesteia;

b) este ordonatorul de credite al unitatii de învatamânt;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie Carta scolii;

d) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de dezvoltare institutionala si planurile operationale anuale;

e) propune spre aprobare consiliului de administratie proiectul de buget si raportul de executie bugetara;

f) prezinta, la începutul fiecarui an scolar, un raport privind starea si performantele unitatii de învatamânt în anul scolar anterior. Raportul este public;

g) raspunde de selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea, motivarea, încetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului din unitatea de învatamânt si organizeaza concursurile de ocupare a posturilor de conducere, didactice, didactice auxiliare si nedidactice din unitatea scolara;

h) raspunde de selectia, angajarea si încetarea relatiilor contractuale de munca ale personalului didactic de predare din unitatea de învatamânt, în baza deciziei emise de inspectorul scolar general, evalueaza anual personalul didactic si monitorizeaza formarea continua a acestuia;

i) îndeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administratie, conform legislatiei în vigoare;

j) semneaza contractul institutional cu ordonatorul principal de credite al autoritatii publice locale.

(3) Directorul poate delega autoritatea de decizie directorilor adjuncti, prin Carta scolii si cu aprobarea consiliului de administratie.

(4) Directorii unitatii de învatamânt sunt supusi anual sau ori de câte ori este necesar unei evaluari manageriale de catre Inspectoratul Scolar Judetean. Rezultatele acestei evaluari vor fi aduse la cunostinta Consiliului de Administratie.

CAPITOLUL III - Managementul învatamântului superior

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 143 - Conducerea universitatii

(1) Institutiile de învatamânt superior sunt conduse de senate, facultatile si departamentele, de consilii, iar catedrele de biroul catedrei.

(2) Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultatilor, de decani, consiliile departamentelor, de directori, iar biroul catedrei, de sefii de catedra.

(3) Cu exceptia situatiilor speciale prevazute de lege, hotarârile senatelor, ale consiliilor facultatilor, ale departamentelor si catedrelor se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, daca numarul lor reprezinta cel putin doua treimi din totalul membrilor.

(4) Prin Carta universitara institutia de învatamânt superior îsi poate constitui un consiliu de strategie si monitorizare, condus de un presedinte. Acest consiliu este format din reprezentanti ai universitatii, precum si din reprezentanti ai mediului socio-economic si academic extern.

(5) Prin Carta universitara se pot înfiinta si alte organisme colective specializate.

(6) Institutiile de învatamânt superior pot înfiinta functia de presedinte al universitatii, cu atributii stabilite prin Carta universitatii.

Art. 144 - Biroul senatului universitar

(1) Conducerea operativa a institutiei de învatamânt superior este asigurata de biroul senatului universitar.

(2) Biroul senatului este format din rector, presedintele universitatii, prorectori, cancelar, directorul general administrativ, reprezentantul studentilor si reprezentantul sindicatelor si alte persoane, conform cartei universitare.

(3) Rectorul invita la sedinta biroului senatului reprezentanti ai sindicatelor si ai asociatiilor studentesti.

(4) Rectorul poate invita la sedinta biroului senatului orice alta persoana din institutie sau din afara acesteia.

TITLUL VI - Învatamântul militar si învatamântul de informatii, de ordine publica si securitate nationala	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 145 - Organizarea si functionarea învatamântului militar si învatamântului de informatii, de ordine publica si securitate nationala

(1) Învatamântul militar si învatamântul de informatii, de ordine publica si securitate nationala este învatamânt de stat, parte integranta a sistemului national de învatamânt, si cuprinde: învatamânt liceal, învatamânt postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor si agentilor de politie, învatamânt universitar pentru formarea ofiterilor, ofiterilor de politie si a altor specialisti, învatamânt postuniversitar, precum si învatamânt pentru perfectionarea pregatirii profesionale si de formare continua a personalului din institutiile de aparare, de informatii, de ordine publica si securitate nationala.

(2) Perfectionarea specifica a pregatirii cadrelor militare si civile, precum si a personalului de politie se realizeaza în institutii de învatamânt distincte.

(3) Institutiile de învatamânt militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala din cadrul sistemului national de învatamânt precum si specializarile/programele de studii din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii, ca si institutiile de învatamânt civil.

(4) Structura organizatorica, profilurile, specializarile/programele de studii, cifrele anuale de scolarizare, criteriile de selectionare a candidatilor pentru învatamântul militar, si învatamântul de informatii, de ordine publica si securitate nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit specificului fiecarei arme, specializari, nivel si forma de organizare a învatamântului, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(5) Formele de organizare a învatamântului militar si învatamântului de ordine si securitate publica sunt aceleasi ca în învatamântul civil: zi, seral, învatamânt cu frecventa redusa, învatamânt la distanta cu frecventa redusa.

(6) Derularea programelor de studii din cadrul învatamântului militar si învatamântului de ordine si securitate publica, indiferent de forma de organizare, se face în aceleasi conditii ca în institutiile de învatamânt civil.

(7) Procesul de învatamânt în institutiile de învatamânt militar, precum si în cele de informatii, de ordine publica si securitate nationala de toate nivelurile se desfasoara în limba româna.

(8) Admiterea în aceste institutii de învatamânt se poate desfasura si în limba minoritatilor nationale.

(9) Planurile de învatamânt pentru învatamântul liceal, postliceal si superior militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala, se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, în conformitate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurarea calitatii, si se avizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(10) Pentru aplicarea prevederilor prezentului cod la specificul învatamântului militar si al învatamântului de informatii, de ordine publica si securitate nationala, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Serviciul Român de Informatii si alte institutii cu atributii în domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale pot emite ordine, regulamente si instructiuni proprii.

(11) Ofiterii în activitate, în rezerva sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a scolii militare cu durata de 3 sau 4 ani, pot sa-si completeze studiile în învatamântul superior civil, pentru obtinerea diplomei de licenta în profiluri si specializari similare sau apropiate armei/specialitatii militare. Participarea ofiterilor în activitate la învatamântul de zi se reglementeaza prin ordin al conducatorilor institutiilor din domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale.

(12) Certificatele de absolvire si de competente profesionale, respectiv diplomele de absolvire si de licenta eliberate de institutiile de învatamânt militar si învatamânt de informatii, ordine publica si securitate nationala, precum si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea în rezerva, în conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de învatamânt, cu profil apropiat si de acelasi nivel.

TITLUL VII - Învatamântul în limbile minoritatilor nationale	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 146 - Dreptul la educatie si formare profesionala în limba materna

(1) Orice persoana are dreptul la educatie si formare profesionala în limba materna.

(2) Parintele/tutorele legal sau, dupa caz, reprezentantul comunitatii legal instituite are dreptul de a alege limba de predare, tipul, gradul sau forma unitatii ori a institutiei în care va studia elevul.

(3) Pentru exercitarea dreptului la educatie si formare profesionala în limba materna, statul, prin institutiile abilitate, asigura cadrul legal adecvat înfiintarii/desfiintarii de unitati/institutii de învatamânt.

(4) Exercitarea dreptului stabilit la alin. 1 se realizeaza în unitatile si institutiile de stat, particulare sau confesionale din sistemul national de învatamânt, pentru toate tipurile, nivelurile si formele de învatamânt, cu exceptia învatamântului militar, si a învatamântului de informatii, de ordine publica si securitate nationala.

(5) La cererea parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali pentru persoanele apartinând minoritatilor nationale se organizeaza grupe, clase sau unitati de învatamânt cu predare în limbile minoritatilor nationale. Aceste grupe/clase cu predare în limba minoritatilor nationale reprezinta sectii cu predare în limba materna.

(6) În cadrul unitatilor/sectiilor cu predare în limbile minoritatilor nationale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale cu grupe de elevi de diferite profiluri.

(7) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unitatilor de învatamânt, cu respectarea competentei profesionale.

(8) În unitaeile conexe învatamântului preuniversitar din judetele în care functioneaza învaeamânt în limbile minoritatilor nationale, se asigura încadrarea cu specialisti si din rândul minoritaeilor naeionale, cu respectarea competeneei profesionale.

Art. 147 - Prevederi referitoare la curriculumul pentru învatamântul în limbile minoritatilor nationale

(1) În învatamântul preuniversitar cu predare în limbile minoritatilor nationale toate disciplinele se studiaza în limba materna, cu exceptia disciplinelor Limba si literatura româna, Istoria românilor si Geografia României.

(2) Curriculumul la disciplina limba si literatura româna se elaboreaza diferentiat pentru ciclul primar si gimnazial pentru minoritatile nationale.

(3) Testele se elaboreaza pe baza programei stabilite la alin. (1).

(4) Manualele pentru învatamânt primar, gimnazial, se elaboreaza pe baza curriculumului stabilit la alin. (1) pentru minoritatile nationale.

(5) În învatamântul preuniversitar activitatea de predare si educare la Limba si Literatura materna, la Religie si, dupa caz, la Muzica, se realizeaza în baza curriculumurilor diferentiate, elaborate de colective de experti cu pregatire de specialitate ei metodica, si aprobat potrivit legii.

(6) Elevilor apartinând minoritatilor nationale care frecventeaza unitati de învatamânt cu predare în limba româna sau în alta limba decât cea materna, li se asigura, la cerere si în conditiile legii, studiul limbii si literaturii materne, precum si studiul istoriei si al traditiilor minoritatii nationale respective, conform planurilor-cadru de învatamânt.

(7) În învatamântul primar cu predare în limbile minoritatilor nationale Istoria românilor si Geografia României se predau în aceste limbi dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba româna, cu obligatia transcrierii si însusirii toponimiei si a numelor proprii românesti în limba româna. În învatamântul gimnazial si liceal Istoria românilor si Geografia României se predau în limba româna, dupa programe ecolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba româna. Examinarea la Istoria românilor si Geografia României se face în limba de predare a acestora.

(8) În învatamântul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale, cu predare în limba materna. Programele scolare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(9) În învatamântul liceal si tertiar non-universitar, în care predarea se face în limba materna la disciplinele de specialitate, este obligatorie însusirea terminologiei de specialitate si în limba româna.

(10) În învatamântul preuniversitar, probele de admitere si probele examenelor de absolvire pot fi sustinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în conditiile legii.

(11) Pentru elevii apartinând minoritatilor nationale Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii asigura manualele scolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minoritatilor; manuale traduse din limba româna; manuale din import, avizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru titlurile needitate din cauza numarului redus.

(12) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii asigura materialele didactice specifice disciplinelor predate în limba materna.

Art. 148 - Prevederi referitoare la formarea continua a personalului didactic Cadrele didactice care predau la grupe/clase cu elevi apartinând minoritatilor nationale au dreptul la pregatire si perfectionare în limba de predare.

Art. 149 - Prevederi referitoare la învatamântul superior

(1) Învatamântul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza:

a) în institutii de învatamânt superior în cadrul carora functioneaza facultati/ linii/programe de studii cu predare în limba materna;

b) în institutii de învatamânt superior multiculturale; în acest caz se constituie sectii/linii cu predare în limbile minoritatilor nationale.

(2) Liniile cu predare în limbile minoritatilor nationale includ:

a) facultati/departamente cu limba de predare a minoritatilor nationale;

b) catedre cu discipline în limbile minoritatilor nationale, functionând în cadrul institutiei în limba româna;

c) unitati de cercetare adecvate sectiei minoritare.

(3) Organizarea liniilor în limbile minoritatilor nationale se realizeaza în conditiile legii, cu respectarea autonomiei universitare si asigurarea calitatii învatamântului superior.

(4) În învatamântul universitar pentru minoritati nationale se asigura pregatirea în ciclul I, de studii universitare de licenta, ciclul II de studii universitare de masterat si ciclul III de studii universitare de doctorat, precum si învatamânt postuniversitar.

Art. 150 - Prevederi referitoare la calitatea educatiei

(1) Fundatiile, asociatiile cu personalitate juridica, cultele, organizatiile reprezentând minoritatea nationala au dreptul de a înfiinta de institutii de învatamânt superior, particulare si/sau confesionale în limba materna, în conditiile parcurgerii procesului de autorizare si acreditare. Dupa acreditarea lor aceste unitati pot beneficia de subventii de la bugetul de stat.

TITLUL VIII - Învatamântul particular si confesional	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 151 - Învatamântul particular ca parte a sistemului national de învatamânt

(1) Învatamântul particular cuprinde atât învatamânt preuniversitar, cât si învatamânt universitar.

(2) Institutiile si unitatile de învatamânt particular acreditate fac parte din sistemul national de învatamânt si se supun dispozitiilor prezentului cod.

(3) Institutiile si unitatile de învatamânt particular dispun de autonomie organizatorica si functionala în concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt

(4) Institutiile si unitatile de învatamânt particular acreditate sunt sprijinite de stat, în conditiile legii.

(5) Învatamântul particular functioneaza potrivit legii daca:

a) este organizat pe principiul nonprofit;

b) este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste;

c) respecta standardele nationale de evaluare;

d) respinge practicile explicite si subliminale ale prozelitismului religios si propagandei politice.

CAPITOLUL II - Învatamântul preuniversitar particular

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 152 - Organizarea si functionarea învatamântului preuniversitar particular

(1) Învatamântul particular preuniversitar se organizeaza si functioneaza cu aceleasi niveluri si în aceleasi tipuri de unitati de învatamânt ca si învatamântul preuniversitar de stat.

(2) Persoanele juridice si fizice pot înfiinta, în conditiile legii, unitati de învatamânt pentru învatamânt obligatoriu pentru care se asigura finantare de baza din fonduri publice prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 46 alin. (6), (8), (10), (11), (12) si (13), la care se adauga fonduri asigurate, în conditiile legii, de catre cei care au înfiintat unitatile de învatamânt respective.

(3) Persoanele juridice si fizice pot de asemenea înfiinta, în conditiile legii, unitati de învatamânt pentru învatamânt obligatoriu pe care le finanteaza integral.

(4) În cadrul sistemului national de învatamânt se pot înfiinta si pot functiona, în conditiile legii, unitati de învatamânt cu clase constituite pe baza de contracte de parteneriat între unitati de învatamânt de stat si unitati de învatamânt particulare acreditate, precum si între institutii din tara si din strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.

(5) Evaluarea unitatilor de învatamânt preuniversitar particulare pentru obtinerea autorizarii de functionare provizorie, respectiv a acreditarii se realizeaza potrivit prevederilor cuprinse în Partea a III-a - Evaluarea si asigurarea calitatii din prezentul cod.

(6) În învatamântul particular preuniversitar se utilizeaza un curriculum similar sau alternativ cu cel din învatamântul de stat, cu respectarea în mod corespunzator a prevederilor art. 34, alin. (3) si (4), respectiv a art. 36 si art. 37.

(7) În învatamânt particular preuniversitar formatiunile de studiu - clase, grupe, subgrupe - nu pot depasi numeric limitele maxime prevazute de prezentul cod.

(8) În învatamântul particular preuniversitar posturile/catedrele didactice se ocupa în conditiile prevazute în Partea a IV-a - Statutul personalului didactic din prezentul cod.

(9) Cadrele didactice din învatamântul particular prescolar si primar trebuie sa aiba norma de baza în unitate respectiva.

(10) În învatamântul particular secundar, cel putin 40% din numarul personalului didactic trebuie sa fie încadrat cu norma de baza în unitatea respectiva.

(11) Pentru învatamântul particular tertiar non-universitar, postliceal, cel putin 50% din posturi, constituite în conformitate cu prevederile legale, trebuie sa fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza în unitatea respectiva.

(12) Personalul didactic de conducere din învatamântul particular trebuie sa fie angajat cu norma de baza în unitatea de învatamânt respectiva si sa îndeplineasca cerintele stabilite în Partea a IV-a - Statutul personalului didactic din prezentul cod privind ocuparea functiilor de conducere în învatamântul preuniversitar.

(13) Diplomele sau certificatele acordate de unitatile de învatamânt particular preuniversitar, înfiintate potrivit prezentului cod, au valoare si produc efectele actelor de studii eliberate în învatamântul de stat, daca examenele necesare obtinerii acestor diplome si/sau certificate au fost sustinute în fata unor comisii numite în conformitate cu dispozitiile legale.

(14) Elevii din învatamântul particular se pot transfera la alte unitati de învatamânt de stat sau particular, cu acordul unitatii primitoare si în conditiile stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si prin Carta scolara.

(15) Elevii din unitatile de învatamânt particular autorizate/acreditate au aceleasi drepturi si obligatii ca si elevii din învatamântul preuniversitar de stat.

(16) Elevii din învatamântul obligatoriu din unitati de învatamânt particular autorizate/acreditate beneficiaza în mod egal cu elevii din învatamântul obligatoriu de stat de manuale scolare gratuite si de formele de sprijin financiar si de alta natura stabilite prin prezentul cod.

(17) În învatamântul particular taxele de scolarizare se stabilesc de fiecare institutie sau unitate de învatamânt, în conditiile legii.

(18) Baza materiala a institutiilor si unitatilor de învatamânt particular trebuie sa corespunda standardelor nationale pentru desfasurarea unui proces educational si de formare profesionala de calitate: spatii adecvate procesului, în proprietate sau închiriate; laboratoare proprii, cu dotare corespunzatoare pentru un an în avans fata de anul scolarizat; biblioteca/centrul de documentare si informare dotat cu fond documentar propriu, mobilier si echipamente adecvate disciplinelor si beneficiarilor directi.

(19) Pentru obtinerea acreditarii instutia sau unitatea de învatamânt respectiva trebuie sa faca dovada ca în perioada de functionare provizorie a utilizat cel putin 25% din venituri pentru a investii în baza materiala proprie.

(20) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare acreditarii institutia sau unitatea de învatamânt trebuie sa faca dovada ca detine în proprietate cel putin 50% din spatiile de învatamânt si ca în toata perioada anterioara a utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii în baza materiala proprie.

(21) În învatamântul preuniversitar particular si confesional, consiliul profesoral al unitatii respective de învatamânt decide în legatura cu mentinerea personalului în activitatea didactica sau de conducere, dupa împlinirea vârstei legale de pensionare.

(22) Patrimoniul unitatilor de învatamânt particular si confesional preuniversitar este proprietatea privata a fondatorilor.

(23) Institutiile si unitatile de învatamânt particular se supun evaluarii si controlului, în conditiile legii.

Art. 153 - Învatamântul cooperatist

(1) Învatamântul cooperatist se desfasoara în unitati care sunt proprietatea asociatiilor cooperatiste.

(2) Finantarea învatamântului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociatiilor cooperatiste, din taxe scolare si din alte surse.

(3) Unitatilor de învatamânt obligatoriu cooperatist li se aplica toate prevederile, obligatiile si drepturile învatamântului particular preuniversitar obligatoriu.

CAPITOLUL III - Învatamântul superior particular si confesional

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 154 - Organizarea si functionarea învatamântului superior particular si confesional

(1) Universitatile particulare si confesionale sunt institutii de învatamânt superior libere, deschise, au autonomie universitara, cât si economico-financiara, având drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie.

(2) Universitatile particulare si confesionale sunt fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei fundatii, asociatii sau ale unui cult religios recunoscut.

(3) Dizolvarea sau desfiintarea universitatilor particulare si confesionale se face si la propunerea fondatorilor, adresata Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(4) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale, atributiile, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitatii, aprobata prin decizia senatului.

(5) Universitatile particulare si confesionale pot înfiinta functia de presedinte al universitatii, ordonator de credite si cu alte atributii stabilite de Carta universitatii.

(6) Patrimoniul universitatilor particulare si confesionale consta din patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobândit ulterior. Acesta este compus din bunuri mobile si imobile si din creante.

(7) Patrimoniul universitatilor particulare si confesionale este proprietatea lor privata, de care dispun în mod liber. În cazul înstrainarii unor bunuri din patrimoniul universitatii, contravaloarea lor revine universitatii.

(8) În caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul universitatii particulare revine fondatorilor.

(9) Sursele de finantare ale universitatilor sunt compuse din sumele depuse de fondatori, taxe de studiu si alte taxe scolare, finantari de ordin public si privat, sponsorizari, donatii si alte asemenea surse legal constituite.

(10) Institutiile de învatamânt superior confesionale functioneaza cu respectarea cerintelor cultului respectiv. Patrimoniul universitatii apartine acesteia pe toata durata functionarii ei. În caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul revine cultului respectiv.

TITLUL IX - Dezvoltarea sistemului national de învatamânt	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 155 - Competente partajate în dezvoltarea sistemului national de învatamânt

(1) Dezvoltarea sistemului national de învatamânt cuprinde urmatoarele tipuri de actiuni:

a) Actiuni privind îmbunatatirea accesului la educatie (în special pentru grupuri dezavantajate);

b) Actiuni privind formarea continua a personalului didactic;

c) Actiuni privind cresterea performantelor în managementul educational;

d) Actiuni privind dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii scolare;

e) Actiuni privind completarea, actualizarea si modernizarea materialelor si mijloacelor de învatamânt;

f) Alte actiuni propuse de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobate de Guvern.

(2) Competentele privind elaborarea si implementarea unor programe si proiecte nationale cu caracter strategic pentru dezvoltarea sistemului national de învatamânt se realizeaza astfel:

a) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii identifica în colaborare cu partenerii sociali si institutionali prioritatile strategice nationale;

b) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii elaboreaza programele si proiectele nationale cu caracter strategic sau coordoneaza elaborarea acestora;

c) Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, aproba programele si proiectele nationale cu caracter strategic;

d) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii asigura managementul la nivel national pentru programele si proiectele nationale cu caracter strategic;

e) Inspectoratul scolar împreuna cu Consiliul Judetean, ia decizii în functie de obiectivele si activitatile stabilite prin programele si proiectele nationale cu caracter strategic;

f) Unitatea de învatamânt împreuna cu Consiliul Local, ia decizii în functie de obiectivele si activitatile stabilite prin programele si proiectele nationale cu caracter strategic.

(3) Finantarea programelor si proiectelor nationale cu caracter strategic se realizeaza de la bugetul de stat (prin legea bugetului) si prin accesarea unor surse de finantare externe, inclusiv împrumuturi etc.

(4) Consiliul Local poate asigura, dupa caz, cofinantare de la bugetul local, în functie de obiective si activitati, respectiv de regimul juridic al dreptului de proprietate.

(5) Consiliul Judetean poate asigura, dupa caz, cofinantare de la bugetul sau în functie de obiective si activitati, respectiv de regimul juridic al dreptului de proprietate.

TITLUL X - Scolarizarea cetatenilor din state terte din Uniunea Europeana	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 156 - Conditii generale

(1) Persoanele din state terte UE care doresc sa studieze în unitatile/institutiile de învatamânt din România trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a) au documente care atesta cetatenia statului respectiv;

b) au calificarea necesara, dovedita prin acte de studii;

c) au acceptul institutiei de învatamânt unde doresc sa studieze;

d) au optat pentru o institutie de învatamânt care face parte din sistemul national de învatamânt.

(2) Conditiile specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoanele nominalizate la alin. (1) sunt:

a) promoveaza testele de aptitudini organizate pentru învatamântul superior de arta, sportiv si de arhitectura;

b) promoveaza examenul de admitere la doctorat.

(3) În procesul de admitere a cetatenilor straini la studii în institutiile de învatamânt din România se vor aplica urmatoarele criterii de selectie:

a) respectarea conditiilor de eligibilitate stabilite dupa caz de catre Ministerul Educatiei si/sau institutia de învatamânt.

b) activitatea academica a candidatului în domeniul de cunoastere pentru care a optat;

c) oferta institutiilor de învatamânt ;

d) în cazul în care solicitarea candidatului nu poate fi onorata de institutia de învatamânt superior pentru care acesta a optat, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii îsi rezerva dreptul de a propune candidatului o alta repartizare în acelasi profil, conform disponibilitatilor institutiilor de învatamânt superior din România.

(4) Cetatenii straini din state terte UE sunt înscrisi în învatamântul universitar si postuniversitar dupa absolvirea anului pregatitor, în cadrul caruia îsi însusesc cunostintele necesare de limba româna, precum si cunostintele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregatiri.

(5) Durata anului pregatitor pentru învatamântul preuniversitar si pentru studii universitare de licenta este de 1 an scolar/academic, iar pentru studiile universitare de masterat, doctorat, rezidentiat este de cel putin 6 luni.

(6) Sunt exceptate de la obligatia de a prezenta, la înscriere, certificatul de absolvire a anului pregatitor, urmatoarele categorii de persoane:

a) elevii, absolventi ai învatamântului obligatoriu, inclusiv;

b) persoanele care prezinta acte de studii românesti sau acte de studii atestând cel putin patru ani de studii consecutivi urmati într-o institutie de învatamânt din România;

c) cei care au promovat testul de limba româna, conform reglementarilor legale.

(7) Înscrierea la studii în România a cetatenilor din state terte UE se aproba numai de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, care:

a) echivaleaza studiile efectuate în strainatate de catre candidati;

b) precizeaza conditiile financiare în care se efectueaza studiile;

c) repartizeaza solicitantii pe institutii de învatamânt, în functie de cifrele de scolarizare stabilite în prealabil.

(8) Pentru învatamântul militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala competentele prevazute la alin. (1) - inclusiv stabilirea numarului de cetateni straini scolarizati anual si a testelor de aptitudini - revin institutiilor din domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale.

(9) Cetatenii din state terte UE aflati la studii în România beneficiaza de asistenta medicala în conditiile asigurate elevilor sau studentilor români, indiferent de conditiile de finantare a studiilor.

Art. 157 - Scolarizarea în unitatile de învatamânt preuniversitar

(1) Se pot înscrie în unitatile de învatamânt preuniversitar din România, elevii din state terte UE pentru care unul din parinti îndeplineste una din urmatoarele conditii:

a) este repatriat;

b) are prin casatorie domiciliul în România;

c) este posesorul unui permis de sedere în România;

d) desfasoara, în conformitate cu prevederile legale, activitati pe teritoriul României;

e) se afla la studii în învatamântul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România.

(2) La cerere, elevii pot beneficia de cursuri pregatitoare pentru învatarea limbii române.

(3) Procedura de înscriere în unitatile de învatamânt preuniversitar se reglementeaza prin ordin al ministrului educatiei.

(4) Recunoasterea studiilor efectuate în strainatate se realizeaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii în baza actelor de studii din dosarul personal, clasa pe clasa, fara examene de diferenta.

(5) Înscrierea elevilor din state terte UE, prin recunoasterea studiilor partiale efectuate în strainatate, dovedite prin situatii scolare, se poate realiza si pe parcursul anului scolar în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar.

(6) La solicitarea parintilor/tutorelui legal instituit, înscrierea elevului se poate realiza si într-o clasa inferioara nivelului de studii rezultat din acte.

(7) Elevii din state terte UE sunt înscrisi în formatiunile scolare existente, peste efectivele maxime prevazute de lege, cu 1-2 elevi/clasa, inclusiv în clasa a IX-a.

(8) Elevii din state terte UE (care nu sunt de origine româna) si care au absolvit clasele a VIIa si a VIII-a în România, se pot înscrie în clasa a IX-a, liceu sau scoala de arta si meserii peste efectivul maxim cu 1-2 elevi/clasa.

(9) Elevii din state terte UE pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasa absolvita în strainatate, cu conditia sa nu depaseasca, cu mai mult de 2 ani, vârsta clasei respective.

(10) În învatamântul obligatoriu, elevii straini beneficiaza de scolarizare în aceleasi conditii ca si cetatenii români.

(11) Înscrierea la clasa corespunzatoare pentru elevii care nu au acte de studii se realizeaza în urma unei evaluarii efectuate de catre unitatea de învatamânt nominalizata de inspectoratul scolar.

Art. 158 - Scolarizarea în institutiile de învatamânt superior

(1) Cetatenii din tarile terte UE sunt înscrisi la studii în institutiile de învatamânt superior de stat si particular la specializari si forme acreditate din România fara concurs de admitere, pe baza actelor de studii, prin suplimentarea cifrei de scolarizare aprobata pentru cetatenii români. Cuantumul taxelor de scolarizare se stabileste prin hotarâre de guvern.

(2) Procedura de înscriere în institutiile de învatamânt superior se reglementeaza prin ordin al ministrului educatiei.

(3) Înmatricularea se va realiza conform calendarului stabilit de fiecare universitate.

(4) La înmatriculare candidatii vor prezenta dosarul cu documentele prevazute în ordinul ministrului educatiei.

(5) La facultatile în care procesul didactic se desfasoara, conform legii, în limbi straine, înscrierea este conditionata de promovarea unui test de limba straina. Sunt exceptate de la acest test persoanele care provin din tari unde limba oficiala a statului este limba în care se tin cursurile la facultatea pe care aceste persoane o frecventeaza în România si care dovedesc, cu acte ca au urmat cursurile în acea limba.

(6) Pregatirea cetatenilor statelor terte UE în învatamântul postuniversitar medical si farmaceutic uman se face cu taxa, stabilita prin hotarâre de guvern, în afara locurilor care se sustin de la bugetul de stat.

Art. 159 - Conditii de acordare a burselor

(1) Scolarizarea în România a cetatenilor din state terte UE se poate face pe cont propriu, prin achitarea taxelor care se stabilesc prin hotarâre de guvern sau prin acordarea de burse de catre statul român.

(2) Bursele statului român se acorda numai cetatenilor straini din state terte UE care urmeaza studiile în limba româna, în institutii de învatamânt de stat, astfel:

a) pe baza de reciprocitate, în conformitate cu prevederile documentelor de colaborare culturala internationala;

b) în functie de interesele externe ale României - 150 de burse anual, repartizate astfel:

i) 85 de burse, prin Ministerul Afacerilor Externe, cu precadere în favoarea unor tineri provenind din tari cu care România nu are perfectate documente de felul celor mentionate la lit. a);

ii) 40 de burse, prin Ministerul IMM-urilor, Comertului si Mediului de Afaceri pentru promovarea unor actiuni de colaborare economica sau comerciala;

iii) 30 de burse, prin Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru cetatenii straini cu rezultate bune la învatatura obtinute pe parcursul studiilor efectuate în România.

c) 50 de burse anual, prin Institutul Cultural Român, pentru studii liceale, universitare si postuniversitare, în beneficiul unor cetateni de origine româna aflati în alte tari, precum si a cetatenilor straini, altii decât cei de origine româna, interesati în cultura, stiinta si civilizatia româna.

(3) Cuantumul burselor acordate cetatenilor din alte tari este cel stabilit prin hotarâre a Guvernului.

(4) Bursierii, cetateni din state terte UE, beneficiaza de proces de învatamânt gratuit, cazare gratuita în caminele studentesti, inclusiv pe perioadele de vacanta în care acestia se afla în România si de bursa lunara în cuantumul stabilit prin hotarâre a guvernului.

(5) Modalitatea de plata a burselor se realizeaza dupa cum urmeaza:

a) Bursa se atribuie în lei, în cuantumurile stabilite prin hotarâre a Guvernului;

b) Bursierii, cetateni din state terte UE, beneficiaza de burse în limitele duratei studiilor, pe întregul an calendaristic, inclusiv pentru perioadele de vacanta în care se afla în România;

c) Bursele acordate de statul român se atribuie si pe durata anului pregatitor de limba româna, daca este cazul.

(6) Plata burselor se suspenda în caz de nepromovare a unui an de studii, de încalcare a legislatiei românesti sau a normelor de conduita stabilite prin Carta universitara, care atrag dupa sine exmatricularea.

(7) Bursa se acorda înca 30 de zile dupa finalizarea studiilor superioare, de doctorat sau de specializare postuniversitara cu durata de cel putin un an.

(8) Bursa se acorda pentru un singur ciclu de învatamânt.

(9) În cazul în care cetateanul din statul tert UE ramâne repetent pierde calitatea de bursier al statului român, acesta putând continua studiile achitând taxa corespunzatoare.

(10) Fondurile necesare pentru plata burselor si a cazarii se asigura de la bugetul de stat, din sumele alocate Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii cu aceasta destinatie.

(11) Pot fi primiti la studii fara plata taxelor scolare, însa cu suportarea integrala, pe cont propriu, a cheltuielilor de întretinere:

a) personalul reprezentantelor oficiale straine - ambasade, oficii consulare, agentii economice, organizatii si organisme internationale, precum si membrii de familie ai acestuia, în învatamântul de toate gradele, cu conditia ca personalului similar din România si membrilor de familie ai acestuia sa li se asigure posibilitatea scolarizarii gratuite în tarile respective. Calitatea oficiala a candidatilor din aceasta categorie, cât si îndeplinirea clauzei de reciprocitate se confirma de catre Ministerul Afacerilor Externe;

b) în învatamântul primar si gimnazial, cetatenii straini, membri de familie ai personalului unor organizatii si asociatii cu scop nelucrativ - autorizate sa functioneze în România - ai cadrelor didactice si cercetatorilor care desfasoara oficial activitati specifice în România, precum si ai bursierilor statului român.

(12) Înscrierea la studii a categoriilor de persoane prevazute la alin. (-) si (-) se face fara concurs, pe baza actelor de studii corespunzatoare, în functie de capacitatea de scolarizare a institutiilor de învatamânt solicitate de candidati. Pentru profilurile de învatamânt artistic, arhitectura si educatie fizica si sport se sustin probe de aptitudini, stabilite de institutiile de specialitate.

Art. 160 - Alte prevederi

(1) Prin hotarâri de guvern se pot acorda ajutoare umanitare sub forma unor burse de studiu în vederea formarii de specialisti în domenii de interes pentru tarile respective.

(2) Accesul strainilor care au dobândit o forma de protectie în România la toate formele de învatamânt se realizeaza în conditiile stabilite de lege pentru cetatenii români.

(3) În vederea integrarii în sistemul de învatamânt românesc, minorii/ strainii adulti care au dobândit o forma de protectie în România beneficiaza pe durata unui an scolar de cursuri gratuite de învatare a limbii române organizate de structurile specializate din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în colaborare cu Oficiul National pentru Refugiati.

(4) Personalul calificat necesar pentru desfasurarea cursurilor de învatare a limbii române pentru adulti si a anului pregatitor pentru minori, precum si pregatirea adecvata a acestuia se asigura de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

(5) Modul de organizare, durata si programa cursurilor de învatare a limbii române vor fi reglementate prin metodologii elaborate si aprobate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(6) La terminarea cursurilor pregatitoare de învatare a limbii române Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii elibereaza, gratuit, documente care sa ateste faptul ca persoana respectiva a absolvit aceste cursuri, precum si nivelul cunostintelor dobândite.

(7) În perioada urmarii cursului de initiere în limba româna minorii care au dobândit o forma de protectie în România participa gratuit, în cadrul unitatilor scolare, la activitati didactice cu caracter teoretic, practic si recreativ, fara ca prezenta lor sa fie înregistrata în documente oficiale.

(8) La finalul cursului de initiere în limba româna o comisie de evaluare, ale carei componenta si functionare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, apreciaza nivelul de cunoastere a limbii române si stabileste înscrierea minorilor care au dobândit o forma de protectie în România în anul de studiu corespunzator.

(9) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Familiei, Muncii si Protectiei Sociale asigura la cerere, recunoasterea diplomelor, atestarea studiilor si calificarilor din tara de origine, în conditiile stabilite de legea româna.

(10) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii în colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor elaboreaza o metodologie speciala de atestare a studiilor preuniversitare pentru strainii care au obtinut o forma de protectie în România si care nu au documente doveditoare ale studiilor sau care, din motive obiective, nu se încadreaza în actualele prevederi legale în domeniul recunoasterii si atestarii studiilor strainilor în România, în scopul facilitarii accesului pe piata fortei de munca sau al continuarii studiilor.

(11) Titularii unui drept de sedere permanenta beneficiaza, în conditiile legii, de tratament egal cu cetatenii români în ceea ce priveste:

a) accesul la toate formele si nivelurile de învatamânt si de pregatire profesionala, inclusiv la acordarea burselor de studiu;

b) echivalarea studiilor si recunoasterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenta si a calificarilor profesionale, în conformitate cu reglementarile în vigoare.

(12) Titularii unui drept de sedere permanenta îsi pot efectua studiile, la cerere, în institutiile de învatamânt superior cu plata taxelor corespunzatoare în valuta stabilite prin hotarâre de guvern.

(13) Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinând Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene au acces la toate formele si nivelurile de învatamânt din România în aceleasi conditii prevazute de prezentul cod pentru cetatenii români.

(14) Scolarizarea pe perioada învatamântului general obligatoriu a copiilor lucratorilor migranti, în vârsta de pâna la 18 ani, este gratuita, în conformitate cu prevederile prezentului cod.

(15) În vederea înscrierii în învatamântul general obligatoriu din România copiii lucratorilor migranti trebuie sa urmeze si sa promoveze un curs de initiere în limba româna, cu durata de un an scolar, organizat în unitatile din sistemul national de învatamânt.

(16) Minorii care cunosc limba româna vor sustine un examen organizat de inspectoratul scolar judetean sau al municipiului Bucuresti.

(17) În urma promovarii examenului sau cursului de initiere în limba româna minorii urmeaza sa fie înscrisi în învatamântul general obligatoriu prin echivalarea studiilor, fara examen de diferenta.

(18) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în colaborare cu autoritatile similare din statele de origine ale lucratorilor migranti, stabileste masurile necesare pentru predarea limbii materne si a culturii tarii de origine pe întreaga durata a învatamântului obligatoriu.

(19) Copiii lucratorilor migranti pot urma si celelalte niveluri de învatamânt prevazute de legislatia româna.

TITLUL XI - Scolarizarea tinerilor de origine etnica româna si a etnicilor români cu domiciliul în strainatate	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 161 - Conditii generale

(1) Statul român acorda anual burse pentru sprijinirea tinerilor de origine etnica româna din tari învecinate si a etnicilor români cu domiciliul stabil în strainatate, care doresc sa studieze, în cadrul unitatilor si institutiilor de învatamânt de stat din România.

(2) Prin bursa se întelege atât finantare partiala cât si finantare totala a locurilor de studii.

(3) Prin finantare partiala se înteleg locuri de studii fara plata taxei de scolarizare si fara bursa, iar prin finantare totala se înteleg locuri de studii cu bursa si fara plata taxei de scolarizare.

(4) Statutul de bursier al statului român se acorda etnicilor români care nu detin buletin de identitate/carte de identitate româneasca cu domiciliul stabil în România, pentru un singur ciclu de învatamânt.

(5) În cazul în care un cetatean de origine etnica româna, bursier al statului român, obtine cetatenia româna pe parcursul anilor de studii va putea continua studiile în aceleasi conditii financiare, daca actele de identitate indica domiciliul stabil în strainatate. În situatia în care dovedeste, prin acte de identitate, domiciliul stabil în România, va putea continua studiile în aceleasi conditii ca si cetatenii români, dupa promovarea examenelor de admitere.

(6) Numarul de locuri de studii pe nivel de învatamânt, se stabileste anual, prin hotarâre de Guvern.

(7) Cuantumul burselor pentru tinerii de origine etnica româna din tari învecinate si a etnicilor români cu domiciliul stabil în strainatate, care studiaza în institutii si unitati de învatamânt de stat din România, se stabileste anual, prin hotarâre de guvern.

(8) Echivalentul în lei al bursei se actualizeaza în fiecare an, trimestrial, la cursul de schimb al monedei euro comunicat de Banca Nationala a României pentru ultima zi a lunii precedente.

(9) Cheltuielile privind plata burselor în cuantumurile mentionate se asigura de la bugetul de stat, din sumele alocate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii cu aceasta destinatie.

(10) Bursa se acorda pe tot parcursul anului calendaristic, inclusiv pentru perioadele de vacanta în care se afla în România.

(11) Bursierii statului român, care studiaza în institutii si unitati de învatamânt de stat din România, beneficiaza de cazare în internatele scolare si caminele studentesti, de facilitati privind transportul în comun, precum si de asistenta medicala, în conditiile stabilite de lege pentru cetatenii români

(12) Cheltuielile de cazare se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(13) Bursele elevilor si studentilor din toate ciclurile de învatamânt de origine etnica româna din tari învecinate si a etnicilor români cu domiciliul în strainatate, bursieri ai statului român, care studiaza în institutii si unitati de învatamânt de stat din România, se suspenda, în cazul repetentiei, pentru anul de învatamânt repetat, urmând ca acestea sa poata fi redobândite, în anul de învatamânt urmator, dupa promovarea anului repetat, cu conditia ca numarul anilor de bursa sa nu depaseasca durata ciclului academic. Pe perioada suspendarii bursei elevii si studentii care repeta anul vor suporta cheltuielile de scolarizare cu taxa în lei în cuantum egal cu cetatenii români.

(14) Studentii care beneficiaza de sistemul creditelor universitare transferabile sau sunt înmatriculati în anul urmator, având aprobarea de a sustine examene din anii anteriori, beneficiaza de bursa, dar nu mai mult de durata academica a studiilor.

(15) Selectia si înscrierea la studii în învatamântul de stat a persoanelor prevazute la art. 1 se realizeaza în baza Metologiei aprobata prin ordin comun al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si al Ministerului Afacerilor Externe.

(16) Repartizarea pe tari, pe domenii fundamentele si prioritare de studii a burselor si a locurilor de studii fara plata taxelor scolaresi fara bursa se stabileste anual, în comun, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Afacerilor Externe prin directiile de specialitate, conform cifrei de scolarizare.

(17) Nominalizarea beneficiarilor de burse sau de locuri pentru studii, fara plata taxelor scolare, se face în comun, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Afacerilor Externe, prin directiile de resort.

(18) Candidatii pentru burse, finantare partiala cât si finantare totala, vor face dovada originii etnice române si a domiciliului stabil în strainatate prin acte de identitate si prin alte documente emise de autoritatile competente din tara respectiva.

(19) Tinerii de origine etnica româna sau a etnicii români cu domiciliul în strainatate pot fi înscrisi la studii cu plata taxei de scolarizare în lei în cuantum egal cu cel al cetatenilor români în unitati si institutii de învatamânt particular acreditate, la facultati si specializari acreditate, conform reglementarilor prezentului cod si ale normelor metodologice aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 162 - Scolarizarea în învatamântul preuniversitar de stat

(1) Copiii de origine etnica româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în strainatate pot frecventa gratuit învatamântul preuniversitar de stat la toate nivelurile, în limita capacitatii de scolarizare a unitatilor de învatamânt, cu aprobarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Înscrierea pe parcursul anului scolar se realizeaza prin echivalarea studiilor partiale efectuate în tarile în care domiciliaza, luându-se în considerare actele de studii prezentate de solicitanti - diplome, foi matricole - si cu stabilirea de examene de diferente la disciplinele care nu au fost studiate în institutiile scolare de unde provin.

(3) Examenele de diferenta se sustin conform regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar, elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobat prin ordin al ministrului.

(4) Pe timpul studiilor, aceste persoane îsi suporta integral cheltuielile de întretinere.

(5) Înscrierea în clasa corespunzatoare pentru elevii care nu au acte de studii se realizeaza conform regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar, elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobat prin ordin al ministrului.

(6) Cetatenii de origine etnica româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în strainatate pot fi scolarizati în învatamântul preuniversitar de stat din România, peste efectivul maxim, cu 1- 2 elevi pe clasa, în conditiile prevazute de prezentul cod.

(7) Scolarizarea tinerilor de origine etnica româna si a etnicilor români cu domiciliul stabil în strainatate în învatamântul postliceal de stat se realizeaza la propunerea unitatii de învatamânt cu avizul inspectoratului scolar, sub rezerva aprobarii Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 163 - Scolarizarea în învatamântul superior de stat

(1) Tinerii de origine etnica româna si etnicii români cu domiciliul stabil în strainatate au acces în învatamântul superior de stat, pe locuri de studii cu taxa în lei, în cuantum egal cu cel prevazut pentru cetatenii români, în conformitate cu regulamentul propriu de organizare si capacitatea de scolarizare a institutiilor de învatamânt, sub rezerva aprobarii Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Cetatenii de origine etnica româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în strainatate, înscrisi la studii cu taxa în valuta, pot opta pentru schimbarea statutului financiar, cu conditia promovarii concursului de admitere într-o sesiune legal stabilita.

(3) Persoanelor prevazute la alin. (1), care dau concurs si se încadreaza pe locurile de studii fara bursa si fara plata taxelor de scolarizare li se recunosc anii de studii promovati anterior si îsi pot continua studiile, fara a mai achita taxa de studii aferenta.

(4) Persoanelor prevazute la alin. (1), care dau concurs si se încadreaza pe locurile de studii cu plata taxelei de scolarizare în lei în cuantum egal cu cel al cetatenilor români, li se recunosc anii de studii promovati anterior si îsi pot continua studiile, si achita taxa de studii în lei aferenta.

(5) Cifrele de scolarizare prevazute pentru etnicii români cu domiciliul stabil în România nu sunt afectate de înscrierea la studii, prin concurs, a persoanelor prevazute la art. 160, alin. (7) si (-).

(6) Cetatenii de origine etnica româna sau etnicii români cu domiciliul stabil în strainatate, înscrisi la studii cu taxa în valuta în România si care nu au sustinut examenul de admitere, pot beneficia de reducerea cu 1/3 a taxelor de scolarizare.

(7) Prevederile alin. (1) se aplica în limita unui numar total de 1.000 de locuri în institutiile de învatamânt superior, beneficiarii fiind stabiliti de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pe baza rezultatelor scolare obtinute.

(8) Nu beneficiaza de prevederile alin. (1) cei care, în ultimul an scolar, au ramas repetenti, au încalcat disciplina universitara, sau au fost condamnati prin hotarâri penale.

TITLUL XII - Educatia permanenta	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 164 - Întelesul educatiei permanente

(1) Educatia permanenta include totalitatea activitatilor de învatare realizate de-a lungul vietii, de la educatia timpurie, pâna la educatia dupa pensionare, în scopul dobândirii de cunostinte, abilitati si competente semnificative dintr-o multipla perspectiva: personala, civica, sociala si ocupationala.

(2) Educatia permanenta se centreaza pe formarea si dezvoltarea competentelor cheie, a competentelor specifice si a competentelor avansate, necesare dezvoltarii personale si profesionale, a învatarii pe toata durata vietii si insertiei în viata activa, într-o economie a cunoasterii si o societate democratica.

(3) Educatia permanenta se realizeaza prin activitati care urmaresc ca directii de actiune:

a) dezvoltarea si actualizarea competentelor cheie;

b) cresterea investitiilor în dezvoltarea capitalului uman;

c) inovarea metodelor de predare si învatare;

d) valorizarea rezultatelor învatarii;

e) cresterea rolului consilierii si orientarii în cariera;

f) facilitarea accesului la contexte de învatare.

(4) Educatia permanenta se realizeaza în contexte formale, informale si non-formale, dupa cum urmeaza:

a) Învatarea realizata în contexte formale are la baza obiective educationale si un curriculum oficiale, explicit formulate, are caracter intentional, se deruleaza în unitati si institutii specializate, presupune înmatricularea cursantilor, evaluarea si certificarea rezultatelor învatarii reglementate prin documente oficiale;

b) Învatarea realizata în contexte non-formale se refera la acele cunostinte, abilitati si competente integrate în contextul unor activitati planificate, organizate în unitati si institutii specializate, uneori fara obiective educationale sau curriculum explicit formulate si care nu se finalizeaza neaparat cu certificarea competentelor dobândite;

c) Învatarea în context informal se refera la acele cunostinte, abilitati si competente dobândite în contextul activitatilor cotidiene, neinstitutionalizate, legate de munca, mediul social sau de timpul liber, dobândite fara obiective educationale sau un curriculum formal.

(5) Accesul la educatie permanenta este asigurat prin educatia de baza, prin programe de educatie si formare profesionala initiala, prin programe de formare continua, prin programe educationale tip "a doua sansa", prin validarea si recunoasterea rezultatelor învatarii nonformale si informale, în conditiile legii.

Art. 165 - Dezvoltarea si actualizarea competentelor cheie

(1) Dobândirea competentelor cheie se realizeaza în principal prin educatia realizata pe durata învatamântului obligatoriu.

(2) Dobândirea competentelor cheie se poate realiza si prin programe educationale de tip "a doua sansa".

(3) Actualizarea competentelor cheie se realizeaza prin:

a) integrarea în curriculumul national a competentelor cheie orientate pe cele 8 domenii de competente cheie la nivel european;

b) prin implicarea activa a partenerilor sociali în educatie în definirea competentelor cheie;

c) monitorizarea schimbarilor din societate si economie în vederea identificarii nevoii de noi competente cheie;

d) valorizarea competentelor cheie dobândite în contexte de învatare nonformale si informale prin validarea si recunoasterea acestora.

Art. 166 - Investitia în capital uman

(1) Investitiile în dezvoltarea capitalului uman se realizeaza prin:

a) crearea de oportunitati de învatare prin educatia timpurie anteprescolara pentru copii cu vârste cuprinse între 0-3 ani;

b) dotarea unitatilor de învatamânt cu calculatoare si conectarea la internet a retelelor de calculatoare ale acestora;

c) dezvoltarea schemelor de ucenicie la locul de munca;

d) dezvoltarea de programe de reconversie profesionala si de recalificare pentru someri;

e) dezvoltarea de programe pentru dobândirea de abilitati antreprenoriale;

f) scheme de finantare pentru formarea profesionala continua a personalului angajat din întreprinderi.

Art. 167 - Inovarea metodelor de predare si învatare

(1) Inovarea metdodelor de predare si învatare se realizeaza prin:

a) programe de formare continua a personalului didactic si a altor categorii de formatori pentru utilizarea de metode de învatare centrate pe elev/student/cursant;

b) dezvoltarea competentelor personalului didactic pentru exercitarea de noi roluri educationale: consiliere si orientare profesionala, facilitarea învatarii, elaborare de auxiliare curriculare si de materiale de învatare

c) introducerea TIC în metodele de predare-învatare utilizate;

d) introducerea formelor de învatare online în complementaritate cu învatarea fata în fata;

(2) Sprijinirea personalului didactic si a altor categorii de formatori pentru inovarea metodelor de predare si învatare este realizata prin scheme de finantare pentru programe de formare initiala si continua.

Art. 168 - Valorizarea rezultatelor învatarii

(1) Valorizarea rezultatelor învatarii este realizata prin:

a) transferul si recunoasterea rezultatelor învatarii la trecerea de la o ruta de pregatire la alta, de la un nivel educational la altul sau de la un program de formare la altul;

b) capitalizarea si portabilitatea rezultatelor învatarii pentru dezvoltarea în cariera prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si formare profesionala (ECVET) si pentru învatamântul superior (ECTS);

c) certificarea rezultatelor învatarii dobândite în domeniul tehnologiei informatiei si comunicarii prin examene specifice;

d) certificarea competentelor de comunicare în limba straina prin examene specifice;

e) validarea si recunoasterea rezultatelor învatarii dobândite în contexte nonformale si informale.

(2) Validarea rezultatelor învatarii dobândite în contexte nonformale si informale produce aceleasi efecte ca si celelalte modalitati de evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor.

(3) Validarea, recunoasterea si transferul rezultatelor învatarii dobândite în contexte nonformale si informale se realizeaza pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii si Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale.

(4) Modalitatile de certificare si calificarile pentru care se poate realiza validarea si recunoasterea rezultatelor învatarii dobândite în contexte nonformale si informale în vederea accesului la educatie si formare profesionala, inclusiv prin sistemul national de învatamânt, se stabilesc prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii, în colaborare, dupa caz, cu Ministerul Muncii Familiei si Protectiei Sociale si aprobata prin ordin al ministrului.

(5) În vederea validarii si recunoasterii pot fi luate în considerare competentele cheie si ansamblul competentelor profesionale dobândite prin exercitarea de activitati de munca remunerate sau nu, activitati benevole sau de voluntariat desfasurate în domenii legate direct de continutul calificarii vizate. Durata minima a activitatii desfasurate, necesara pentru validare, nu poate fi mai mica de 3 ani.

(6) Validarea se realizeaza prin evaluarea unui dosar personal realizat de candidat sau prin punerea candidatului într-o situatie reala de munca în conformitate cu specificul calificarii vizate. În functie de calificarea vizata, procesul de validare poate cuprinde si o testare în scris.

(7) Validarea poate fi partiala sau totala. În cazul validarii partiale se stabilesc care sunt cunostintele si/sau competentele necesar a fi dobândite pentru validarea totala.

(8) Rezultatele învatarii nonformale si informale validate sunt recunoscute si transferate în vederea accesului la programele de formare profesionala initiala si continua organizate de furnizorii de educatie si formare acreditati sau în vederea ocuparii unui loc de munca.

(9) Pentru valorizarea rezultatelor învatarii atât în sistemul de educatie cât si pentru piata muncii, unitatile si institutiile de învatamânt, furnizorii de formare continua pot stabili parteneriate cu reprezentanti ai angajatorilor si ai societatii civile în vederea desfasurarii de programe si proiecte specifice.

Art. 169 - Cresterea rolului consilierii si orientarii în cariera

(1) Consilierea si orientarea în cariera se realizeaza prin:

a) informarea privind oportunitatile de învatare si de dezvoltare personala;

b) informarea cu privire la dezvoltarea în cariera prin centrele de documentare din unitatile si institutiile de învatamânt;

c) dezvoltarea si implementarea metodologiilor si instrumentelor de consiliere si orientare.

(2) Sprijinirea dezvoltarii competentelor persoanelor implicate în procesul de orientare si consiliere este realizata prin acces la scheme de finantare pentru programe de formare specifice.

Art. 170 - Facilitarea accesului la contexte de învatare

(1) Facilitarea accesului la diferitele contexte de învatare se realizeaza prin:

a) introducerea activitatilor de e-learning în unitatile si institutiile de învatamânt;

b) crearea de centre comunitare de învatare permamenta;

c) dezvoltarea de retele între unitatile si institutiile de învatamânt si alti furnizori de educatie si formare profesionala pentru a oferi programe de educaEie în zonele dezavantajate;

d) dotarea unitatilor de învatamânt din zonele dezavantajate cu echipamente didactice;

e) dezvoltarea de parteneriate între unitatile si institutiile de învatamânt cu comunitatea locala pentru derularea de programe educationale în sprijinul comunitatii.

(2) Sprijinirea activitatilor care vizeaza facilitarea accesului la contexte de învatare multiple se realizeza prin acces la scheme de finantare specifice.

Art. 171 - Centre comunitare de învatare permanenta

(1) Unitatile si institutiile de învatamânt, în parteneriat cu autoritatile locale si cu alte institutii si organisme publice si private, pot crea centre comunitare de învatare permanenta.

(2) Centrele Comunitare de Învatare Permanenta (CCIP) furnizeaza servicii de educatie si formare pentru membrii comunitatii locale, pe baza analizei de nevoi realizate la nivel local.

(3) Centrele Comunitare de Învatare Permanenta desfasoara urmatoarele tipuri de programe si activitati:

a) programe de tip remedial pentru dobândirea competentelor cheie;

b) progame în vederea completarii cunostintelor si competentelor în vederea validarii rezultatelor învatarii non formale si informale;

c) activitati de informare si consiliere privind accesul la programe de educatie si formare profesionala;

d) activitati de consiliere în vederea validarii rezultatelor învatarii non formale si informale;

e) realizarea de studii si analize privind nevoile de formare la nivelul comunitatii;

f) programe de formare pentru reconversie profesionala;

g) programe de educatie antreprenoriala.

(4) Finantarea CCIP se poate face din fonduri publice si private, prin accesarea de fonduri nerambursabile, prin participarea la proiecte naEionale sau internationale.

(5) Acreditarea programelor educationale desfasurate de centrele comunitare se realizeaza conform prevederilor si reglementarilor privind evaluarea si asigurarea calitatii în educatie.

PARTEA a III-a - Evaluarea si asigurarea calitatii educatiei si formarii profesionale

TITLUL I - Evaluarea în vederea asigurarii calitatii	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 172 - Termeni specifici evaluarii si asigurarii calitatii

(1) În întelesul prezentului cod:

a) organizatia furnizoare de educatie este o unitate sau institutie de învatamânt. Pot fi organizatii furnizoare de educatie si alte persoane juridice care, potrivit statutului, desfasoara activitati de învatamânt pe baza de programe legal autorizate, de formare initiala si continua;

b) programele de studii si programele de calificare profesionala concretizeaza oferta educationala a unei organizatii furnizoare de educatie;

c) beneficiarii directi ai educatiei sunt prescolarii, elevii si studentii, precum si persoanele adulte cuprinse într-o forma de educatie;

d) beneficiarii indirecti ai educatiei sunt angajatorii, angajatii, familiile beneficiarilor directi si, într-un sens larg, întreaga societate;

e) cadrul national al calificarilor cuprinde în mod progresiv si corelat gradele, diplomele sau certificatele de studiu si de calificare care atesta nivelurile distincte de calificare, exprimate în termenii rezultatelor în învatare. Cadrul national al calificarilor este corelat cu cel european corespunzator;

f) Criteriul se refera la un aspect fundamental de organizare si functionare a unei organizatii furnizoare de educatie;

g) Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati în educatie;

h) Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activitati de catre o organizatie furnizoare de educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel national, european sau mondial;

i) Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradului de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinta;

j) Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare si validare, care este obtinut atunci când un organism competent stabilste ca o persoana a obtinut, ca urmare a învatarii, rezultate la anumite standarde.

Art. 173 - Calitatea educatiei

(1) Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu sau program de calificare profesionala si ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate.

(2) Calitatea educatiei reprezinta o prioritate permanenta pentru orice organizatie furnizoare de educatie, precum si pentru angajatii acesteia.

(3) Calitatea este un criteriu fundamental de finantare din surse publice a educatiei. În cadrul învatamântului superior, evaluarea comparativa interinstitutionala a programelor de studii universitare are drept consecinta finantarea diferentiata, în functie de calitatea diferita a programului oferit.

(4) Furnizorii de educatie trebuie sa functioneze astfel încât prin calitatea activitatii lor sa se asigure credibilitatea în ceea ce priveste calitatea serviciilor de educatie.

(5) Evaluarea calitatii educatiei consta în examinarea multicriteriala a masurii în care o organizatie furnizoare de educatie si programele acesteia îndeplinesc standardele si standardele de referinta. Evaluarea calitatii efectuata de însasi organizatia furnizoare de educatie poarta denumirea de evaluare interna, iar daca este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata, aceasta poarta denumirea de evaluare externa.

(6) Evaluarea calitatii educatiei se face numai cu respectarea urmatoarelor principii:

a) principiul dezvoltarii cunoasterii;

b) principiul competitivitatii pe piata muncii, prin învatarea pe tot parcursul vietii;

c) principiul depolitizarii si profesionalizarii managementului institutiilor de educatie si de cercetare;

d) principiul accesului neîngradit la educatie de calitate;

e) principiul egalitatii civice si sanse egale.

(7) Asigurarea calitatii exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educatie în conformitate cu standardele anuntate.

(8) Asigurarea calitatii educatiei este centrata preponderent pe rezultate concretizate în calificari si competente. Rezultatele reprezinta ansamblul multifunctional si transferabil de cunostinte, deprinderi, valori si atitudini care se dobândesc la finalizarea unui nivel de învatamânt, program de studii sau program de calificare profesionala.

(9) Asigurarea calitatii este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii institutionale de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu sau programe de calificare profesionala, prin care se formeaza încrederea beneficiarilor ca organizatia funrizoare de educatie îndeplineste standardele de calitate.

(10) Asigurarea calitatii exprima capacitatea unei institutii de învatamânt superior de a oferi programe de nivel universitar în conformitate cu standardele anuntate. Aceasta este astfel promovata încât sa conduca la îmbunatatirea continua a calitatii educatiei.

(11) Controlul calitatii educatiei presupune activitati si tehnici cu caracter operational, aplicate sistematic de o autoritate de inspectie/agentie de evaluare a calitatii desemnata pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Pentru unitatile de învatamânt preuniversitar si institutiile de învatamânt superior autoritatea/agentia este desemnata de catre Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii. Pentru ceilalti furnizori de educatie autoritatea/agentia este desemnata de CNFPA.

(12) Îmbunatatirea calitatii educatiei presupune evaluare, analiza si actiune corectiva continua din partea organizatiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea standardelor de referinta.

(13) Politicile de asigurare a calitatii educatiei din România sunt permanent corelate cu actiunile promovate la nivel international.

Art. 174 - Componentele si procesele asigurarii calitatii

(1) Componentele asigurarii calitatii în educatie sunt:

a) criterii;

b) standarde si standarde de referinta;

c) indicatori de performanta;

d) calificari.

(2) Calitatea în educatie este asigurata prin urmatoarele procese:

a) planificarea si realizarea efectiva a rezultatelor asteptate ale învatarii;

b) monitorizarea rezultatelor;

c) evaluarea interna privind asigurarea calitatii;

d) evaluarea externa privind asigurarea calitatii;

e) îmbunatatirea continua a rezultatelor în învatamântul superior.

(3) Componentele si procesele de asigurare a calitatii si relatiile dintre ele se diferentiaza în functie de:

a) nivelul de învatamânt si, dupa caz, al calificarii;

b) tipul organizatiei furnizoare de educatie;

c) tipul programului de studii.

Art. 175 - Domeniile si criteriile asigurarii calitatii

(1) Asigurarea calitatii educatiei se refera la urmatoarele domenii si criterii: A.) Capacitatea institutionala rezulta din organizarea interna, din infrastructura si resursele disponibile si este definita prin urmatoarele criterii:

a) structurile institutionale, administrative si manageriale;

b) baza materiala;

c) resursele umane; B. Eficacitatea educationala consta în mobilizarea resurselor cu scopul obtinerii rezultatelor asteptate ale învatarii si este concretizata prin urmatoarele criterii:

a) continutul programelor de studiu;

b) rezultatele învatarii;

c) activitatea de cercetare stiintifica sau metodica, dupa caz;

d) activitatea financiara a organizatiei; C. Managementul calitatii este concretizat prin urmatoarele criterii:

a) strategii si proceduri pentru asigurarea calitatii;

b) proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si activitatilor desfasurate;

c) proceduri obiective si transparente de evaluare a rezultatelor învatarii;

d) proceduri de evaluare periodica a calitatii personalului didactic si formatorilor;

e) accesibilitatea resurselor adecvate învatarii;

f) baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea interna a calitatii;

g) transparenta informatiilor de interes public cu privire la programele de studii si, dupa caz, certificatele, diplomele si calificarile oferite;

h) functionalitatea structurilor de asigurare a calitatii educatiei, conform legii.

Art. 176 - Evaluarea si asigurarea interna a calitatii

(1) La nivelul fiecarei organizatii furnizoare de educatie din România se înfiinteaza Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii.

(2) Organizatia furnizoare de educatie elaboreaza si adopta strategia si regulamentul de functionare ale comisiei.

(3) Conducatorul organizatiei este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate. În cazul institutiilor de învatamânt superior persoana direct responsabila de calitatea programelor de studii este rectorul institutiei de învatamânt.

(4) Conducerea operativa a comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii este asigurata de un coordonator desemnat de conducatorul organizatiei. Conducerea operativa poate fi asigurata de directorul adjunct al organizatiei. Conducerea operativa se refera la asigurarea conditiilor necesare desfasurarii activitatii comisiei si a resurselor materiale si informationale necesare. În cazul institutiilor de învatamânt superior conducerea operativa a comisiei este asigurata de rector sau de un coordonator desemnat de acesta.

(5) Componenta Comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii în unitatile din învatamântul preuniversitar cuprinde:

a) 1 - 3 reprezentanti ai corpului profesoral, alesi prin vot secret de consiliul profesoral;

b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;

c) un reprezentant al parintilor, în cazul învatamântului prescolar, primar, gimnazial sau liceal;

d) un reprezentant al elevilor, în cazul învatamântului profesional, liceal si postliceal;

e) un reprezentant al consiliului local;

f) un reprezentant al minoritatilor nationale, dupa caz, provenind din corpul profesoral, reprezentantii parintilor sau ai elevilor.

(6) Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii în cadrul institutiilor de învatamânt superior cuprinde:

a) 1 - 3 reprezentanti ai corpului profesoral, alesi prin vot secret de senat;

b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;

c) un reprezentant al studentilor, desemnat de organizatia studenteasca.

(7) Din comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii în cadrul institutiilor de învatamânt superior mai pot face parte un reprezentant al angajatorilor si, dupa caz, un reprezentant al minoritatilor din rândul cadrelor didactice sau al studentilor.

(8) Pentru orice organizatie furnizoare de educatie, alta decât o unitate sau institutie de învatamânt, Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii cuprinde urmatoarele categorii:

a) 1 - 3 reprezentanti ai furnizorului;

b) 1 - 3 reprezentanti ai beneficiarilor directi;

c) 1 - 3 reprezentanti ai angajatorilor.

(9) Membrii comisiei nu pot îndeplini functii de conducere în unitatea, institutia de învatamânt sau în organizatia respectiva.

(10) Atributiile comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii sunt:

a) coordoneaza aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a calitatii, aprobate de conducerea organizatiei furnizoare de educatie, conform domeniilor si criteriilor stabilite la nivel national;

b) elaboreaza anual un raport de evaluare interna privind calitatea educatiei în organizatia respectiva. Raportul este adus la cunostinta tuturor beneficiarilor prin afisare sau publicare;

c) formuleaza propuneri de îmbunatatire a calitatii educatiei.

Art. 177 - Evaluarea externa a calitatii

(1) Evaluarea externa a calitatii educatiei cuprinde:

a) evaluarea capacitatii institutionale a organizatiei furnizoare de educatie;

b) evaluarea eficacitatii educationale a organizatiei furnizoare de educatie;

c) evaluarea managementului calitatii la nivel institutional;

d) evaluarea calitatii programelor de studiu sau de calificare oferite;

e) evaluarea concordantei dintre evaluarea interna si situatia reala;

f) evaluarea comparativa interinstitutionala a aceluiasi tip de program de studiu sau de calificare oferit de diferite organizatii furnizoare de educatie;

g) pentru învatamântul superior, evaluarea comparativa transinstitutionala interinstitutionala a aceluiasi tip de program de studiu oferit de diferite institutii de învatamânt superior.

(2) Evaluarea externa a calitatii pentru unitatile de învatamânt preuniversitar este realizata de catre ARACIP prin colaboratori externi, experti în evaluare si acreditare, înscrisi în registrul propriu al expertilor în evaluare si acreditare.

(3) Evaluarea externa a calitatii pentru institutiile de învatamânt superior este realizata de catre ARACIS prin colaboratori externi, experti în evaluare si acreditare, înscrisi în registrul propriu al expertilor în evaluare si acreditare.

(4) Evaluarea externa a calitatii pentru institutiile de învatamânt preuniversitar si superior, cu scopul autorizarii de functionare provizorie sau de acreditare, poate fi realizata numai de catre ARACIP, respectiv de catre ARACIS.

(5) Evaluarea externa periodica a calitatii poate fi efectuata si de alte agentii de evaluare a calitatii autohtone sau internationale, pe baza de contract între Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si evaluatori externi.

(6) Evaluarea externa a calitatii pentru orice organizatie furnizoare de educatie, alta decât o unitate sau institutie de învatamânt este realizata de catre comisiile de autorizare ale Consiliului National pentru Formarea Profesionala a Adultilor prin evaluatori externi.

(7) Furnizorul de educatie si programele de studii sau de calificare acreditate ale acestuia se supun, din 5 în 5 ani evaluarii externe de catre ARACIP, ARACIS, respectiv CNFPA, sau de o alta agentie autohtona ori internationala, pe baza de contract.

TITLUL II - Evaluarea în vederea autorizarii de functionare provizorie	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 178 - Autorizarea de functionare provizorie

(1) Procedura de autorizare de functionare provizorie se realizeaza respectând urmatoarele etape obligatorii:

a) furnizorul de educatie elaboreaza un raport de evaluare interna, pe baza prevederilor legale, pentru fiecare nivel de învatamânt, tip de program de studiu si de calificare;

b) raportul de evaluare interna se depune la departamentul de acreditare al agentiei de asigurare a calitatii împreuna cu o cerere de declansare a procedurii de evaluare externa si de autorizare de functionare provizorie;

c) departamentul de acreditare numeste o comisie de experti în evaluare si acreditare, care analizeaza raportul de evaluare interna, verifica prin vizite la institutia solicitanta îndeplinirea standardelor pe domeniile si criteriile prevazute de lege si elaboreaza propriul raport de evaluare;

d) departamentul de acreditare al ARACIP, respectiv ARACIS valideaza raportul expertilor prin verificarea respectarii metodologiei de evaluare externa, iar agentia propune Ministerului Educatiei si Cercetarii acordarea sau, dupa caz, neacordarea autorizatiei de functionare provizorie;

e) pentru furnizorii de educatie de nivel preuniversitar, autorizatia de functionare provizorie se acorda pe baza avizului favorabil al ARACIP, prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii;

f) pentru furnizorii de educatie de învatamânt superior si pentru programele de studii, autorizatia de functionare provizorie se acorda pe baza avizului favorabil al ARACIS si al Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin hotarâre a Guvernului.

(2) În baza avizului pozitiv al agentiei de asigurare a calitatii, programul de studii este autorizat sa functioneze provizoriu prin includerea sa în structura institutiilor de învatamânt superior si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, document aprobat anual prin hotarâre de guvern, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(3) Pentru furnizorii de educatie altii decât unitatile de învatamânt preuniversitar si institutiile de învatamânt superior, autorizatia de functionare provizorie se acorda pe baza avizului favorabil al Consiliului National pentru Formarea Profesionala a Adultilor.

(4) Pentru furnizorii de educatie din învatamântul preuniversitar si superior standardele nationale care stau la baza autorizarii de functionare provizorie, diferentiate potrivit Art. xx+1 alin. (3), metodologiile de evaluare externa, esalonarea în timp a procesului de autorizare, precum si tarifele percepute în vederea autorizarii se stabilesc periodic, la propunerea ARACIP, ARACIS si a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin hotarâre a Guvernului.

(5) Pentru furnizorii de educatie altii decât cei din învatamântul preuniversitar si superior standardele nationale care stau la baza autorizarii de functionare provizorie, diferentiate potrivit Art. (-) alin. (3), metodologiile de evaluare externa, esalonarea în timp a procesului de autorizare, precum si tarifele percepute în vederea autorizarii se stabilesc de Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adlutilor, orin hotarâre a Guvernului.

(6) Dupa obtinerea autorizatiei de functionare provizorie, furnizorul de educatie implementeaza mecanismul de asigurare interna a calitatii si întocmeste rapoarte de evaluare interna a calitatii educatiei, pe care le transmite anual ARACIP, ARACIS sau CNFPA, dupa caz.

TITLUL III - Evaluare în vederea acreditarii	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 179 - Acreditarea furnizorilor de educatie si a programelor de studiu sau de calificare

(1) Orice persoana juridica, publica sau privata, interesata în furnizarea de educatie se supune procesului de evaluare si acreditare, în conditiile legii.

(2) Acreditarea reprezinta modalitatea de asigurare a calitatii prin care se certifica respectarea standardelor predeterminate, pentru înfiintarea si functionarea furnizorilor de educatie si a programelor de studii sau de calificare ale acestora.

(3) În învatamântul preuniversitar evaluarea si acreditarea se fac la nivelul structurilor institutionale pentru fiecare nivel de învatamânt, fiecare tip de program de studii si de domeniu de pregatire profesionala, dupa caz.

(4) În învatamântul superior evaluarea si acreditarea se fac la nivelul structurilor institutionale pentru fiecare program din ciclul de licenta, care duce la o calificare universitara distincta. Programele specifice ciclurilor de studii de masterat si doctorat se supun evaluarii externe, în vederea acreditarii.

(5) Orice furnizor de educatie, public sau privat, interesat în furnizarea de programe de studii sau de calificare, se supune urmatoarelor etape obligatorii în vederea acreditarii:

a) constituirea unor mecanisme interne de asigurare a calitatii,

b) evaluare externa în vederea autorizarii de functionare provizorie;

c) evaluare externa în vederea acreditarii;

d) evaluare institutionala periodica în vederea reacreditarii

(6) În cazul institutiilor de învatamânt superior, publice sau private, etapele precizate la alin.

(5) al prezentului articol sunt parcurse pentru fiecare program de studii în parte.

(7) Pentru parcurgerea etapelor prevazute la prezentul articol alin. (5), litera (b), institutiile de învatamânt superior, publice sau private, se adreseaza:

a) Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii în vederea obtinerii unui aviz de oportunitate. Criteriile în baza carora se emite avizul de oportunitate sunt aprobate prin hotarâre de guvern.

b) unei agentii de asigurare a calitatii agreate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si înregistrata în European Quality Asurance Register (EQAR).

(8) Evaluarea externa în vederea acreditarii se declanseaza la cererea furnizorului de educatie care îsi propune sa ofere unul sau mai multe programe de studii, programe de educatie si formare profesionala initiala sau continua.

(9) Pentru furnizorii de educatie din învatamântul preuniversitar si superior standardele nationale care stau la baza acreditarii, diferentiate potrivit Art. xx+1 alin. (3), metodologiile de evaluare externa, esalonarea în timp a procesului de acreditare, precum si tarifele percepute în vederea acreditarii se stabilesc periodic, la propunerea ARACIP, ARACIS si a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin hotarâre a Guvernului.

(10) Pentru furnizorii de educatie altii decât cei din învatamântul preuniversitar si superior standardele nationale care stau la baza acreditarii, diferentiate potrivit Art. xx+1 alin. (3), metodologiile de evaluare externa, esalonarea în timp a procesului de acreditare, precum si tarifele percepute în vederea acreditarii se stabilesc de Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adlutilor.

Art. 180 - Acreditarea

(1) Acreditarea se realizeaza respectând urmatoarele etape obligatorii:

a) furnizorul de educatie autorizat sa functioneze provizoriu elaboreaza un raport de evaluare interna, folosind ca termeni de referinta standardele specifice etapei de acreditare;

b) raportul de evaluare interna se depune la departamentul de acreditare al agentiei de asigurare a calitatii împreuna cu o cerere de declansare a procedurii de evaluare externa si de acreditare;

c) termenul de depunere a cererii în vederea acreditarii este de 2 ani de la data absolvirii primei promotii, sub sanctiunea ridicarii autorizatiei de functionare provizorie;

d) departamentul de acreditare al agentiei de asigurare a calitatii numeste o comisie de experti în evaluare si acreditare care analizeaza raportul de evaluare interna, verifica prin vizite la institutia solicitanta îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile si criteriile prevazute de prezentul cod si elaboreaza propriul raport de evaluare;

e) departamentul de acreditare al ARACIP, respectiv ARACIS valideaza raportul expertilor prin verificarea respectarii metodologiei de evaluare externa, iar agentia propune Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii acreditarea sau, dupa caz, neacreditarea institutiei solicitante;

f) pentru furnizorii de educatie din afara învatamântului preuniversitar si superior, validarea raportului expertilor si propunerea privind acreditarea sau neacreditarea institutiei solicitante se realizeaza de catre Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor;

g) pentru furnizorii de educatie de nivel preuniversitar, acreditarea acestora se acorda prin ordin al ministrului educatiei cercetarii si inovarii, pe baza avizului ARACIP;

h) pentru furnizorii de educatie de învatamânt superior, acreditarea institutiilor si programelor de studii se face prin lege, promovata de Guvern, la initiativa Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii, pe baza avizului ARACIS;

i) Furnizorul de educatie acreditat este parte a sistemului national de educatie, cu toate drepturile si obligatiile conferite de lege.

(2) Dupa obtinerea acreditarii, rapoartele anuale de evaluare interna a calitatii se transmit catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, ARACIP, ARACIS sau CNFPA, la cererea agentiei sau din propria initiativa a furnizorului de educatie, atunci când solicita o noua evaluare externa.

(3) Furnizorul de educatie si programele de studii sau programele de formare profesionala acreditate ale acestuia se supun din 5 în 5 ani evaluarii externe de catre ARACIP, ARACIS, CNFPA, sau de o alta agentie autohtona ori internationala, înscrisa în registru European, pe baza de contract.

(4) În conditiile în care ARACIP, ARACIS, respectiv CNFPA constata, în urma evaluarii externe periodice, ca nu sunt îndeplinite standardele de calitate, informeaza Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, care avertizeaza furnizorul de educatie si acorda un termen de un an pentru aducerea activitatii educationale la nivelul standardelor nationale în vigoare. În cazul furnizorilor de educatie din afara învatamântului preuniversitar si superior CNFPA avertizeaza furnizorul de educatie si acorda un termen de un an pentru aducerea activitatii educationale la nivelul standardelor nationale în vigoare.

(5) Pe baza unui nou raport de evaluare interna întocmit de furnizorul de educatie, ARACIP, ARACIS, respectiv CNFPA, dispune o noua evaluare externa.

(6) Daca si noul raport de evaluare externa este nefavorabil, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, respectiv CNFPA pentru furnizorii din afara învatamântului preuniversitar si superior, dispune:

a) încetarea scolarizarii în cadrul programului respectiv de studii sau în cadrul programului de educatie si formare profesionala, începând cu anul I;

b) obligarea furnizorului de educatie sa elaboreze, în continuare, rapoarte anuale de evaluare interna a calitatii educatiei pentru anii de studii pentru care continua activitatea.

(7) Furnizorul de educatie este obligat sa se supuna, dupa un termen de maximum 2 ani de la ultimul raport de evaluare nefavorabil, unei noi evaluari externe.

(8) Daca si acest al treilea raport de evaluare externa este nefavorabil, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, respectiv CNFPA, elaboreaza si promoveaza, dupa caz, actul normativ prin care înceteaza definitiv scolarizarea în cadrul respectivului program si se reglementeaza situatia bazei materiale si a studentilor, elevilor sau persoanelor aflate în proces de formare.

Art. 181 - Drepturile si obligatiile furnizorilor de educatie autorizati sau acreditati

(1) Furnizorul de educatie din învatamântul preuniversitar care a fost autorizat sa functioneze provizoriu sau acreditat are dreptul de a desfasura activitati de învatamânt, de a gestiona personal didactic si nedidactic, conform propriei strategii de dezvoltare si de a participa la programe nationale si internationale.

(2) Reacreditarea furnizorilor de educatie din învatamântul preuniversitar si a programelor de studii sau de calificare ale acestora se realizeaza la fiecare cinci ani de la acreditare, în cadrul procesului de evaluare institutionala periodica. Reacreditarea asigura conservarea drepturilor prevazute la alin. (1) al prezentului articol.

(3) Autorizarea de functionare provizorie a unui program de studiu îi acorda unei institutii de învatamânt superior noi înfiintate statutul de institutie autorizata sa functioneze provizoriu cu dreptul de a:

a) organiza admitere,

b) desfasura procesul de învatamânt,

c) angaja si de a promova prin concurs personal didactic, auxiliar si administrativ, în conditiile legii.

(4) Acreditarea unui program de studiu se realizeaza la cel mult trei ani de la data absolvirii primei promotii, sub sanctiunea ridicarii autorizatiei de functionare provizorie.

(5) În cazul unei institutii de învatamânt superior autorizate sa functioneze provizoriu, acreditarea a trei programe de studii universitare de licenta permite declansarea, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, a procedurilor legislative de acreditare a institutiei.

(6) Dupa înfiintatea prin lege a institutiei de învatamânt superior acreditata, aceasta devine parte a sistemului national de învatamânt superior si obtine suplimentar dreptul de a:

a) organiza examenele de finalizare a studiilor;

b) emite diplome recunoscute de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

c) avea acces la fonduri publice de cercetare dezvoltare, obtinute pe baza de competitie;

d) organiza programe de studii universitare de masterat în cadrul domeniilor în care institutia de învatamânt superior respectiva are programe de studii universitare de licenta acreditate;

e) declansa procedurile legale de evaluare de catre C.N.A.T.D.C.U. a programelor de studii universitare de doctorat, în vederea obtinerii acreditarii prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(7) O institutie de învatamânt superior acreditata beneficieaza de orice alt drept conferit de lege dar si de obligatiile care decurg din aceasta.

(8) O institutiile de învatamânt superior acreditata este monitorizata special de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii timp de trei ani de la data publicarii în Monitorul Oficial a legii de înfiintare sau de câte ori se dovedeste necesar, dupa o procedura aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si comunicata oficial institutiei în cauza. La finele celor trei ani, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii redacteaza un raport de monitorizare pe care îl face public.

(9) Reacreditarea institutiei de învatamânt superior si a tuturor programelor de studii acreditate se realizeaza la fiecare cinci ani de la acreditare prin lege a institutiei de învatamânt superior, în cadrul procesului de evaluare institutionala periodica. Reacreditarea asigura conservarea drepturilor prevazute la alin. (6) al prezebtului articol.

(10) Institutiile de învatamânt superior acreditate au dreptul de a solicita evaluarea externa a calitatii fie la ARACIS, fie la o alta agentie, nationala sau internationala, înscrisa în registrul european al agentiilor de asigurare a calitatii în învatamântul superior.

(11) Desfasurarea activitatilor de învatamânt preuniversitar si universitar, precum si eliberarea actelor de studii în alte conditii decât cele prevazute de lege atrag raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz. Sesizarea organelor de urmarire penala se face de Ministerul Educatie, Cercetarii si Inovarii sau de catre orice alta persoana fizica ori juridica lezata în drepturile sale prin functionarea institutiei în cauza.

(12) În cazul în care o institutie de învatamânt, de stat sau particulara, nu se supune procedurilor privind asigurarea calitatii prevazute de lege, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate sa initieze procedurile legale pentru desfiintarea respectivei institutii.

Art. 182 - Monitorizarea externa a calitatii

(1) Monitorizarea externa are rolul de îndrumare si control a furnizorilor de educatie autorizati si/sau acreditati, privind calitatea educatiei.

(2) Pentru unitatile de învatamânt preuniversitar monitorizarea externa este efectuata de catre inspectoratele scolare.

(3) Pentru furnizorii de educatie din afara învatamântului preuniversitar si superior monitorizarea externa este efectuata de catre comisiile de autorizare.

(4) Pentru institutiile de învatamânt superior monitorizarea externa este efectuata conform metodologiei Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii.

(5) Monitorizarea externa se realizeaza prin vizita la furnizorul de educatie efectuata anual.

(6) În cazul unitatilor de învatamânt preuniversitar, vizita de monitorizare este realizata de un inspector de specialitate desemnat de catre inspectorul scolar general. Pentru unitatile de învatamânt profesional si tehnic vizita de monitorizare este realizata de inspectorul cu atributii pentru învatamântul profesional si tehnic.

(7) În cazul institutiilor de învatamânt superior vizita de monitorizare este realizata de agentia de asigurare a calitatii desemnata de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii.

(8) În cazul furnizorilor de educatie din afara învatamântului preuniversitar si superior, vizita de monitorizare este realizata de un reprezentant al comisiei de autorizare.

(9) În urma vizitei de monitorizare externa se întocmeste un raport de monitorizare si, dupa caz, un plan de îmbunatatire a calitatii.

(10) În cazul în care se constata ca furnizorul nu îndeplineste standardele corespunzatoare, furnizorul de educatie este supus unei proceduri de monitorizare speciala. Procedura de monitorizare speciala presupune efectuarea de vizite de monitorizare efectuate o data la trei luni pe o durata maxima de un an, perioada în care furnizorul este obligat sa aduca activitatea educationala la nivelul standardelor nationale în vigoare.

(11) În cazul în care, la finalul perioadei de monitorizare speciala, furnizorul de educatie nu dovedeste ca a respectat planul de îmbunatatire a calitatii, se elaboreaza un raport de monitorizare. Raportul semnaleaza problemele identificate la nivelul furnizorului de educatie si este înaintat catre ARACIP, respectiv CNFPA.

(12) În cazul institutiilor de învatamânt superior raportul de monitorizare se înainteaza Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii.

(13) Daca la finele perioadei de monitorizare prevazute la alin (10) institutia de învatamânt superior nu îndeplineste standardele nationale de calitate, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii retrage, prin promovarea unei hotarâri de guvern, autorizatia de functionare provizorie sau acreditare a programelor de studii din cadrul institutiei de învatamânt superior care nu îndeplineste aceste standarde.

(14) În cazul în care toate programele de studii din cadrul unei institutii de învatamânt superior se afla în situatia prevazuta la alin. (13), institutia de învatamânt superior respectiva intra în lichidare iar Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii promoveaza proiectul de lege de desfiintare a acesteia sau de absorbtie a institutiei respective într-o institutie de învatamânt superior acreditata.

(15) Intrarea în lichidare se face prin încetarea scolaritatii în cadrul programului respectiv de studii/institutiei de învatamânt superior respective, începând cu anul I.

(16) Refuzul unei institutii de învatamânt superior de a se supune evaluarii externe, la solicitarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, antreneaza în mod automat declansarea procedurilor legale de desfiintare a institutiei respective sau de absorbtie a institutiei respective într-o institutie de învatamânt superior acreditata.

(17) Furnizorii de educatie acreditati sunt obligati sa se supuna unui proces de evaluare externa, realizat de catre ARACIP, ARACIS, respectiv CNFPA la 5 ani de la obtinerea acreditarii, cu scopul verificarii mentinerii respectarii standardelor.

TITLUL IV - Institutii cu roluri privind evaluarea calitatii	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 183 - Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii este autoritate de stat în domeniul educatiei si elaboreaza cadrul legal privind evaluarea calitatii educatiei.

(2) În exercitarea atributiilor ce-i revin, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii aproba propunerea ARACIS/ARACIP de înfiintare sau desfiintare a unei institutii de învatamânt de stat sau particulare, dupa caz.

(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în urma unei sesizari sau din oficiu, are obligatia sa verifice respectarea normelor privind asigurarea calitatii educatiei de catre institutiile de învatamânt de stat sau particulare.

(4) Nerespectarea normelor privind calitatea educatiei constituie fapte care aduc atingere sistemului national de învatamânt si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii are dreptul sa dispuna urmatoarele sanctiuni:

a) avertizarea furnizorului de educatie;

b) suspendarea activitatii furnizorului de educatie;

c) desfiintarea furnizorului de educatie.

(5) În cazurile corespunzatoare alin. (4) lit. b) si c), prin actul de dispunere a sanctiunii se reglementeaza si situatia bazei materiale si a stundentilor/ elevilor.

Art. 184 - Scopul si misiunea ARACIS

(1) Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Superior, denumita în continuare ARACIS are ca scop evaluarea externa a calitatii educatiei în învatamântul superior.

(2) Misiunea ARACIS este de a efectua evaluarea externa a calitatii educatiei oferite de institutiile de învatamânt superior si de alte organizatii furnizoare de programe de studiu initial si de formare continua, specifice învatamântului superior, care opereaza în România cu scopul de:

a) a atesta capacitatea organizatiilor furnizoare de educatie de a satisface asteptarile beneficiarilor si standardele de calitate;

b) a contribui la dezvoltarea unei culturi institutionale a calitatii învatamântului superior;

c) a asigura protectia beneficiarilor directi si indirecti de programe de studiu de nivelul învatamântului superior prin producerea si diseminarea de informatii sistematice, coerente si credibile, public accesibile, despre calitatea educatiei;

d) a propune Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii strategii si politici de permanenta ameliorare a calitatii învatamântului superior, în strânsa corelare cu învatamântul preuniversitar.

(3) Conform prevederilor legale, acreditarea organizatiilor furnizoare de educatie si a programelor lor de studii este parte a asigurarii calitatii.

Art. 185 - Atributiile ARACIS

(1) Atributiile ARACIS în domeniul acreditarii sunt:

a) elaboreaza si revizuieste periodic metodologia si standardele de acreditare pentru diferitele tipuri de programe si furnizori de învatamânt superior, care se avizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si se aproba prin hotarâre a Guvernului;

b) evalueaza în temeiul standardelor si al metodologiei aprobate prin hotarâre a Guvernului, la cerere sau din proprie initiativa, si propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de învatamânt superior si a programelor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii elaboreaza actele normative pentru înfiintarea de structuri de învatamânt superior.

(2) Atributiile ARACIS în domeniul asigurarii calitatii sunt:

a) formuleaza si revizuieste periodic, pe baza bunelor practici, standardele nationale de referinta si indicatorii de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul superior;

b) colaboreaza cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si cu Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Preuniversitar (ARACIP) în elaborarea si promovarea de politici si strategii de actiune, pentru cresterea calitatii educatiei în România;

c) organizeaza anual consultari cu institutiile de învatamânt superior pentru a stabili prioritatile asigurarii calitatii;

d) elaboreaza si face publice propriile proceduri de evaluare externa a calitatii educatiei;

e) încheie cu institutii din tara si din strainatate contracte de prestari de servicii pentru evaluarea externa a calitatii programelor si furnizorilor de programe de educatie specifice învatamântului superior, precum si pentru evaluarea transinstitutionala a programelor similare în vederea stabilirii de ierarhizari la nivel national sau international;

f) efectueaza, pe baza contractuala, la solicitarea Ministerului Educatiei Cercetarii si Inovarii, evaluarea calitatii unor programe si institutii de învatamânt superior;

g) face publice rezultatele evaluarilor externe;

h) publica manuale, ghiduri, lucrari de sinteza a bunelor practici de evaluare si asigurare interna si externa a calitatii;

i) elaboreaza periodic cercetari si analize de sistem asupra calitatii învatamântului superior din România;

j) colaboreaza cu agentii similare din alte tari pentru dezvoltarea si aplicarea de masuri eficiente de îmbunatatire a calitatii programelor de învatamânt superior;

k) elaboreaza Codul de etica profesionala a membrilor si expertilor ARACIS;

l) publica anual un raport cu privire la propria activitate;

m) elaboreaza periodic rapoarte de autoevaluare a calitatii propriei activitati în vederea pregatirii evaluarii externe de catre agentii similare din alte tari.

n) participa la activitatile Grupului National pentru Asigurarea Calitatii.

Art. 186 - Structura organizatorica a ARACIS

(1) ARACIS are în structura sa organizatorica:

a) un consiliu;

b) un birou executiv;

c) un departament de asigurare a calitatii;

d) un departament de acreditare;

e) un aparat tehnic.

(2) Consiliul ARACIS este alcatuit din 15 membri cu functii didactice de predare în învatamântul superior de stat si particular, dintre care un reprezentant al învatamântului în limbile minoritatilor nationale, reprezentanti ai studentilor si ai federatiilor sindicale reprezentative din învatamântul superior.

(3) Membrii Consiliului ARACIS nu îndeplinesc functii de demnitate publica sau functia de rector.

(4) Biroul executiv este alcatuit din presedintele si vicepresedintele Consiliului ARACIS, directorul Departamentului de asigurare a calitatii, directorul Departamentului de acreditare si secretarul general.

(5) Presedintele si vicepresedintele sunt alesi de plenul Consiliului ARACIS.

(6) Directorul Departamentului de acreditare, directorul Departamentului de asigurare a calitatii si secretarul general sunt numiti de presedinte.

(7) Mandatul fiecarui membru al Consiliului ARACIS este de 3 ani si poate fi înnoit o singura data.

(8) La fiecare 3 ani, Consiliul ARACIS se înnoieste prin scoaterea la concurs, pe baza unei metodologii proprii, a 10 pozitii.

(9) Consiliul ARACIS înnoit îsi alege noul presedinte si noul vicepresedinte.

(10) Numarul maxim de posturi ale ARACIS este de 50, dintre care 35 sunt în aparatul tehnic.

(11) ARACIS poate constitui o comisie consultativa în vederea verificarii si sustinerii hotarârilor sale.

(12) Organizarea interna a aparatului tehnic se stabileste prin hotarâre a Consiliului ARACIS.

(13) Pozitiile din statul de functii al aparatului tehnic se ocupa prin concurs. Candidatii pentru ocuparea diverselor pozitii din statul de functii nu pot cumula functii didactice în învatamântul superior.

(14) Salarizarea presedintelui, a vicepresedintelui si a personalului din aparatul tehnic se face potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din institutiile publice finantate integral din venituri proprii.

(15) Drepturile corespunzatoare activitatii desfasurate de evaluatori si colaboratori externi se stabilesc de Consiliul ARACIS.

Art. 187 - Consiliul ARACIS

(1) Consiliul este organul colectiv de conducere al ARACIS, care asigura orientarea programatica a ARACIS, în conditiile prevazute de lege.

(2) Consiliul ARACIS se întruneste lunar în sedinta ordinara, precum si în sedinta extraordinara, ori de câte ori este nevoie, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, atunci când presedintele nu este prezent.

(3) Sedintele se deruleaza în prezenta a cel putin doua treimi din numarul total al membrilor si sunt conduse de presedinte sau, în absenta acestuia, de vicepresedinte. Procesul-verbal al sedintei este publicat pe site-ul ARACIS.

(4) Consiliul ARACIS îndeplineste urmatoarele atributii principale:

a) analizeaza, face propuneri de modificare si aproba proiectul de strategie institutionala a ARACIS elaborat de presedintele Consiliului ARACIS;

b) elaboreaza standardele de acreditare, standardele de referinta si indicatorii de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul superior, precum si metodologia de evaluare, pe care le prezinta Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru a fi promovate prin hotarâri ale Guvernului;

c) propune Guvernului, prin intermediul Ministerului Educatiei si Cercetarii, modificarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei ARACIS, în cazul în care constata disfunctionalitati;

d) elaboreaza metodologia de instruire a expertilor care urmeaza sa faca evaluarea academica în vederea acreditarii sau, dupa caz, evaluarea externa a calitatii;

e) aproba, la propunerea Biroului executiv, calendarul misiunilor de evaluare si/sau acreditare si componenta echipelor de experti;

f) aproba rapoartele de acreditare si de evaluare externa a calitatii, întocmite de comisiile de experti dupa validarea lor de catre Biroul executiv, si dispune publicarea lor pe siteul ARACIS;

g) analizeaza si aproba raportul anual de autoevaluare elaborat de Departamentul de acreditare si, respectiv, Departamentul de asigurare a calitatii;

h) aproba Codul de etica profesionala a membrilor si expertilor ARACIS;

i) aproba participarea ARACIS, în calitate de promotor, partener sau asociat, la proiecte nationale sau internationale pertinente cu misiunea ARACIS;

j) analizeaza si aproba publicarea de manuale de evaluare interna a calitatii, ghiduri de buna practica pentru evaluarea interna si externa a calitatii, studii si cercetari, lucrari de sinteza etc., realizate în cadrul ARACIS;

k) aproba anual proiectul de buget al ARACIS si analizeaza semestrial executia bugetului si contul de venituri si cheltuieli;

l) analizeaza si controleaza activitatea Biroului executiv în intervalul dintre doua sedinte si face propuneri de îmbunatatire a acesteia;

m) aproba Raportul anual de activitate al ARACIS, elaborat de presedintele Consiliului ARACIS. Raportul anual este prezentat Ministerului Educatiei si Cercetarii, Consiliului National al Rectorilor si este facut public pe site-ul ARACIS;

n) aproba raportul de evaluare al ARACIS, elaborat în vederea evaluarii internationale a ARACIS.

(5) În îndeplinirea atributiilor sale, Consiliul ARACIS emite, cu majoritate simpla de voturi din numarul total al membrilor, hotarâri care sunt comunicate Ministerului Educatiei si Cercetarii, Consiliului National al Rectorilor si sunt facute publice pe site-ul ARACIS.

Art. 188 - Biroul executiv ARACIS

(1) Biroul executiv este organul colectiv de conducere operativa a ARACIS. El se întruneste în sedinta ordinara saptamânal, precum si în sedinta extraordinara, ori de câte ori este nevoie, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, atunci când presedintele nu este prezent..

(2) Sedintele se deruleaza în prezenta a cel putin 3 membri ai Biroului executiv, sub conducerea presedintelui sau a vicepresedintelui.

(3) Biroul executiv are urmatoarele atributii principale:

a) coordoneaza îndeplinirea hotarârilor Consiliului ARACIS;

b) analizeaza si avizeaza proiectul de buget al ARACIS în vederea aprobarii de catre Consiliul ARACIS;

c) elaboreaza si face publica metodologia de concurs pentru ocuparea pozitiilor eliberate din cadrul Consiliului ARACIS, precum si metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor din aparatul tehnic al ARACIS;

d) elaboreaza un set de criterii pentru selectarea evaluatorilor nationali si internationali care pot fi implicati în misiunile de evaluare si/sau acreditare. Expertii selectati se înscriu în baza de date a ARACIS;

e) propune spre aprobare Consiliului ARACIS graficul misiunilor de evaluare si/sau acreditare si componenta echipelor de evaluatori pentru fiecare misiune de evaluare, folosind în acest scop registrul de evaluatori al ARACIS;

f) valideaza rapoartele evaluatorilor pe baza raportului intern de verificare a respectarii metodologiei de evaluare si comunica membrilor Consiliului ARACIS decizia expertilor si propriul raport;

g) pregateste suportul informational pentru sedintele lunare ale Consiliului ARACIS;

h) analizeaza si avizeaza Codul de etica profesionala a membrilor si expertilor ARACIS în vederea aprobarii de catre Consiliul ARACIS.

Art. 189 - Departamentele ARACIS de acreditare si asigurare a calitatii

(1) Departamentul de asigurare a calitatii si Departamentul de acreditare au urmatoarele atributii:

a) coordoneaza elaborarea si propun spre aprobare Consiliului ARACIS metodologia si standardele de acreditare si, respectiv, standardele de referinta si lista indicatorilor de performanta pentru institutiile de învatamânt superior, pentru diferitele tipuri de programe de studiu si pentru alti furnizori de învatamânt superior si procedeaza periodic la analiza si revizuirea acestora;

b) elaboreaza si propun spre aprobare Consiliului ARACIS metodologiile de instruire a expertilor, care urmeaza sa efectueze misiuni de evaluare si, respectiv, de acreditare;

c) elaboreaza cu sprijinul personalului din aparatul tehnic al ARACIS rapoartele interne ale ARACIS în vederea validarii rezultatelor misiunilor de evaluare si, respectiv, de acreditare;

d) elaboreaza si propun Consiliului ARACIS spre publicare manuale si ghiduri, pe baza bunelor practici ale institutiilor de învatamânt superior din România si/sau din strainatate;

e) elaboreaza si propun Consiliului ARACIS spre publicare studii, analize si lucrari de sinteza cu privire la asigurarea calitatii în învatamântul superior;

f) îndeplinesc hotarârile Consiliului ARACIS în domeniul propriu de competenta.

Art. 190 - Presedintele ARACIS

(1) Presedintele ARACIS asigura conducerea executiva a acesteia si raspunde de buna sa functionare. În îndeplinirea atributiilor ce îi revin, presedintele emite decizii.

(2) Presedintele reprezinta ARACIS în relatiile cu autoritatile si institutiile publice, cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, precum si în justitie.

(3) Presedintele îndeplineste, în conditiile legii, urmatoarele atributii principale:

a) exercita atributiile ce revin ARACIS în calitate de persoana juridica;

b) exercita functia de ordonator de credite, în conditiile prevazute de lege;

c) aproba statul de functii al ARACIS;

d) numeste si elibereaza din functie, în conditiile legii, personalul din aparatul tehnic al ARACIS;

e) elaboreaza si supune spre analiza si aprobare Consiliului ARACIS proiectul strategiei institutionale a ARACIS pentru îndeplinirea misiunii sale;

f) stabileste principiile metodologice de elaborare a standardelor de acreditare, a standardelor nationale de referinta si a indicatorilor de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul superior;

g) elaboreaza un raport anual cu privire la activitatea ARACIS, pe care îl prezinta Consiliului ARACIS spre adoptare;

h) încheie cu institutii din tara si din strainatate, precum si cu Ministerul Educatiei si Cercetarii contracte de prestari de servicii pentru evaluarea externa a calitatii programelor si furnizorilor de programe de educatie specifice învatamântului superior;

i) stabileste principiile de elaborare a diverselor publicatii ale ARACIS cu privire la evaluarea si asigurarea interna si externa a calitatii în învatamântul superior.

(4) În exercitarea atributiilor sale, presedintele îndeplineste si alte atributii ce decurg din prevederile legale.

Art. 191 - Vicepresedintele ARACIS

(1) Vicepresedintele ARACIS colaboreaza cu presedintele în exercitarea tuturor atributiilor acestuia.

(2) În absenta presedintelui, vicepresedintele îndeplineste toate atributiile ce îi revin acestuia.

(3) Vicepresedintele ARACIS exercita, în conditiile legii, si urmatoarele atributii:

a) întocmeste statul, de functii pentru aparatul tehnic al ARACIS si îl prezinta spre aprobare presedintelui;

b) întocmeste aprecierile profesionale pentru personalul din aparatul tehnic al ARACIS si propune presedintelui calificativele;

c) coordoneaza elaborarea de studii, cercetari, analize periodice de sistem asupra calitatii învatamântului superior din România, pe care le face publice dupa adoptarea de catre Consiliul ARACIS;

d) raspunde de comunicarea ARACIS cu alte institutii si organizatii din tara;

e) îndeplineste de asemenea, toate atributiile stabilite de presedinte, în conditiile legii.

Art. 192 - Secretarul general ARACIS Secretarul general al ARACIS este membru al Consiliului si al Biroului executiv ale ARACIS si are urmatoarele atributii principale:

a) organizeaza si pregateste sedintele Consiliului ARACIS;

b) coordoneaza si raspunde de activitatea aparatului tehnic al ARACIS;

c) raspunde de organizarea bazei de date referitoare la activitatea ARACIS;

d) raspunde de organizarea si pastrarea arhivei ARACIS;

e) organizeaza periodic consultari cu institutiile de învatamânt superior pentru a stabili prioritatile asigurarii calitatii;

f) organizeaza, împreuna cu omologul sau de la Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Preuniversitar, consultari bianuale ARACIS - ARACIP;

g) realizeaza, gestioneaza si actualizeaza periodic registrul de evaluatori al ARACIS;

h) asigura suportul logistic pentru misiunile de evaluare externa ARACIS;

i) asigura publicarea pe site-ul ARACIS a hotarârilor Consiliului ARACIS si a rezultatelor misiunilor de evaluare externa, dupa aprobarea lor de catre Consiliul ARACIS;

j) asigura publicarea si diseminarea manualelor, ghidurilor, analizelor, cercetarilor si rapoartelor ARACIS, dupa aprobarea acestora de catre Consiliul ARACIS;

k) îndeplineste alte atributii stabilite de presedinte, în conditiile legii.

Art. 193 - Atributiile directorilor departamentelor ARACIS

(1) Directorul Departamentului de asigurare a calitatii si, respectiv, directorul Departamentului de acreditare au urmatoarele atributii principale:

a) coordoneaza si participa la elaborarea si revizuirea periodica, pe baza bunelor practici, a standardelor, standardelor nationale de referinta si indicatorilor de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul superior;

b) coordoneaza elaborarea de manuale, ghiduri de buna practica, cercetari si studii referitoare la domeniul de competenta al departamentului;

c) acorda, la cerere, consultanta pentru pregatirea si elaborarea rapoartelor de asigurare interna a calitatii în institutiile de învatamânt superior, în vederea pregatirii evaluarii externe.

Art. 194 - Scopul si misiunea ARACIP

(1) Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Preuniversitar, denumita în continuare ARACIP are ca scop evaluarea externa a calitatii educatiei.

(2) ARACIP este institutie publica, de interes national, în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu personalitate juridica si cu buget propriu de venituri si cheltuieli.

(3) Sediul, structura organizatorica si regulamentul de functionare ale ARACIP se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.

(4) Misiunea ARACIP este de a efectua evaluarea externa a calitatii educatiei realizate de institutiile de învatamânt preuniversitar si de alte organizatii furnizoare de programe de formare profesionala continua specifice învatamântului preuniversitar, cu scopul de:

a) a atesta capacitatea organizatiilor furnizoare de educatie de a satisface asteptarile beneficiarilor si standardele de calitate, prin activitati de evaluare si acreditare;

b) a asigura protectia beneficiarilor directi si indirecti de programe de studiu de nivelul învatamântului preuniversitar prin producerea si diseminarea de informatii sistematice, coerente si credibile, public accesibile, despre calitatea educatiei;

c) a contribui la dezvoltarea unei culturi institutionale a calitatii în învatamântul preuniversitar;

d) a propune Ministerului Educatiei si Cercetarii politici si strategii de permanenta ameliorare a calitatii învatamântului preuniversitar, în strânsa corelare cu învatamântul superior.

Art. 195 - Atributiile ARACIP

(1) Atributiile ARACIP sunt:

a) elaboreaza, actualizeaza periodic si propune ministrului educatiei si cercetarii standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul preuniversitar, care se aproba prin hotarâre a Guvernului;

b) elaboreaza si propune ministrului educatiei si cercetarii metodologia de evaluare institutionala si de acreditare, care se aproba prin hotarâre a Guvernului;

c) realizeaza activitatea de evaluare externa si acreditare a unitatilor de învatamânt preuniversitar;

d) propune Ministerului Educatiei si Cercetarii acreditarea institutiilor de învatamânt preuniversitar, pentru fiecare nivel de învatamânt, program de studii pe domenii de pregatire, dupa caz. Înfiintarea si acreditarea se fac prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii;

e) efectueaza, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educatiei si cercetarii, evaluarea calitatii educatiei din învatamântul preuniversitar;

f) colaboreaza cu inspectoratele scolare si directiile de resort din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii la elaborarea strategiei de monitorizare si control al calitatii;

g) efectueaza, cel putin o data la 3 ani, în colaborare cu inspectoratele scolare, evaluarea unitatilor de învatamânt acreditate;

h) face publice rezultatele evaluarilor externe;

i) elaboreaza manuale de evaluare interna a calitatii si le supune aprobarii prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii;

j) elaboreaza ghiduri de bune practici;

k) publica un raport anual cu privire la propria activitate;

l) elaboreaza periodic, cel putin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calitatii învatamântului preuniversitar din România;

m) elaboreaza recomandari de îmbunatatire a calitatii învatamântului preuniversitar;

n) elaboreaza Codul de etica profesionala a expertilor în evaluare si acreditare.

(2) În îndeplinirea atributiilor sale, ARACIP are dreptul sa foloseasca colaboratori externi, din tara sau din strainatate, angajati pe baza de contract, experti în domeniul de activitate al agentiei, înscrisi în registrul propriu al expertilor în evaluare si acreditare.

(3) ARACIP dispune de un aparat propriu format din experti si personal administrativ, angajati prin concurs. Aparatul propriu, format din experti, va avea în componenta si un reprezentant al învatamântului în limbile minoritatilor nationale.

(4) Nu pot fi angajati ai ARACIP persoane care îndeplinesc o functie de demnitate publica.

(5) În vederea exercitarii atributiilor sale, ARACIP poate solicita inspectoratelor scolare urmatoarele:

a) informari privind monitorizarea, consilierea si îndrumarea unitatilor de învatamânt preuniversitar din reteaua învatamântului preuniversitar de pe raza judetului respectiv;

b) informari privind controlul anual al unitatilor de învatamânt preuniversitar din reteaua învatamântului preuniversitar de pe raza judetului respectiv, pe baza standardelor, standardelor de referinta, precum si a standardelor proprii, specifice unitatii de învatamânt preuniversitar respective, si propun masuri ameliorative;

c) sinteze anuale ale rapoartelor de autoevaluare ale unitatilor de învatamânt preuniversitar si ale activitatilor de inspectie scolara si de evaluare institutionala, pe care le înainteaza atât directiilor de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cât si ARACIP;

d) graficul anual de efectuare a inspectiei scolare si a evaluarii institutionale în unitatile de învatamânt preuniversitar;

e) orice alte propuneri si informari specifice domeniului de activitate al ARACIP.

(6) ARACIP colaboreaza cu directiile de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, precum si cu inspectoratele scolare în vederea realizarii activitatii de monitorizare si control al calitatii.

(7) ARACIP colaboreaza cu agentii si organisme similare din alte tari în vederea dezvoltarii si aplicarii unor masuri cât mai eficiente de îmbunatatire a calitatii programelor de învatamânt preuniversitar.

(8) ARACIP poate sa încheie contracte, acorduri sau conventii cu agentii si organisme similare din strainatate, în vederea colaborarii si cooperarii pe plan international în domeniul sau de activitate, în conditiile legii.

(9) ARACIP poate contribui, din bugetul propriu, cu o cota-parte la cofinantarea unor proiecte nationale si internationale la care participa ca promotor, partener sau asociat.

Art. 196 - Colaboratorii externi ai ARACIP

(1) În vederea îndeplinirii obiectivelor sale, ARACIP foloseste colaboratori externi, experti în evaluare si acreditare, înscrisi în registrul propriu al expertilor în evaluare si acreditare, precum si expertii din aparatul propriu al ARACIP.

(2) Colaboratorii externi ai ARACIP sunt remunerati în functie de activitatile derulate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Colaboratorii externi ai ARACIP, experti în evaluare si acreditare, înscrisi în registrul propriu al expertilor în evaluare si acreditare, au urmatoarele atributii:

a) realizeaza activitatile de evaluare a organizatiilor interesate în furnizarea de educatie;

b) înainteaza departamentelor din cadrul ARACIP rapoartele de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare externa a calitatii, întocmite cu ocazia desfasurarii vizitelor în teren;

c) propun masuri de ameliorare a instrumentelor de lucru utilizate în activitatile de evaluare si acreditare, în vederea eficientizarii activitatii ARACIP.

(4) Poate fi desemnat în calitate de colaborator extern, expert în evaluare si acreditare, orice cadru didactic care îndeplineste criteriile stabilite prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii si care nu este angajat în administratia centrala a Ministerului Educatiei si Cercetarii, respectiv a inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti.

(5) Colaboratorii externi ai ARACIP au obligatia de a participa la activitati si programe de formare profesionala în domeniul evaluarii institutionale si al acreditarii.

Art. 197 - Structura organizatorica a ARACIP

(1) ARACIP este condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte si dispune de un aparat propriu, format din experti si personal administrativ, angajati pe baza de concurs.

(2) Presedintele si vicepresedintele ARACIP sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, pe baza de concurs desfasurat conform legii, si fac parte din aparatul propriu al ARACIP.

(3) Presedintele ARACIP este asimilat ca functie cu directorul general din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(4) Vicepresedintele ARACIP este asimilat ca functie cu directorul general adjunct din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(5) Numarul maxim de posturi ale aparatului propriu al ARACIP este de 50, din care 45 sunt posturi de executie si 5 de conducere, fara a depasi numarul de posturi alocate unitatilor din subordinea si coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(6) Structura organizatorica a ARACIP este stabilita prin hotarâre de guvern.

(7) ARACIP are urmatoarea structura organizatorica:

a) Consiliul ARACIP;

b) Biroul executiv;

c) Departamentul de acreditare;

d) Departamentul de asigurare a calitatii;

e) Serviciul economic si administrativ;

f) compartimentele functionale ale ARACIP.

(8) În functie de activitatile derulate, în cadrul ARACIP se pot constitui si alte departamente speciale.

(9) La nivelul ARACIP, în vederea verificarii si sustinerii deciziei ARACIP, Biroul executiv poate constitui si se poate consulta cu o comisie consultativa, constituita conform prevederilor art. 163.

(10) Finantarea ARACIP se face integral din venituri proprii. Veniturile proprii ale ARACIP provin din:

a) venituri obtinute pe baza de contract încheiat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru evaluarea calitatii educatiei în învatamântul preuniversitar;

b) perceperea unor tarife de autorizare, acreditare si evaluare periodica, aprobate prin hotarâre a Guvernului;

c) fonduri externe nerambursabile obtinute prin participarea la programe internationale;

d) donatii, sponsorizari, alte surse legal constituite.

(11) Veniturile proprii ale ARACIP vor fi utilizate integral pentru:

a) plata cheltuielilor de personal;

b) plata cheltuielilor materiale si a serviciilor;

c) plata cheltuielilor de capital;

d) plata taxelor si a cotizatiilor la organisme internationale;

e) cofinantarea proiectelor nationale si internationale.

(12) Excedentul anual rezultat din executia bugetului ARACIP se reporteaza în anul urmator, cu aceeasi destinatie, si se cuprinde în bugetul de venituri si cheltuieli.

(13) Personalul din cadrul ARACIP este remunerat conform legislatiei referitoare la salarizarea personalului din ministere si din alte organe centrale de specialitate.

Art. 198 - Consiliul ARACIP

(1) Consiliul ARACIP reprezinta organul colectiv de decizie al ARACIP si este alcatuit din 15 membri, dupa cum urmeaza: presedintele, vicepresedintele, conducatorii departamentelor, un consilier juridic, 9 experti din cadrul departamentelor ARACIP, un reprezentant al învatamântului în limbile minoritatilor, reprezentanti ai elevilor si reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului.

(2) Persoanele care ocupa functiile nominalizate la alin. (1) lit. a), b) si c) fac parte de drept din Consiliul ARACIP. Ceilalti membri ai Consiliului ARACIP sunt numiti în urma selectiei desfasurate în baza unor criterii stabilite prin decizie a presedintelui ARACIP, pe o perioada de 3 ani.

(3) Consiliul ARACIP este condus de presedintele ARACIP, iar în lipsa acestuia, de vicepresedintele ARACIP.

(4) Consiliul ARACIP se întruneste în sedinta ordinara, lunar, respectiv în sedinta extraordinara, ori de câte ori este cazul, la cererea presedintelui ARACIP sau a doua treimi din numarul membrilor sai. Sedintele ordinare ale Consiliului ARACIP sunt statutar constituite în cazul întrunirii a cel putin doua treimi din totalul membrilor.

(5) În îndeplinirea atributiilor sale, Consiliul ARACIP adopta hotarâri prin votul majoritatii membrilor sai. Hotarârile Consiliului ARACIP se fac publice pe site-ul ARACIP.

(6) Consiliul ARACIP îndeplineste urmatoarele atributii principale:

a) analizeaza si aproba proiectul de strategie institutionala;

b) analizeaza si aproba standardele, standardele de referinta, indicatorii de performanta, pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul preuniversitar, precum si standardele de acreditare, specifice fiecarei etape a procesului de acreditare; la stabilirea standardelor pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul preuniversitar se va tine seama de natura specifica a învatamântului în limbile minoritatilor nationale;

c) analizeaza si aproba metodologia de evaluare institutionala si de acreditare a organizatiilor furnizoare de educatie;

d) analizeaza periodic si aproba propunerea privind cuantumul taxelor de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare periodica;

e) analizeaza si aproba Codul de etica profesionala al expertilor în evaluare si acreditare;

f) analizeaza si aproba rapoartele de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare externa a calitatii, întocmite de membrii comisiilor de experti, în urma avizarii Biroului executiv al ARACIP; rapoartele de autorizare, de acreditare si de evaluare externa a calitatii se publica pe site-ul ARACIP;

g) propune acordarea/neacordarea/ridicarea autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditarii pentru institutiile de învatamânt preuniversitar, pentru fiecare nivel de învatamânt, program de studiu, respectiv calificare profesionala, dupa caz;

h) analizeaza si aproba manualele de evaluare interna a calitatii;

i) analizeaza si aproba publicarea ghidurilor de bune practici;

j) înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii spre aprobare, prin ordin, bugetul anual de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala si contul de executie bugetara ale ARACIP;

k) analizeaza si aproba contractele institutionale încheiate cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, pentru evaluarea calitatii educatiei în învatamântul preuniversitar;

l) analizeaza si aproba metodologiile-cadru de cofinantare a unor proiecte nationale si internationale la care ARACIP participa în calitate de promotor, partener sau asociat;

m) analizeaza propunerile venite din partea comisiei consultative organizate la nivelul ARACIP, pe marginea proiectelor de acte normative initiate de ARACIP si supuse dezbaterii acestei comisii;

n) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii masuri de asigurare si îmbunatatire a calitatii în învatamântul preuniversitar, pe baza rapoartelor întocmite de departamentele ARACIP.

(7) Membrii Consiliului ARACIP, cu exceptia presedintelui si a vicepresedintelui ARACIP, pot fi revocati din functie prin decizie a presedintelui ARACIP, în urmatoarele situatii:

a) prin absenta nejustificata de la doua sedinte consecutive sau de la trei sedinte într-un an calendaristic;

b) daca se afla în imposibilitatea de a-si îndeplini atributiile, din diverse motive, pe o perioada mai mare de 90 de zile;

c) la savârsirea oricaror fapte de natura sa atraga raspunderea disciplinara sau penala, cu repercusiuni asupra prestigiului Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si/sau al ARACIP, dupa caz.

(8) Presedintele si vicepresedintele ARACIP pot fi revocati din functie, în situatiile prevazute la alin. (7), prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Art. 199 - Biroul executiv ARACIP

(1) Biroul executiv al ARACIP constituie organul care asigura conducerea operativa a ARACIP.

(2) Biroul executiv al ARACIP este alcatuit din 5 membri, respectiv din presedintele, vicepresedintele si conducatorii departamentelor, respectiv al Serviciului economic si administrativ, organizate în cadrul ARACIP.

(3) Biroul executiv se întruneste în sedinta ordinara, de regula saptamânal, respectiv în sedinta extraordinara, ori de câte ori este cazul, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui ARACIP sau a conducerii Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(4) Biroul executiv al ARACIP îndeplineste urmatoarele atributii principale:+

a) asigura conducerea operativa a ARACIP;.

b) coordoneaza ducerea la îndeplinire a hotarârilor Consiliului ARACIP;

c) proiecteaza, organizeaza, coordoneaza, controleaza si evalueaza activitatea ARACIP;

d) aproba graficul de desfasurare a vizitelor de evaluare, precum si componenta comisiilor de experti, desemnate în acest scop;

e) aproba raportul anual cu privire la activitatea ARACIP, care se publica pe site-ul ARACIP;

f) aproba încadrarea, promovarea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu al ARACIP, în conditiile legii, precum si aplicarea, daca este cazul, de sanctiuni disciplinare;

g) aproba programul de pregatire profesionala pentru personalul din aparatul propriu al ARACIP;

h) avizeaza si propune spre aprobare Consiliului ARACIP proiectul de buget de venituri si cheltuieli al ARACIP;

i) aproba participarea ARACIP, în calitate de promotor, partener sau asociat, la proiecte nationale si internationale;

j) evalueaza periodic activitatea desfasurata de colaboratorii externi ai ARACIP;

k) elaboreaza proiectul de strategie institutionala a ARACIP;

l) analizeaza si avizeaza rapoartele de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare externa a calitatii, întocmite de comisiile de experti în evaluare si acreditare, validate de expertii din departamentele ARACIP;

m) înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii spre aprobare, prin ordin, propunerea ARACIP de acordare/neacordare/ridicare a autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditarii pentru institutiile de învatamânt preuniversitar, pentru fiecare nivel de învatamânt, program de studiu, respectiv calificare profesionala, dupa caz;

n) înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în vederea promovarii prin hotarâre a Guvernului, standardele, standardele de referinta, indicatorii de performanta, pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul preuniversitar, precum si standardele de acreditare specifice fiecarei etape a procesului de acreditare;

o) înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în vederea promovarii prin hotarâre a Guvernului, metodologia de evaluare institutionala si de acreditare a organizatiilor furnizoare de educatie;

p) înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si inovarii, în vederea promovarii prin hotarâre a Guvernului, propunerea privind cuantumul taxelor de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare periodica;

q) înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în vederea promovarii prin ordin, Codul de etica profesionala a expertilor în evaluare si acreditare;

r) înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în vederea promovarii prin ordin, manualele de evaluare interna a calitatii, în urma aprobarii Consiliului ARACIP;

s) informeaza Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii în legatura cu concluziile si rezultatele activitatii de evaluare a calitatii realizate la unitatile de învatamânt preuniversitar;

t) informeaza Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii referitor la situatiile în care organizatiile furnizoare de educatie nu mai îndeplinesc standardele de calitate.

Art. 200 - Departamentele ARACIP

(1) Departamentele, Serviciul economic si administrativ, respectiv compartimentele ARACIP, sunt structuri organizate în cadrul ARACIP, care desfasoara activitati specifice, conform cu atributiile stabilite prin prezenta lege.

(2) Conducatorii departamentelor, respectiv al Serviciului economic si administrativ, organizate în cadrul ARACIP, sunt numiti de catre presedintele ARACIP, pe baza de concurs desfasurat conform legii.

(3) Conducatorii departamentelor din cadrul ARACIP sunt asimilati cu functia de director în Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(4) În vederea exercitarii atributiilor prevazute în prezenta lege, departamentele de acreditare si de asigurare a calitatii desfasoara, în principal, urmatoarele activitati:

a) elaboreaza si reactualizeaza periodic standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta, pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul preuniversitar, precum si standardele de acreditare specifice fiecarei etape a procesului de acreditare;

b) elaboreaza metodologia de evaluare institutionala si de acreditare a organizatiilor furnizoare de educatie din învatamântul preuniversitar, care se aproba prin hotarâre a Guvernului;

c) elaboreaza Codul de etica profesionala al expertilor în evaluare si acreditare;

d) elaboreaza manuale de evaluare interna a calitatii si ghiduri de bune practici;

e) elaboreaza analize de sistem asupra calitatii învatamântului preuniversitar, precum si recomandari de îmbunatatire continua a calitatii învatamântului preuniversitar;

f) elaboreaza raportul anual cu privire la propria activitate;

g) participa, prin expertii din aparatul propriu al ARACIP, la vizitele de evaluare si acreditare;

h) primesc, înregistreaza si expertizeaza rapoartele de evaluare interna depuse de organizatiile interesate în furnizarea de educatie, respectiv de inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti, în vederea obtinerii autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditarii;

i) primesc, înregistreaza si verifica rapoartele anuale de evaluare a calitatii întocmite de comisiile de calitate din institutiile de învatamânt preuniversitar de stat si particular autorizate sa functioneze provizoriu/acreditate privind respectarea standardelor, a standardelor de referinta, precum si a standardelor proprii, specifice unitatii de învatamânt preuniversitar respective;

j) primesc, înregistreaza, verifica si valideaza rapoartele întocmite de comisiile de experti în evaluare si acreditare pentru a stabili respectarea metodologiei de evaluare externa;

k) primesc de la inspectoratele scolare judetene si analizeaza rapoartele si situatiile anuale privind starea învatamântului preuniversitar de la nivelul judetului respectiv, pe baza carora realizeaza analize de sistem;

l) îndeplinesc hotarârile Consiliului ARACIP în domeniul propriu de competenta.

(5) Serviciul economic si administrativ din cadrul ARACIP este organizat pe compartimente care desfasoara activitati specifice, stabilite de Biroul executiv al ARACIP.

Art. 201 - Comisia Consultativa ARACIP

(1) Comisia consultativa care se poate constitui la nivelul ARACIP este formata din 9 - 15 membri, cadre didactice din învatamântul preuniversitar de stat si particular, precum si cercetatori, cadre didactice din învatamântul superior, cu expertiza în învatamântul preuniversitar, numiti prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, la propunerea organizatiilor reprezentative din domeniu sau din proprie initiativa. Din comisia consultativa pot face parte si reprezentanti ai învatamântului în limbile minoritatilor nationale, respectiv reprezentanti ai parintilor, ai elevilor si ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului.

(2) Componenta comisiei consultative se reînnoieste periodic, la propunerea presedintelui ARACIP, pe baza unor criterii si a unei metodologii specifice.

(3) Comisia consultativa se întruneste de regula la cererea presedintelui ARACIP, a ministrului educatiei si cercetarii sau ori de câte ori este cazul, la propunerea a doua treimi din numarul membrilor sai sau la propunerea a doua treimi din numarul membrilor Consiliului ARACIP.

(4) Comisia consultativa are rolul de a dezbate proiectele de acte normative elaborate de ARACIP si de a înainta Consiliului ARACIP propunerile pe marginea proiectelor dezbatute.

(5) În exercitarea atributiilor sale, comisia consultativa emite un aviz consultativ si face propuneri si recomandari pe marginea proiectelor dezbatute.

Art. 202 - Presedintele ARACIP

(1) Presedintele ARACIP asigura conducerea executiva a ARACIP.

(2) În îndeplinirea atributiilor sale, presedintele ARACIP emite hotarâri.

(3) Presedintele ARACIP are urmatoarele atributii principale:

a) reprezinta ARACIP în justitie, în raporturile cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice din tara si din strainatate, cu orice institutie, organism interesat în domeniul de activitate al ARACIP;

b) exercita functia de ordonator de credite, în conditiile prevazute de lege;

c) numeste conducatorii departamentelor ARACIP, în conditiile legii;

d) aproba statul de functii al ARACIP;

e) stabileste conditiile privind angajarea personalului ARACIP;

f) aproba evaluarea anuala a performantelor profesionale ale personalului din cadrul aparatului propriu al ARACIP;

g) îndeplineste orice alte atributii stabilite în sarcina sa de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 203 - Vicepresedintele ARACIP Principalele atributii ale vicepresedintelui ARACIP sunt:

a) organizeaza sedintele Consiliului ARACIP;

b) coordoneaza si raspunde de activitatea aparatului propriu al ARACIP;

c) raspunde de organizarea bazei de date referitoare la activitatea ARACIP;

d) raspunde de organizarea arhivei ARACIP;

e) organizeaza împreuna cu secretarul general al Agentiei Române de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Superior (ARACIS) consultari bianuale între cele doua agentii;

f) asigura publicarea pe site-ul ARACIP a proceselor-verbale încheiate cu ocazia desfasurarii sedintelor ordinare, respectiv a sedintelor extraordinare ale Consiliului ARACIP, a rapoartelor de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare externa a calitatii, întocmite de membrii comisiilor de experti, precum si a raportului anual cu privire la activitatea ARACIP;

g) asigura publicarea si diseminarea manualelor, analizelor, precum si a ghidurilor de bune practici;

h) îndeplineste, în lipsa presedintelui ARACIP, toate atributiile stabilite în sarcina acestuia;

i) îndeplineste alte atributii, stabilite de presedintele ARACIP, în conditiile legii.

Art. 204 - Atributiile conducatorilor departamentelor ARACIP

(1) Conducatorii departamentelor de acreditare si de asigurare a calitatii din cadrul ARACIP au urmatoarele atributii specifice:

a) coordoneaza si participa la elaborarea si actualizarea standardelor, standardelor de referinta, a indicatorilor de performanta, pentru evaluarea si asigurarea calitatii în învatamântul preuniversitar, precum si a standardelor de acreditare specifice fiecarei etape a procesului de acreditare;

b) coordoneaza si participa la elaborarea metodologiei de evaluare institutionala si de acreditare a organizatiilor furnizoare de educatie din învatamântul preuniversitar;

c) coordoneaza elaborarea de manuale de evaluare interna a calitatii, de ghiduri de bune practici, de analize de sistem, precum si de recomandari de îmbunatatire continua a calitatii în învatamântul preuniversitar.

(2) În vederea organizarii si coordonarii activitatii ARACIP au urmatoarele atributii:

a) coordoneaza activitatea departamentului corespunzator;

b) întocmesc aprecierile profesionale pentru personalul din subordine;

c) realizeaza analize privind nevoile de formare profesionala pentru personalul din subordine;

d) controleaza îndeplinirea sarcinilor de serviciu de catre personalul din subordine;

e) propun persoanele desemnate pentru a face parte din Consiliul ARACIP.

(3) Conducatorul Serviciului economic si administrativ al ARACIP îndeplineste urmatoarele atributii specifice:

a) organizeaza si coordoneaza activitatea compartimentelor din structura sa;

b) raspunde de elaborarea metodologiilor si a altor acte normative referitoare la domeniul financiar;

c) raspunde de întocmirea proiectului de buget de venituri si cheltuieli al ARACIP si îl propune spre avizare Biroului executiv al ARACIP;

d) raspunde de organizarea evidentei financiar-contabile a ARACIP;

e) raspunde de executia bugetului propriu al ARACIP.

Art. 205 - Transparenta activitatii institutiilor cu responsabilitati în evaluarea calitatii ARACIP si ARACIS realizeaza anual un raport de activitate pe care îl prezinta în fata comisiilor de învatamânt ale Parlamentului si reprezentantilor Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Rapoartele vor fi facute publice pe paginile de Internet ale ARACIS, ARACIP si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 206 - Alte obligatii ale institutiilor care evalueaza calitatea în educatie

(1) Evaluarea calitatii educatiei, în vederea autorizarii de functionare provizorie, respectiv acreditarii de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, se poate realiza numai de o institutie înregistrata în registrul european al agentiilor de asigurare a calitatii în învatamântul superior.

(2) ARACIS si orice alta institutie înfiintata cu acest scop se supun periodic procedurilor de acreditare internationala.

(3) Daca ARACIS este radiata din registrul european al agentiilor de asigurare a calitatii, aceasta îsi înceteaza de drept activitatea.

(4) Pentru evaluarea si asigurarea calitatii unitatilor de învatamânt profesional si tehnic Centrul National de Dezvoltare a Învatamântului Profesional si Tehnic are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza metdologii specifice privind asigurarea calitatii în învatamântul profesional si tehnic, în conformitate cu standardele nationale si în complementaritate cu ARACIP;

b) elaboreaza manuale de autoevaluare si de monitorizare externa a calitatii în învatamântul profesional si tehnic, în complementaritate cu ARACIP;

c) colecteaza si disemineaza exemple de bune practici în asigurarea calitatii în învatamântul profesional si tehnic, în complementaritate cu ARACIP;

d) elaboreaza recomandari de îmbunatatire a calitatii în învatamântul profesional si tehnic;

e) sprijina dezvoltarea capacitatii institutionale a unitatilor de învatamânt profesional si tehnic si a inspectoratelor scolare pentru aspectele specifice privind asigurarea calitatii în învatamântul profesional si tehnic, în complementaritate cu ARACIP;

f) participa la activitatile Grupului National pentru Asigurarea Calitatii.

(5) Inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii:

a) asigura, prin inspectia scolara, controlul calitatii pe baza standardelor nationale, implementarea programelor de îmbunatatire a calitatii la nivel judetean si monitorizarea programelor de îmbunatatire a calitatii la nivelul unitatilor scolare;

b) realizeaza împreuna cu ARACIP si directiile de resort din Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii activitatea de monitorizare si control a calitatii;

c) sunt responsabile de controlul si implementarea masurilor de asigurare si îmbunatatire a calitatii recomandate de ARACIP;

d) realizeaza vizite de monitorizare externa a calitatii;

e) valideaza rapoartele de autoevaluare a calitatii elaborate de unitatile de învatamânt;

f) elaboreaza la sfârsitul fiecarui an scolar Raportul privind starea învatamântului din judet, respectiv din Municipiul Bucuresti, care se înainteaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prefecturii, consiliului judetean, consiliilor locale si tuturor unitatilor de învatamânt din judet, respectiv din municipiul Bucuresti.

Art. 207 - Reglementari privind furnizorii de educatie din alta tara ce desfasoara activitati pe teritoriul României

(1) Organizatiile furnizoare de educatie din alta tara pot organiza si desfasura, pe teritoriul României, activitati de învatamânt corespunzatoare unui sistem educational din alta tara, în urmatoarele situatii:

a) pe baza de protocol/ acord bilateral, încheiat între autoritatile si/sau institutiile similare din România si cele din statul al carui sistem educational este/ urmeaza a fi adoptat;

b) daca dispun de acreditare în sistemul educational respectiv, fiind parte a acestuia.

(2) Organizatiile prevazute la alin. (1) trebuie sa depuna la ARACIP, un dosar, în vederea înscrierii în Registrul special al organizatiilor furnizoare de educatie care organizeaza si desfasoara, pe teritoriul României.

(3) În cazul în care organizatiile furnizoare de educatie care organizeaza si desfasoara, pe teritoriul României, activitati de învatamânt corespunzatoare unui sistem educational din alta tara nu îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), acestea au obligatia de a se supune procesului de evaluare si acreditare în sistemul educational românesc, în conditiile legii.

(4) Organizatiile furnizoare de educatie care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 10 alin.

(1) si (2) sunt înscrise în Registrul special al organizatiilor furnizoare de educatie care organizeaza si desfasoara, pe teritoriul României, activitati de învatamânt corespunzatoare unui sistem educational din alta tara.

(5) Organizatiile prevazute la alin. (4) au obligatia de a solicita ARACIP, din 5 în 5 ani, reînscrierea în Registrul special al organizatiilor furnizoare de educatie care organizeaza si desfasoara, pe teritoriul României, activitati de învatamânt corespunzatoare unui sistem educational din alta tara; în caz contrar, organizatia respectiva se considera desfiintata.

PARTEA a IV-a - Statutul personalului din învatamânt

TITLUL II - Învatamânt preuniversitar	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 208 - Domeniul de aplicare

(1) Prevederile prezentului statut se aplica personalului din învatamânt, didactic de predare, didactic auxiliar si nedidactic, de conducere, personalului didactic care îndeplineste functii de îndrumare si de control, precum si celorlalte categorii de personal didactic din sistemul national de învatamânt, nominalizate în statut.

(2) Prezentul statut reglementeaza:

a) Asigurarea personalului din învatamânt, prin urmatoarele activitati: formare initiala si certificare, planificare, recrutare, selectie, angajare, încetarea relatiilor de munca alte drepturi;

b) Motivarea personalului din învatamânt, prin urmatoarele activitati: normarea si salarizarea, stabilirea si acordarea sporurilor si indemnizatiilor, îndrumarea, monitorizarea si controlul, evaluarea performantelor profesionale;

c) Dezvoltarea personalului din învatamânt, cu urmatoarele activitati: formare continua, dezvoltare profesionala, administrarea carierei si promovare;

d) Sustinerea carierei didactice prin: consiliere, securitate si sanatate în munca si disciplina.

Art. 209 - Principii. Conditii generale

(1) Exercitarea functiilor didactice, didactice auxiliare, de conducere, de îndrumare si de control, numite în continuare functii din educatie si formare profesionala, se realizeaza cu respectarea urmatoarelor principii:

a) centrarea procesului de educatie si formare profesionala pe prescolari, elevi si studenti;

b) eficacitate si eficienta în procesul educational si de formare profesionala;

c) transparenta si raspundere publica;

d) legalitate, impartialitate, obiectivitate si responsabilitate;

e) promovarea învatarii pe parcursul întregii vieti.

(2) Functiile din educatie si formare profesionala pot fi ocupate în conditiile legii de catre persoane care:

a) îndeplinesc conditiile de studii prevazute de lege pentru functia respectiva;

b) sunt cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;

c) au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor;

d) sunt apte din punct de vedere medical si psiho-comportamental pentru exercitarea functiei respective;

e) nu au suferit condamnari pentru savârsirea cu intentia a unor infractiuni, cu exceptia cazurilor pentru care a intervenit reabilitare;

f) au o conduita morala conforma deontologiei profesionale;

g) nu au suferit în ultimii 7 ani o desfacere disciplinara a contractului de munca din oricare dintre functiile reglementate de prezentul statut.

(3) Conditia precizata la alin. (2) lit. d) pentru personalul didactic de predare se considera îndeplinita prin prezentarea periodica sau la solicitarea Consiliului de administratie sau a Biroului senatului a unui certificat medical si de atestare psiho-comportamentala eliberat în urma examinarii si evaluarii de specialitate de catre un medic de medicina muncii, respectiv psiholog acreditat, pe un formular specific stabilit de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii împreuna cu Ministerul Sanatatii. Periodicitatea controlului si incompatibilitatile medicale si de natura psiho-comportamentala sunt stabilite prin ordin comun al celor doua ministere.

(4) Refuzul neîntemeiat de a se supune examinarii medicale si/sau evaluarii psihocomportamentale în termen de 30 de zile de la comunicare atrage dupa sine încetarea raportului de munca pentru persoana în cauza.

(5) Persoanele care ocupa o functie din educatie si formare profesionala care se considera nedreptatite de rezultatul examinarii si evaluarii precizate la alin. (3) poate solicita si prezenta o expertiza a capacitatii de munca, de catre o comisie stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Sanatatii. Rezultatul expertizei nu mai poate fi contestat.

(6) Incompatibilitatea medicala si/sau psiho-comportamentala constatata în conditiile alin. (3) coroborat cu alin. (4) pentru o persoana care ocupa o functie din educatie si formare profesionala conduce de drept si de fapt la încetarea sau, dupa caz, suspendarea pe o perioada determinata a contractului de munca al persoanei respective. Dreptul de terminare sau suspendare a contractului revine angajatorului si se exercita numai în baza documentelor eliberate în conditiile alin. (3) coroborat cu alin. (4).

Art. 210 - Incompatibilitati

(1) Nu pot ocupa o functie în învatamânt persoanele care:

a) sunt lipsite de acest drept, pe durata stabilita printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva de condamnare penala;

b) desfasoara activitati care prin natura lor aduc atingere demnitatii profesionale sau bunelor moravuri;

c) presteaza activitati comerciale în incinta unitatii sau institutiei de învatamânt;

d) produc, consuma, comercializeaza, distribuie sau favorizeaza raspândirea de substante interzise prin lege, respectiv de materiale obscene sau pornografice sub orice forma de prezentare - scrisa, audio si/sau vizuala, inclusiv prin Internet si indiferent daca oricare dintre aceste activitati este desfasurata în timpul serviciului si/sau în timpul liber;

e) practica, în public, activitati cu componenta lubrica sau altele care implica exhibarea, în maniera obscena, a corpului ori alte activitati necorespunzatoare deontologiei profesionale si statutului de persoana responsabila cu educatia si formarea profesionala a copiilor si tinerilor;

f) nu îndeplinesc conditiile medicale si/sau psiho-comportamentale necesare exercitarii functiei sau se gasesc în situatia prevazuta la art. 207 alin.(3) - (5);

g) presteaza activitati generatoare de conflicte de interese, potrivit legii.

(2) Suplimentar prevederilor de la alin. (1), functiile de conducere, de îndrumare si de control nu pot fi ocupate de persoane care ocupa o alta functie de conducere, de îndrumare sau de control din sistemul national de învatamânt.

(3) Functiile de conducere, de îndrumare si de control din aceeasi unitate sau institutie de învatamânt nu pot fi ocupate simultan de persoane care sunt în relatie de rudenie de gradul I sau sunt sot/sotie, daca implica subordonare directa sau luarea în comun a deciziilor.

(4) Dovedirea existentei incompatibilitatii conduce de drept si de fapt la desfacerea disciplinara imediata a contractului individual de munca al persoanei în cauza. Constatarea incompatibilitatii se face de catre organele si institutiile ierarhic superioare.

TITLUL II - Învatamânt preuniversitar	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Functiile didactice si didactice auxiliare

Art. 211 - Functiile didactice

(1) Functiile didactice sunt:

a) în învatamântul ante-prescolar: educator puericultor;

b) în învatamântul prescolar: educator/educatoare; institutor/institutoare; profesor pentru învatamânt prescolar;

c) în învatamântul primar: învatator/învatatoare; institutor/institutoare; profesor pentru învatamânt primar; profesor;

d) în învatamântul secundar: profesor, profesor-psihopedagog, profesor-pedagog social, profesor corepetitor/acompaniament, instructor de practica;

e) în învatamântul special si în comisiile de expertiza complexa: educator puericultor, educator/educatoare, învatator/învatatoare, învatator itinerant, institutor/institutoare, profesor, profesor itinerant, profesor de educatie speciala, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog scolar, profesor-logoped, profesor-pedagog social, instructor de practica, învatator-educator, profesor-educator, profesorul preparator (nevazator), profesor de sprijin;

f) în centrele de documentare si informare: profesor documentarist;

g) în unitatile de învatamânt, pentru asigurarea formarii initiale, a insertiei profesionale si a formarii continue: cadre didactice mentori si cadre didactice tutori.

(2) În unitatile conexe si în cele cu activitati extrascolare ale învatamântului preuniversitar functiile didactice sunt:

a) în centrele de plasament: educator, institutor-educator, învatator-educator, profesoreducator, profesor-logoped, psihopedagog;

b) în centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihopedagog, profesorpsiholog, profesor-sociolog, profesor-pedagog social;

c) în centrele logopedice interscolare si în cabinetele scolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie, profesor-pedagog social;

d) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, profesor formator;

e) în centrele de excelenta: profesor;

f) în cluburile sportive scolare: profesor, antrenor;

g) în unitatile cu activitati extrascolare: educator/educatoare, învatator, institutor, profesor, instructor de practica, antrenor.

Art. 212 - Functiile didactice auxiliare

(1) Functiile didactice auxiliare sunt:

a) bibliotecar, documentarist, redactor;

b) informatician, administrator de retea;

c) laborant;

d) tehnician;

e) pedagog-scolar;

f) instructor-animator, instructor de educatie extrascolara;

g) asistent social;

h) corepetitor pentru cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor;

i) asistent educational;

j) mediator scolar;

k) secretar, secretar-sef;

l) administrator financiar;

m) administrator de patrimoniu;

n) infirmier;

o) bona.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, este autorizat ca, în functie de dinamica învatamântului, sa stabileasca noi functii didactice auxiliare.

Art. 213 - Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice - dispozitii comune

(1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice este constituita din formare initiala teoretica si formare initiala practica, realizate pe baza standardelor profesionale aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(2) Formarea initiala teoretica este constituita, dupa caz, din formare initiala în specialitatea disciplinei si formare initiala psihopedagogica si metodica.

(3) Formarea initiala practica este constituita din doua module: pregatirea practica pedagogica realizata pe durata studiilor si un stagiu practic cu durata de 1 an scolar realizat dupa absolvire într-o unitate de învatamânt, în functia didactica corespunzatoare studiilor, sub îndrumarea cadrelor didactice mentori/tutori si a inspectorilor scolari.

(4) În vederea realizarii modulului de pregatire practica pedagogica de pe parcursul studiilor se constituie o retea permanenta de unitati de învatamânt, - în conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si în baza unor acorduri-cadru încheiate între furnizorii de formare initiala autorizati/acreditati si inspectoratele scolare. Pe baza acestor acorduri-cadru, furnizorii de formare initiala autorizati/acreditati încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani scolari cu unitatile de învatamânt respective pentru precizarea concreta a conditiilor de organizare si desfasurare a modulului de pregatire practica pedagogica.

(5) Furnizorii de formare initiala autorizati/acreditati pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi si palate ale copiilor, centre logopedice, organizatii neguvernamentale si altele - pentru organizarea si desfasurarea modulului de pregatire pedagogica alternativa de pe parcursul studiilor, dupa caz.

(6) În învatamântul superior, formarea initiala teoretica în psihopedagogie si în metodica, precum si modulul de pregatire practica pedagogica de pe parcursul studiilor se realizeaza prin departamentele pentru pregatirea personalului didactic.

(7) Departamentele pentru pregatirea personalului didactic functioneaza pe baza de regulament propriu în cadrul institutiile de învatamânt superior si au planuri de învatamânt distincte, conforme standardelor profesionale pentru functiile didactice, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii. Planurile de învatamânt ale departamentului sunt integrate în planurile de învatamânt ale facultatilor de profil. Normele didactice constituite în vederea formarii initiale pentru ocuparea functiilor didactice din componenta departamentelor pentru pregatirea personalului didactic, inclusiv norma didactica de metodica, sunt introduse în statele de functii ale acestor departamente.

(8) Planurile de învatamânt ale studiilor de licenta în specializarea Pedagogia învatamântului primar si prescolar se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(9) Studentii si absolventii de învatamânt superior care opteaza pentru profesiunea didactica, cu exceptia celor care urmeaza studii în specializarea Pedagogia învatamântului primar si prescolar, au obligatia sa absolve cursurile organizate de departamentul pentru pregatirea personalului didactic. Pregatirea studentilor în cadrul acestor departamente se realizeaza în regimul activitatilor didactice optionale si este gratuita atât pentru ciclul universitar de licenta, cât si pentru ciclul universitar de masterat, în limita locurilor finantate de la bugetul statului.

(10) Absolventilor cursurilor organizate de departamentele pentru pregatirea personalului didactic li se elibereaza certificate de absolvire pe baza carora acestia sunt abilitati sa urmeze un stagiu practic cu durata de 1 an scolar realizat într-o unitate de învatamânt, în functia didactica corespunzatoare studiilor. De aceeasi abilitare beneficiaza si absolventii cu diploma de bacalaureat a liceului pedagogic sau cu diploma de absolvire a învatamântului postliceal pedagogic, respectiv absolventii cu diploma de licenta a specializarii Pedagogia învatamântului primar si prescolar.

(11) Ocuparea unei functii didactice în perioada stagiului practic cu durata de 1 an scolar se poate realiza în urmatoarele conditii cumulative:

a) prin concurs pe posturi vacante netitularizabile sau rezervate;

b) pe baza de contract individual de munca cu durata de 1 an scolar;

c) de catre persoane cu functia de baza în învatamânt sau cu contract în învatamânt.

(12) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an scolar li se aplica în mod corespunzator functiei didactice ocupate temporar toate prevederile prezentului statut, precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din legislatia în vigoare.

(13) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor didactice se finalizeaza cu examenul de definitivare în învatamânt, reglementat metodologic prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si organizat dupa cum urmeaza:

a) etapa I, eliminatorie - este realizata de catre inspectoratele scolare la finalizarea stagiului practic de 1 an scolar si consta din evaluarea la nivelul unitatii de învatamânt, evaluarea portofoliului profesional personal si cel putin 3 inspectii la clasa realizate de inspectorii scolari;

b) etapa a II-a, finala - este realizata de institutii de învatamânt superior si consta dintr-o examinare scrisa din specialitate, psihopedagogie si metodica.

(14) Persoanelor care au promovat examenul de definitivare în învatamânt li se poate asigura continuitatea pe postul/catedra ocupate în perioada stagiului practic cu durata de 1 an scolar, la decizia consiliului de administratie din unitatea de învatamânt respectiva si cu aprobarea inspectoratului scolar, în conditiile legii.

(15) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare în învatamânt, pot participa la cel mult 2 alte sesiuni ale acestui examen, în conditiile reluarii de fiecare data, anterior sustinerii examenului, a stagiului de practica cu durata de 1 an scolar. Stagiul de practica cu durata de 1 an scolar si examenul finalizare a formarii initiale pot fi reluate, în conditiile legii, într-un interval de timp care nu depaseste 5 ani de la începerea primului stagiu de practica.

(16) Asistentilor universitari cu o vechime la catedra de cel putin 3 ani, care trec în învatamântul preuniversitar, li se acorda, pe baza evaluarii portofoliului profesional personal si a unei inspectii speciale la clasa, definitivarea în învatamânt.

(17) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare în învatamânt, în conditiile prezentului articol, nu pot ocupa functii didactice în sistemul national de învatamânt, indiferent de statutul angajarii.

Art. 214 - Conditiile de studii pentru ocuparea functiilor didactice

(1) Pentru ocuparea functiilor didactice trebuie îndeplinite în mod corespunzator conditiile precizate la art. 210 precum si urmatoarele conditii de studii:

a) pentru functia de educator puericultor - absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic sau absolvirea cu diploma de absolvire a învatamântului postliceal pedagogic cu specializarea educator puericultor;

b) pentru functia de educator în învatamântul prescolar - absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic sau a unei scoli echivalente, ori absolvirea cu diploma de licenta sau de absolvire, urmata de un curs în domeniul psihopedagogic si metodic specific;

c) pentru functia de învatator - absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic, sectia pentru învatatori, sau a sectiei educatoare-învatatori ori a unei scoli echivalente;

d) pentru functia de institutor - absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic, urmat de absolvirea unei institutii de învatamânt superior cu diploma de licenta / absolvirea cu examen de diploma a colegiului universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei scoli echivalente, urmata de absolvirea unei institutii de învatamânt superior de lunga sau de scurta durata ori de absolvirea cu diploma de licenta sau de absolvire, urmata de un curs specific în domeniul psihopedagogic si metodic;

e) pentru functiile de profesor pentru învatamânt prescolar si profesor pentru învatamânt primar - absolvirea cu diploma de licenta a programelor de studii de stiinte ale educatiei / ;

f) pentru functia de profesor în învatamântul secundar inferior, gimnazial - absolvirea, cu examen de licenta a unei institutii de învatamânt superior în domeniul de licenta absolvit cu acumularea a 30 de credite transferabile din pregatirea psihopedagogica si metodica, în conditiile art. 210 alin. (8) / absolvirea, cu examen de licenta ori examen de absolvire, a unei institutii de învatamânt superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate în acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum si îndeplinirea conditiilor art. 210;

g) pentru functia de profesor în învatamântul secundar superior, liceal si tertiar nonuniversitar, postliceal - absolvirea cu examen de licenta a unei institutii de învatamânt superior, urmata de absolvirea cu diploma de master în domeniul de licenta absolvit si acumularea a 60 de credite transferabile din pregatirea psihopedagogica si metodica, în conditiile art. 210 alin. (8) / absolvirea cu examen de licenta a unei institutii de învatamânt superior de lunga durata sau echivalenta acesteia, în profilul postului, sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate în acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii- studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum si îndeplinirea conditiilor art. 210;

h) pentru functia de instructor de practica - absolvirea cu examen de diploma a unei scoli postliceale în domeniu sau absolvirea cu examen de licenta ori examen de absolvire a unei institutii de învatamânt superior în domeniul de licenta absolvit, cu experienta în domeniu de cel putin 3 ani si acumularea a 60 de credite transferabile din pregatirea psihopedagogica si metodica, în conditiile art. 210 alin. (8) / absolvirea cu examen de diploma a unei scoli postliceale în domeniu sau absolvirea cu examen de licenta ori examen de absolvire a unei institutii de învatamânt superior. Pentru aceasta functie trebuie îndeplinite conditiile art. 210;

i) pentru functia de profesor documentarist - absolvirea cu examen de licenta a unei institutii de învatamânt superior în domeniul de licenta absolvit / absolvirea cu examen de licenta, examen de diploma ori examen de absolvire a unei institutii de învatamânt superior de lunga sau scurta durata în profilul postului ori absolvirea, cu diploma, a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin 3 semestre, aprobata în acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare în profilul postului, precum si îndeplinirea conditiilor art. 210;

j) pentru functia de cadru didactic mentor si respectiv cadru didactic tutore - îndeplinirea oricareia dintre conditiile de studii precizate la lit. a) - g) sau i) precum si îndeplinirea conditiilor de titular în învatamânt si gradul didactic I.

(2) Functiile didactice prevazute la lit. d), f), h), i) si j) se pot ocupa si de persoanele care au absolvit cu diploma ciclul I de studii universitare de licenta sau ciclul II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studiu transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic.

(3) Functiile didactice prevazute la lit. g) se pot ocupa si de persoanele care au absolvit cu diploma ciclul II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 60 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic.

(4) Pentru ocuparea functiilor didactice prevazute la art. 208 alin. (1) lit. e), în învatamântul special trebuie îndeplinite în mod corespunzator conditiile art. 210 si conditiile de studii mentionate la alin. (1) din prezentul articol, precum si un stagiu atestat de pregatire teoretica si practica în educatie speciala, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(5) Pentru ocuparea functiilor didactice din unitatile conexe învatamântului preuniversitar trebuie îndeplinite în mod corespunzator conditiile art. 210 si conditiile de studii prevazute la alin. (1).

(6) Pentru ocuparea functiei de antrenor în cluburile sportive scolare, în palatele si în cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori acreditata ori a unei institutii de învatamânt postliceal sau superior în domeniu, cu specializarea în ramura de sport respectiva si trebuie îndeplinite în mod corespunzator conditiile art. 210.

(7) Personalul didactic titular care, ulterior titularizarii, dobândeste prin studii si alte specializari didactice poate solicita trecerea în noua specializare, cu pastrarea statutului de personal didactic titular. De acest drept beneficiaza cu prioritate, în cadrul aceleiasi unitati de învatamânt, cadrele didactice aflate în restrângere de activitate, în conditiile stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(8) Antrenorii de la cluburile sportive scolare pot fi angajati cu contract de munca, de regula, pe o perioada de 4 ani. Durata contractului poate fi prelungita în cazul obtinerii unor performante sportive deosebite la nivel national sau international.

Art. 215 - Conditiile de studii pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare

(1) Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite urmatoarele conditii de studii:

a) pentru functia de bibliotecar, de documentarist si de redactor - absolvirea cu examen de diploma a unei institutii de învatamânt, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de învatamânt ai caror absolventi au studiat în timpul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si absolventi ai învatamântului postliceal sau liceal cu diploma în domeniu / absolvirea cu examen de diploma a unei institutii de învatamânt, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de învatamânt ai caror absolventi au studiat în timpul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai învatamântului superior, postliceal sau liceal cu diploma, pe perioada determinata, daca au urmat un curs de initiere în domeniu;

b) pentru functia de informatician, administrator de retea - absolvirea cu diploma a unei institutii de învatamânt superior sau a unei unitati de învatamânt preuniversitar, de profil;

c) pentru functia de laborant si de tehnician - absolvirea cu examen de diploma a unei institutii de învatamânt superior, a unei scoli postliceale sau a liceului, în domeniu, iar pentru functia de tehnician absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului, în domeniu / absolvirea cu examen de diploma, în profilul postului, a unei scoli postliceale sau a liceului, urmata de un curs de initiere în domeniu, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii;

d) pentru functia de pedagog scolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;

e) pentru functia de instructor-animator - absolvirea cu diploma a unei institutii de învatamânt superior, a unei scoli postliceale în specialitate sau a unui liceu pedagogic. sau a echivalentului acestuia, ori a altui liceu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala pentru aceasta functie;

f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara - absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic, cu diploma de bacalaureat;

g) pentru functia de asistent social - absolvirea unei institutii de învatamânt superior de profil, de lunga sau de scurta durata, cu examen de licenta sau de absolvire, sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de conducatori puericultori;

h) pentru functia de corepetitor - absolvirea unei institutii de învatamânt superior de profil, de lunga sau de scurta durata, ori a unui liceu de specialitate;

i) pentru functia de asistent educational - absolvirea cu diploma de licenta cu specializarea asistenta sociala sau absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic, ori absolvirea cu diploma de absolvire a învatamânt postliceal pedagogic cu specializarea asistent educational;

j) pentru functia de mediator scolar - absolvirea cu diploma de licenta cu specializarea asistenta sociala sau absolvirea cu diploma de bacalaureat a liceului pedagogic urmata de un curs de formare profesionala cu specializarea mediator scolar, recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;

k) pentru functia de secretar, secretar-sef - absolvirea unei institutii de învatamânt superior respectiv a unui liceu, cu diploma de bacalaureat sau absolvirea învatamântului postliceal tehnician în activitati de secretariat;

l) pentru functia de administrator financiar - îndeplinirea conditiilor prevazute de legislatia în vigoare pentru functia de contabil, contabil-sef;

m) pentru functia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea conditiilor prevazute de legislatia în vigoare pentru functia de administrator;

n) pentru functia de infirmier - îndeplinirea conditiilor prevazute de legislatia în vigoare;

o) pentru functia de bona - absolvirea cu diploma de bacalaureat a unui liceu de specialitate si/sau a unor studii postliceale de profil.

(2) Functiile didactice auxiliare prevazute la lit. a), b), e), g) si h), j), k) si l) se pot ocupa si de persoanele care au absolvit cu diploma ciclul I de studii universitare de licenta sau ciclul II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu salarizare stabilita, dupa caz, diferentiat, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(3) Pentru functii didactice auxiliare înfiintate în conditiile art. 209 alin. (2) se stabilesc conditiile de studii pentru ocupare la data înfiintarii acestor functii, prin actul normativ de înfiintare, în conditiile legii.

Art. 216 - Categorii de personal didactic

(1) În sistemul national de învatamânt, personalul didactic poate fi angajat cu contract de individual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata, în conditiile legii.

(2) Personalul didactic angajat cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata este personal didactic titular pe post în învatamânt.

(3) Personalul didactic angajat cu contract de individual munca pe perioada determinata este personal didactic asociat si poate fi cu functia de baza în învatamânt sau în alt domeniu de activitate.

(4) Personalul didactic angajat pe durata determinata beneficiaza de aceleasi drepturi cu personalul didactic angajat cu contract de munca pe perioada nedeterminata, corespunzator perioadei efective lucrate.

Art. 217 - Planificarea personalului didactic si didactic auxiliar

(1) Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt realizeaza anual planificarea resurselor umane din unitate prin:

a) elaborarea proiectului de încadrare cu personal didactic, pe baza planului de scolarizare aprobat si a planurilor cadru de învatamânt în vigoare, în conditiile legii;

b) stabilirea structurii si numarului de posturi pentru personalul didactic auxiliar si administrativ, în functie de conditiile locale si pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru fiecare categorie de personal si aprobate prin ordin al ministrului;

c) elaborarea statului de functii al unitatii de învatamânt.

(2) Inspectoratul scolar evalueaza si, dupa caz, corecteaza si aproba proiectul de încadrare, obligatoriu în colaborare cu unitatea de învatamânt si aproba statul de functii avizat în prealabil de Consiliul Local.

Art. 218 - Recrutarea, selectia si angajarea personalului didactic

(1) Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt stabileste în conditiile art. 214 posturile/catedrele disponibile si statutul acestora: vacante titularizabile sau netitularizabile, respectiv rezervate.

(2) Inspectoratul scolar consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, obligatoriu în colaborare cu unitatile de învatamânt, oferta de posturi/catedre. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, oferta de posturi/catedre la nivel national.

(3) Oferta de posturi/catedre se publica în presa centrala, locala si prin afisare la inspectoratele scolare si la unitatile de învatamânt respective cu cel putin 30 de zile înaintea declansarii procedurilor de selectie si angajare pe aceste posturi/catedre.

(4) Posturile/catedrele didactice se ocupa prin concursul de titularizare care consta dintr-o proba scrisa din specialitate. Posturile/catedrele didactice se ocupa în ordinea descrescatoare a punctajului obtinut. Concursurile se organizeaza în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învatamânt, aprobata prin ordin al ministrului / Posturile/catedrele didactice se ocupa prin concurs, în ordinea descrescatoare a punctajului obtinut de candidati. Concursul consta din lectie deschisa si proba scrisa din specialitate si metodica pentru angajarea [titularilor] / [cu contract de munca pe perioada nedeterminata (titular pe post în învatamânt) si pentru angajarea cu contract de munca pe perioada determinata cu functia de baza în învatamânt], respectiv lectie deschisa, prezentarea unui curriculum vitae si interviu la angajarea [personalului didactic asociat] / [cu contract de munca pe perioada determinata cu functia de baza în alt domeniu de activitate]. Concursurile se organizeaza în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din învatamânt, aprobata prin ordin al ministrului.

(5) Unitatile de învatamânt, individual, în consortii scolare organizate conform prevederilor art. 20, alin. (18), sau în asocieri temporare la nivel local/judetean organizeaza concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor, conform statutului acestora.

(6) Inspectoratele scolare pot organiza, în interesul învatamânt si la cererea unitatilor de învatamânt concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor, conform statutului acestora.

(7) Ordinea ocuparii posturilor didactice din învatamântul preuniversitar de stat, cu respectarea corespunzatoare a prevederilor art. 210 si art. 211, este dupa urmeaza:

a) pretransferarea si transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate în aceeasi localitate;

b) pretransferarea si transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate la nivelul judetului cu considerarea apropierii de domiciliu;

c) transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiintarea unor unitati scolare si pretransferarea la cerere. La repartizarea posturilor ordinea de atribuire se realizeaza conform urmatoarelor criterii:

i) domiciliul, stabilit în localitatea solicitata cu cel putin 5 ani înainte de realizarea transferului/pretransferului;

ii) punctajul unitar acordat în baza criteriilor stabilite prin metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobata prin ordin al ministrului;

d) pretransferarea personalului didactic, la cerere;

e) detasarea în interesul învatamântului, prin concurs specific;

f) ocuparea, prin concurs, a posturilor declarate vacante;

g) detasarea, la cererea persoanelor interesate, prin concurs specific;

h) ocuparea, prin concurs, a posturilor rezervate si a posturilor ramase vacante în urma operatiunilor prevazute la lit. a)-f), prin cumul sau prin plata cu ora, de catre personalul titular sau asociat.

(8) Personalul didactic titular pe post în învatamânt aflat în concediu fara plata nu poate fi încadrat ca personal asociat în activitati de suplinire, cumul sau plata cu ora.

(9) Calendarul activitatilor prevazute în prezentul articol, tematica si conditiile de concurs se fac publice în fiecare an scolar, pâna la data de 15 noiembrie.

(10) Lucrarile privitoare la mobilitatea personalului didactic din învatamântul preuniversitar de stat sunt coordonate de o comisie, numita de inspectorul scolar general, având ca presedinte un inspector scolar general adjunct. Componenta comisiei si atributiile acesteia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(11) Continutul concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor se stabileste de unitatile de învatamânt sau, dupa caz, de catre inspectoratele scolare. La decizia organizatorilor, pot fi consultate pentru continutul concursului institutii de învatamânt superior.

(12) Evaluarea probelor din concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor se realizeaza de comisii, instituite la nivelul organizatorului concursului si numite prin decizia inspectorului scolar general.

(13) Contestatiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice în învatamântul preuniversitar de stat se adreseaza comisiilor de concurs, în termen de 48 de ore de la comunicarea rezultatelor.

(14) Contestatiile se solutioneaza prin reevaluarea lucrarilor în cauza de catre o comisie stabilita de inspectorul scolar general, alta decât cea initiala. Hotarârea acestei comisii este definitiva.

(15) Contestatiile privind mobilitatea personalului didactic, cu exceptia prevederilor de la alin. (13) si alin. (14), se rezolva de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar, cu participarea cu statut de observator a reprezentantilor organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului. Hotarârile acestuia sunt definitive si nu pot fi atacate decât prin contestatii la Tribunalul pe raza caruia functioneaza inspectoratul scolar.

(16) În învatamântul preuniversitar de stat validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de catre inspectoratul scolar. Pe baza acestei validari, inspectorul scolar general emite pentru unitatile de învatamânt de stat decizii de angajare pe posturi/catedre, conform statutului acestora.

(17) Directorul unitatii de învatamânt negociaza conditiile de munca, conform prevederilor legale în vigoare si contractului colectiv de munca aplicabil si încheie contractul individual de munca, pe perioada determinata sau nedeterminata, conform deciziei de angajare.

(18) În învatamântul particular validarea concursurilor si angajarea pe post se face de catre conducerea unitatii de învatamânt particular si se comunica în scris inspectoratului scolar.

(19) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului au drept de acces la documentele comisiei prevazute la alin. (10).

(20) Cheltuielile pentru toate activitatile prevazute de prezentul articol sunt suportate de catre organizatorii acestor activitati, conform legii.

Art. 219 - Recrutarea, selectia si angajarea personalului didactic auxiliar

(1) Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt stabileste în conditiile art. 214 posturile didactice auxiliare vacante si ocuparea acestora pe perioada determinata sau nedeterminata.

(2) Posturile didactice auxiliare vacante se publica prin grija unitatii de învatamânt în presa locala si la sediul unitatii de învatamânt, cu cel putin 30 de zile înainte de declansarea procedurilor de selectie si angajare.

(3) Posturile didactice auxiliare vacante se ocupa prin concurs organizat de unitatea de învatamânt, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Directorul unitatii de învatamânt negociaza cu câstigatorul concursului precizat la alin. (3) conditiile de munca în conformitate cu prevederilor legale în vigoare si contractul colectiv de munca aplicabil si încheie contractul individual de munca, pe perioada determinata sau nedeterminata, conform deciziei consiliului de administratie.

(5) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului au drept de acces la documentele care însotesc recrutarea, selectia si angajarea personalului didactic auxiliar.

Art. 220 - Restrângerea de activitate

(1) Prin restrângere de activitate se întelege situatia în care postul de profesor pentru învatamântul prescolar sau profesor pentru învatamânt primar, educatoare, învatator, institutor si învatator-educator nu se mai încadreaza în sistemul de normare privind efectivele de prescolari sau de elevi prevazute de lege sau se reorganizeaza unitatea.

(2) În cazul profesorilor si al instructorilor de practica, restrângerea activitatii consta în diminuarea numarului de ore fata de norma legala. Daca numarul de ore cu care se diminueaza norma este mai mic de jumatate, aceasta se completeaza, în aceeasi unitate sau într-o unitate învecinata, dintr-o norma vacanta si se conserva calitatea de titular pe post. Daca numarul de ore cu care se diminueaza norma este mai mare de jumatate se intra în restrângere de activitate.

(3) Inspectoratul scolar are obligatia de a face publica, prin afisare la inspectorat si la unitatile de învatamânt vizate, lista posturilor supuse restrângerii de activitate, cu cel putin 30 de zile înaintea declansarii procedurilor prevazute la alin. (4) si (5).

(4) În cazul restrângerii activitatii unei unitati de învatamânt, se renunta, în ordine, la:

a) activitatea prestata prin cumul, prin plata cu ora sau prin suplinire;

b) activitatea prestata de personalul didactic care îndeplineste conditiile legale de pensionare;

c) activitatea prestata de personalul didactic care solicita plecarea din unitate pe motivul restrângerii postului în specialitate.

(5) În cazul în care restrângerea de activitate vizeaza doua sau mai multe persoane de aceeasi specialitate, în afara situatiei prevazute la alin. (4) lit. c), se procedeaza la evaluarea obiectiva sau la organizarea unui concurs, conform hotarârii consiliului de administratie, la propunerea directorului. Evaluarea, respectiv concursul, este realizata de o comisie, numita de inspectorul scolar general, al carei presedinte este inspectorul scolar de specialitate. Din comisia de evaluare/concurs face parte, în mod obligatoriu, directorul unitatii de învatamânt. Evaluarea obiectiva, convertita în punctaj unitar stabilit de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, consta într-o inspectie scolara la clasa, cumulata cu: nivelul studiilor, gradul didactic sau titlul de doctor, media de absolvire, pentru stagiari, progresul scolar al elevilor, activitatea didactico-stiintifica, lucrari stiintifice, studii, articole, programe si manuale scolare, material didactic omologat, experimente didactice. Daca rezultatul evaluarii obiective nu conduce la departajare, se aplica, în ordine, urmatoarele criterii socio-umanitare: sotul/sotia sa lucreze în învatamânt în aceeasi localitate; sot/sotie cu domiciliul în localitate; parinti cu domiciliul în localitate; unic întretinator al familiei; motive de sanatate care nu permit parasirea localitatii, alte cauze obiective dovedite cu acte. Concursul si contestatiile se realizeaza conform prevederilor art. 216. Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura participa ca observatori la toate etapele restrângerii de activitate.

Art. 221 - Detasarea

(1) Detasarea personalului din învatamânt se face pentru ocuparea unor posturi:

a) în interesul învatamântului

b) la cererea persoanei interesate.

(2) Detasarea se poate face pe posturi/catedre rezervate precum si pe functii de îndrumare si control.

(3) Detasarea în interesul învatamântului se efectueaza conform legii cu acordarea drepturilor prevazute în contractul individual de munca, supus revizuirii anuale.

(4) Detasarea în interesul învatamântului poate fi efectuata pe o durata determinata, iar pentru functiile de conducere, de îndrumare si de control, pâna la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârsitul anului scolar respectiv.

(5) Detasarea, la cererea persoanei interesate, se face prin concurs. La medii egale de concurs are prioritate persoana al carei sot/sotie este cadru didactic si are domiciliul în localitatea în care solicita detasarea. Detasarea se face pe o perioada de terminata, cu pastrarea calitatii de titular pe postul/catedra si la unitatea de unde a fost detasata persoana în cauza.

(6) Detasarea pe posturile/catedrele rezervate înceteaza la revenirea titularilor pe aceste posturi/catedre

Art. 222 - Ocuparea posturilor/catedrelor vacante

(1) Ocuparea posturilor/catedrelor vacante, ramase dupa titularizare se face prin concurs conform prevederilor art. 216, alin. (8), lit. f). Personalul didactic care ocupa aceste posturi se numeste personal didactic asociat si poate cuprinde inclusiv pensionarii din învatamânt sau specialisti din alte domenii.

(2) Posturile ocupate de cadrele didactice asociate pot fi acordate pentru continuitate daca acestea nu se ocupa la titularizare.

(3) În mod exceptional, în lipsa personalului didactic calificat, dupa epuizarea situatiilor prevazute la art. 216, alin. (8), lit. a)- h), respectiv alin. 1 si alin. 2, pot fi încadrati, pe o durata de cel mult un an scolar, suplinitori, care au absolvit cel putin liceul, cu diploma de bacalaureat, si care sunt testati prin interviu si lucrare scrisa, în profilul postului/catedrei solicitat/a. Personalul didactic necalificat este obligat sa participe periodic la cursuri de initiere în profilul postului si în metodica, organizate de institutii abilitate conform legii.

Art. 223 - Încetarea relatiilor de munca Încetarea relatiilor de munca si eliberarea din învatamânt a personalului didactic titular si a personalului didactic auxiliar, prin transfer în alt sector de activitate sau prin desfacerea contractului individual de munca, se face de catre organul care a dispus angajarea, potrivit legii.

CAPITOLUL II - Functiile de conducere, de îndrumare si de control

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 224 - Functiile de conducere

(1) Functiile de conducere din unitatile de învatamânt sunt: director si director adjunct.

(2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general, inspector scolar general adjunct si sefii comisiilor metodice.

(3) Functiile de conducere din unitatile conexe ale învatamântului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementari ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 225 - Recrutarea, selectia si angajarea personalului de conducere din unitatile de învatamânt

(1) Consiliul de administratie al unitatii de învatamânt vacanteaza posturile de director si/sau de director adjunct, în conditiile legii si cu aprobarea inspectoratului scolar si asigura publicarea posturilor în presa locala, la sediul inspectoratului scolar si al unitatii de învatamânt, cu cel putin 30 de zile înainte de organizarea concursului.

(2) Functiile de director si de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular, având cel putin gradul didactic II si vechime la catedra de cel putin 5 ani, care se distinge prin calitati profesionale, manageriale si morale si care a obtinut în ultimii 5 ani calificativul "foarte bine".

(3) Directorii si directorii adjuncti trebuie sa fie buni cunoscatori ai limbii romane, sa posede competente lingvistice de nivel mediu în cel putin o limba straina de circulatie internationala, respectiv competente de nivel mediu în utilizarea calculatorului.

(4) Pentru ocuparea functiilor de conducere în anumite unitati de învatamânt, se aplica în mod corespunzator urmatoarele conditii suplimentare:

a) În unitatile de învatamânt în a caror structura sunt incluse si clase ale învatamântului primar sau grupe de învatamânt prescolar, unul dintre directorii adjuncti poate fi, dupa caz, institutor/institutoare, învatator/învatatoare sau educator/educatoare sau profesor pentru învatamântul prescolar sau învatamântul primar.

b) În unitatile distincte de învatamânt în care functioneaza sectii cu predare în limba româna si sectii cu predare în limba unei minoritati nationale, functiile de conducere se asigura atât din partea sectiei în limba româna cât si din partea sectiei în limba minoritatii nationale.

c) În unitatile de învatamânt prevazute la lit. b), cu un singur post de conducere, prin exceptie se numeste si un director adjunct de la alta sectie decât cea din care provine directorul.

(5) Ocuparea functiilor de director si de director adjunct se face în urma câstigarii concursului organizat de consiliul de administratie, cu expertiza inspectoratului scolar si desfasurat pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala. Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si se aproba prin ordin al ministrului.

(6) Eventualele contestatii privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de conducere din unitatile de învatamânt si/sau a rezultatelor acestuia se adreseaza inspectorului scolar general, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor. Hotarârea este luata de Consiliul de administratie al inspectoratului scolar, este definitiva si nu poate fi atacata decât prin contestatie la Tribunalul pe raza caruia functioneaza inspectoratul scolar.

(7) Directorul unitatii de învatamânt este numit, în urma câstigarii concursului, prin decizie a inspectorului scolar general, cu avizul primarului, respectiv cu avizul Consiliului Judetean pentru unitatile de învatamânt special, pentru o perioada de 5 ani.

(8) Directorul adjunct al unitatii de învatamânt este numit, în urma promovarii concursului, prin decizie a directorului unitatii de învatamânt, pe baza hotarârii consiliului de administratie al acesteia si cu consultarea consiliului profesoral, pentru o perioada de 5 ani.

(9) Daca postul de director nu se ocupa, inspectorul general numeste un director cu delegatie, cu îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2), pâna la organizarea concursului pentru ocuparea postului de director, dar nu mai târziu de sfârsitul anului scolar.

(10) Pentru exercitarea functiei de conducere în unitatea de învatamânt, directorul negociaza conditiile de munca, conform prevederilor legale în vigoare si contractului colectiv de munca aplicabil si încheie contract de management educational cu inspectorul scolar general, pentru o perioada de 5 ani, cu evaluare anuala.

(11) Prevederile alin. (9) si alin. (10) se aplica în mod corespunzator si pentru directorul adjunct, rolul inspectorului scolar general fiind preluat de directorul unitatii de învatamânt.

(12) Activitatea manageriala curenta a structurilor unitatilor de învatamânt este asigurata de un cadru didactic coordonator, cu respectarea conditiilor prevazute la alin.2, desemnat prin decizia directorului unitatii de învatamânt.

(13) Directorii unitatilor din învatamântul particular sunt numiti de conducerea persoanei juridice finantatoare, la propunerea consiliului de administratie al unitatii de învatamânt. Actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia îsi desfasoara activitatea unitatea de învatamânt respectiva.

(14) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului au dreptul de acces la toate documentele elaborate în vederea ocuparii functiilor de conducere din unitatile de învatamânt.

Art. 226 - Recrutarea, selectia si angajarea personalului de conducere din inspectoratele scolare, din casele corpului didactic si din unitatile destinate activitatilor extrascolare

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii vacanteaza, în conditiile legii, posturile de inspector scolar general, de inspector scolar general adjunct, respectiv de director al casei corpului didactic si asigura publicarea posturilor în presa centrala si la sediul propriu, cu cel putin 30 de zile înainte de organizarea concursului.

(2) Functiile de inspector scolar general, inspector scolar general adjunct, respectiv de director al casei corpului didactic se ocupa prin concurs, organizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, de catre personalul didactic titular în judetul respectiv, cu diploma de licenta sau echivalenta, care îndeplineste criteriile de competenta profesionala, manageriala si de prestigiu moral, evaluate prin:

a) performante profesionale dovedite;

b) curriculum vitae;

c) calitati dovedite în activitatea didactica si în functii de conducere, de îndrumare si de control, anterioare, în sistemul national de învatamânt;

d) titlul de doctor sau gradul didactic I;

e) calificativul "foarte bine" în ultimii 5 ani;

f) probe de evaluare a competentelor lingvistice într-o limba straina de circulatie internationala, respectiv a competentelor în utilizarea calculatorului;

g) interviu în fata unei comisii ministeriale, privind inspectia scolara, legislatia scolara, managementul educational si deontologia profesionala.

(3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general si de inspector scolar general adjunct, numita prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, este alcatuita din 5 membri, dintre care: secretarul de stat pentru învatamântul preuniversitar, în calitate de presedinte; 2 inspectori scolari generali din teritoriu, un reprezentant al Consiliului Judetean respectiv si un director din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu competente în domeniu. În comisia de concurs pentru ocuparea functiei de inspector scolar general adjunct sau de director al casei corpului didactic va fi inclus si inspectorul scolar general al judetului respectiv. În comisiile de concurs participa, cu statut de observator, reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului.

(4) Eventualele contestatii la hotarârile comisiei mentionate la alin. (3) se adreseaza ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotarârea acestuia este definitiva.

(5) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general, inspector scolar general adjunct si de director al casei corpului didactic se desfasoara la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(6) Numirea inspectorului scolar general, a inspectorului scolar general adjunct si a directorului Casei Corpului Didactic se face prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, cu avizul Consiliului Judetean respectiv. Pentru exercitarea functiilor de conducere, inspectorul scolar general si directorul Casei Corpului Didactic încheie cu ministrul educatiei, cercetarii si inovarii contract de management educational pe termen de maximum 4 ani, care cuprinde directiile si obiectivele din strategia pe educatie, în concordanta cu obiectivele din Programul de guvernare. Inspectorul scolar general adjunct încheie în mod corespunzator, pentru o perioada de maximum 4 ani, contract de management educational cu inspectorul scolar general. Reevaluarea conditiilor din contractele de management educational specificate în prezentul alineat se face trimestrial.

(7) Inspectorii scolari generali, inspectorii scolari generali adjuncti si directorii caselor corpului didactic pot fi numiti, cu respectarea conditiilor prezentului articol, prin detasare pâna la organizarea concursului dar nu mai târziu de sfârsitul anului scolar.

(8) Vacantarea si publicarea posturilor, respectiv organizarea concursului si numirea si angajarea pe post a directorilor unitatilor destinate activitatilor extrascolare se realizeaza, conform subordonarii acestor unitati, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii sau de catre inspectoratele scolare.

(9) Metodologia pentru organizarea si desfasurarea concursurilor mentionate în prezentul articol este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si este aprobata prin ordin al ministrului.

Art. 227 - Functiile de îndrumare si de control Functiile de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar sunt:

a) la inspectoratele scolare: inspector scolar de specialitate, inspector scolar;

b) la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii: inspector general, inspector principal de specialitate, alte functii stabilite prin hotarâre a Guvernului.

Art. 228 - Recrutarea, selectia si angajarea personalului în functiile de îndrumare si de control

(1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, respectiv inspectoratele scolare vacanteaza, în conditiile legii, posturile corespunzatoare functiilor de îndrumare si de control cuprinse în organigramele proprii si asigura publicarea acestora în presa centrala/locala si la sediul propriu, cu cel putin 30 de zile înainte de organizarea concursului.

(2) Functiile de îndrumare si de control din inspectoratele scolare se ocupa prin concurs de catre personalul didactic titular în învatamânt, cu diploma de licenta sau echivalenta, care îndeplineste criteriile de competenta profesionala si de moralitate, având cel putin gradul didactic I si o vechime la catedra, în specialitate, de cel putin 8 ani.

(3) Functia de inspector scolar de specialitate pentru învatamântul prescolar si primar se poate ocupa, prin exceptie de la reglementarile prevazute la alin. (2) privind conditiile de studii, de catre personalul didactic cu pregatire pentru treptele de învatamânt mentionate, care a desfasurat activitati metodice în cadrul liceului pedagogic si al casei corpului didactic ori a condus activitati metodice la nivel scolar sau interscolar.

(4) În judetele cu învatamânt în limbile minoritatilor nationale, structura inspectoratelor scolare cuprinde si un numar corespunzator de inspectori scolari pentru acest învatamânt, în conditiile stabilite la alin. (2) si (3).

(5) Functiile de îndrumare si de control din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prevazute la art. 225 lit. b), se ocupa prin concurs, cu respectarea conditiilor stabilite la alin.

(2) si alin. (3) din prezentul articol.

(6) Concursul pentru ocuparea functiilor de îndrumare si de control prevazute la art. 225 consta în:

a) curriculum vitae, analiza si evaluarea acestuia;

b) aprecierea consiliului de administratie din unitatea de învatamânt în care lucreaza;

c) inspectie speciala la clasa;

d) proba practica (asistenta la ore, analiza de lectii, întocmirea procesului-verbal de inspectie);

e) probe de evaluare a competentelor lingvistice într-o limba straina de circulatie internationala, respectiv a competentelor în utilizarea calculatorului;

f) interviu în fata unei comisii de concurs, privind legislatia scolara, managementul educational si deontologia profesionala.

(7) Candidatul la o functie de îndrumare si de control, prevazuta la art. 225 lit. b), sustine si o proba scrisa în profilul postului pentru care candideaza.

(8) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de îndrumare si de control, prevazute la art. 225 lit. a), este formata din: inspectorul scolar general - în calitate de presedinte; inspectorul principal de specialitate din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii sau un delegat al acestui minister; un profesor sau conferentiar universitar din profilul postului sau din departamentul pentru pregatirea personalului didactic, desemnat de rectorul institutiei de învatamânt superior la care acesta este titular.

(9) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de îndrumare si de control, prevazute la art. 225 lit. b), este formata din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs - în calitate de presedinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educatiei, cercetarii si inovarii.

(10) Contestatiile la hotarârile comisiilor se adreseaza ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si se solutioneaza conform art. 224 alin. (4).

(11) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului au drept de acces la documentele comisiilor prevazute la alin. (8) si (9).

(12) Numirea personalului didactic reusit la concurs, în functiile prevazute la art. 225 lit. a), se face de catre inspectorul scolar general, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, iar în functiile prevazute la art. 225 lit. b), prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Art. 229 - Încetarea relatiilor de munca Eliberarea din functiile de conducere, prevazute la art. 222, si din functiile de îndrumare si de control, prevazute la art. 225, se face de catre cei care au dispus numirea, în conditiile legii.

CAPITOLUL III - Formarea continua si dezvoltarea profesionala a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 230 - Conditii si finalitati

(1) Formarea continua a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control este un drept si o obligatie. Dezvoltarea profesionala prin sistemul gradelor didactice este un drept care se exercita la decizia persoanei si, ca proces, este integrat formarii continue.

(2) Organizarea, desfasurarea, evaluarea si finantarea activitatilor de formare continua si dezvoltare profesionala prin obtinerea gradelor didactice a personalului didactic si a personalului de conducere, de îndrumare si de control sunt stabilite prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(3) Formarea continua a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control se realizeaza în functie de evolutiile din domeniul educatiei si formarii profesionale, inclusiv în ceea ce priveste curriculumul national, precum si în functie de interesele si nevoile personale de dezvoltare.

(4) Formarea continua a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control este fundamentata pe competente profesionale si are urmatoarele finalitati generale:

a) actualizarea si dezvoltarea competentelor în domeniul de specializare corespunzator functiei didactice ocupate, precum si în domeniul psihopedagogiei si metodicii;

b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia în cariera didactica, prin sistemul de pregatire si obtinere a gradelor didactice;

c) dobândirea sau dezvoltarea competentelor de conducere, de îndrumare si de control;

d) dobândirea de noi competente, prin programe de conversie pentru noi specializari si/sau ocuparea de noi functii didactice, altele decât cele ocupate în baza formarii initiale;

e) dobândirea unor competente complementare prin care se extinde categoria de activitati ce pot fi prestate în activitatea curenta, cum ar fi predarea asistata de calculator, predarea în limbi straine, consilierea educationala si orientarea în cariera, educatia adultilor si altele asemenea;

f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale privind interactiunea si comunicarea cu mediul social si cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilitati privind organizarea, conducerea si îmbunatatirea performantei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul si analiza reflexiva a propriei activitati si altele asemenea.

(5) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi specializari, diferite de specializarea curenta, se considera formare continua.

(6) Descrierea competentelor mentionate la alin. (3), precum si a modalitatilor de evaluare si certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizeaza prin Metodologia formarii continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control, aprobata prin ordin al ministrului.

Art. 231 - Furnizori de formare continua

(1) Formarea continua a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control este coordonata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si se realizeaza prin:

a) institutii de învatamânt superior, prin facultati, departamente si catedre, pentru formarea continua de specialitate;

b) case ale corpului didactic;

c) institutii de învatamânt superior prin departamentele de pregatire a personalului didactic, pentru formarea continua în metodica si psihopedagogie;

d) institutii de învatamânt superior prin specializarea Pedagogia învatamântului primar si prescolar pentru formarea continua de specialitate si în metodica si psihopedagogie a profesorilor de învatamânt primar si prescolar;

e) unitati de învatamânt liceal pedagogic, pentru formarea continua de specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic cu studii medii din învatamântul prescolar si primar;

f) unitati de învatamânt de profil, pentru instructori de practica;

g) centre, institute si alte forme institutionalizate, pentru formarea continua a personalului de conducere, de îndrumare si de control;

h) Palatul National al Copiilor, pentru formarea continua a personalului didactic din palate si cluburi ale copiilor, precum si din tabere scolare;

i) Institutul de Stiinte ale Educatiei;

j) Consiliul National pentru Curriculum;

k) Centrul National de Dezvoltare a Învatamântului Profesional si Tehnic;

l) inspectoratele scolare;

m) federatiile sportive nationale;

n) fundatii, asociatii profesionale si organizatii nonguvernamentale care functioneaza în conditiile legii si au în obiectul de activitate formarea continua a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control;

o) structurile organizatorice/institutionale abilitate pentru implementarea programelor internationale la care România este parte sau a programelor cu finantare internationala având ca beneficiar Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Programele de formare continua a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control se acrediteaza de catre Centrul National de Formare a Personalului din Învatamântul Preuniversitar, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Art. 232 - Forme de organizare

(1) Principalele forme de organizare a formarii continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control, sunt:

a) activitatile metodico-stiintifice si psihopedagogice, realizate la nivelul unitatii de învatamânt sau pe grupe de unitati - comisii metodice, catedre si cercuri pedagogice - inclusiv prin activitati de mentorat organizate de cadre didactice mentori;

b) sesiunile metodico-stiintifice de comunicari, simpozioane si schimburi de experienta pe probleme de specialitate si psihopedagogie;

c) stagiile periodice de informare stiintifica de specialitate si în domeniul stiintelor educatiei;

d) cursurile organizate de societati stiintifice si alte organizatii profesionale ale personalului didactic;

e) cursurile de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice;

f) cursurile de pregatire si examenele pentru obtinerea titularizarii si a gradelor didactice;

g) cursurile de pregatire si perfectionare pentru personalul de conducere, de îndrumare si de control, potrivit unor programe specifice;

h) bursele de perfectionare si stagiile de studiu si documentare, realizate în tara si în strainatate;

i) cursurile postuniversitare de specializare;

j) studiile universitare de masterat;

k) studiile universitare de doctorat.

(2) Programele de conversie profesionala intra în atributiile institutiilor de învatamânt superior si se desfasoara în baza unor norme metodologice specifice.

(3) Evaluarea si validarea achizitiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare si de control prin diferite programe si forme de organizare a formarii continue se realizeaza pe baza sistemului de acumulare, recunoastere si echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobat prin ordin al ministrului.

(4) Programele si activitatile de formare continua prevazute la alin. (1) pot fi organizate în forme de învatamânt flexibile, adaptate obiectivelor si continuturilor formarii, precum si posibilitatilor si cerintelor participantilor, respectiv:

a) prin cursuri cu frecventa, organizate modular, în perioada vacantelor scolare, în zilele nelucratoare sau în zile lucratoare alocate în mod special activitatilor de formare continua;

b) în sistemul învatamântului la distanta, prin utilizarea platformelor e-learning si a suporturilor electronice, combinate cu orientarea si asistarea învatarii prin procedurile de tutoriat;

c) prin cursuri fara frecventa organizate de institutii de învatamânt superior, combinate cu consultatii periodice, potrivit optiunilor participantilor;

d) prin alte forme de organizare care combina învatarea asistata de formatori prin cursuri, seminarii, laboratoare si activitati practice comune, cu învatarea prin studiul individual si activitatea independenta a participantilor.

(5) Programele de studii universitare de masterat si de doctorat se desfasoara în formele de învatamânt pentru care institutia de învatamânt superior a obtinut autorizare/acreditarea, în conditiile legii.

(6) Numarul de credite profesionale transferabile corespunzator unui anumit tip de program este acelasi, indiferent de forma de învatamânt în care se desfasoara programul respectiv.

Art. 233 - Participarea la formarea continua

(1) Personalul didactic, precum si personalul de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar este obligat sa participe periodic la programe de formare continua, astfel încât sa acumuleze la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovarii examenului de titularizare în învatamânt, un minimum de 90 de credite profesionale transferabile.

(2) Obligatia precizata la alin. (1) se considera integral îndeplinita pentru un interval de 5 ani dat, în urmatoarele situatii:

a) pentru personalul didactic care a obtinut în intervalul respectiv un grad didactic;

b) pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de masterat, în domeniul specialitatii sau în Stiintele educatiei, cu conditia ca suma creditelor de licenta si masterat sa fie de cel putin 300 de credite;

c) pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de doctorat, în domeniul specialitatii sau în Stiintele educatiei;

d) pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv un program de conversie profesionala autorizat/acreditat în învatamânt prin studii postuniversitare cu durata de minimum 3 semestre;

e) pentru personalul didactic care a absolvit în intervalul respectiv un curs postuniversitar didactic autorizat/acreditat cu durata de minimum 3 semestre;

f) pentru personalul de conducere, de îndrumare sau de control din învatamânt care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de masterat, în domeniul managementului educational, cu conditia ca suma creditelor de licenta si masterat sa fie de cel putin 300 de credite;

g) pentru personalul de conducere, de îndrumare sau de control din învatamânt care a absolvit în intervalul respectiv studii universitare de doctorat sau studii postuniversitare cu durata de cel putin 3 semestre, în domeniul managementului educational;

h) pentru personalul didactic care a dobândit în intervalul respectiv, în conditiile legii, o alta specializare decât cea dobândita prin formarea initiala.

(3) În cazul personalului didactic care nu se afla în nici una dintre situatiile mentionate la alin.

(2) este obligatorie obtinerea, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovarii examenului de titularizare în învatamânt, a cel putin 30 de credite profesionale transferabile prin parcurgerea unui program de formare continua acreditat de Centrul National de Formare a Personalului din Învatamântul Preuniversitar. Diferenta pâna la cele 90 de credite profesionale transferabile mentionate la alin. (1) poate fi acoperita prin acumularea de credite pe baza unor echivalari realizate de Centrul National de Formare a Personalului din Învatamântul Preuniversitar si reglementate prin Metodologia formarii continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control, aprobata prin ordin al ministrului.

(4) Urmarirea îndeplinirii obligatiei profesionale precizate la alin. (1) este dreptul si obligatia angajatorului si se realizeaza prin proceduri stabilite prin Carta scolii, cu participarea reprezentantilor organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului, în conditiile legii.

(5) Neîndeplinirea obligatiei precizate la alin. (1) se considera abatere disciplinara si se supune, la sesizarea angajatorului si în conditiile legii, cercetarii si, dupa caz, sanctionarii.

(6) Formarea continua a personalului didactic auxiliar se realizeaza, dupa caz, în casele corpului didactic sau în alte unitati stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(7) Pentru personalul didactic cu functii de conducere, de îndrumare si de control în învatamântul preuniversitar se organizeaza stagii de formare continua în domeniul managementului educational. La aceste activitati pot participa si alti membri ai personalului didactic interesati, în limita locurilor stabilite de catre organizatori, pe baza unor teste de aptitudini manageriale.

Art. 234 - Dezvoltarea profesionala

(1) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic se realizeaza prin sistemul gradelor didactice, constituit din gradul didactic II si gradul didactic I.

(2) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la obtinerea definitivarii în învatamânt, pe baza acumularii numarului minim de credite profesionale transferabile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si prin promovarea urmatoarelor probe:

a) o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua inspectii scolare curente, esalonate pe parcursul celor 4 ani;

b) un test de specialitate si de metodica specialitatii, cu abordari interdisciplinare si de creativitate, elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru fiecare specialitate în parte;

c) o proba orala de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, care cuprinde si elemente de psihologie si de sociologie educationala.

(3) Lectorilor universitari/sefilor de lucrari, care au avut functia de baza în învatamântul superior si o vechime la catedra de cel putin 3 ani, la încadrarea în învatamântul preuniversitar li se acorda gradul didactic II, pe baza unei inspectii scolare speciale.

(4) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, pe baza acumularii numarului minim de credite profesionale transferabile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si prin promovarea urmatoarelor probe:

a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru fiecare specialitate în parte;

b) o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua inspectii scolare curente, esalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;

c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice, sub îndrumarea unui conducator stiintific stabilit de institutia cu competente în domeniu;

d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice, în fata comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(5) În caz de nepromovare, examenele pentru obtinerea gradelor didactice II, respectiv I pot fi repetate la un interval de cel putin 2 ani scolari.

(6) Inspectiile scolare speciale în vederea obtinerii gradelor didactice se pot efectua de catre personalul didactic din institutii de învatamânt superior - lectori universitari/sefi de lucrari, conferentiari si profesori, de catre profesori din licee pedagogice, de catre inspectori scolari, precum si de catre alte cadre didactice din învatamântul preuniversitar, delegate în acest scop, potrivit metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(7) Inspectorii scolari si cadrele didactice delegate pentru a efectua inspectii scolare speciale în vederea obtinerii gradelor didactice trebuie sa aiba un grad didactic cel putin egal cu acela pentru care fac inspectia si sa fie în specialitatea corespunzatoare.

(8) Personalului didactic încadrat în învatamântul preuniversitar, care îndeplineste conditiile de formare initiala prevazute la art. 211, si care a obtinut titlul stiintific de doctor în domeniul specialitatii pe care o preda sau în domeniul fundamental, i se acorda gradul didactic I, pe baza unei inspectii scolare speciale.

(9) Personalul didactic care a obtinut definitivarea în învatamânt sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta, dupa caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de lege.

(10) În cazul în care profesorii au dobândit doua sau mai multe specialitati, definitivarea în învatamânt si gradele didactice II si I obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitatile înscrise pe diplome.

(11) Personalului didactic de predare, cu diploma de absolvire a învatamântului universitar de scurta durata, i se recunosc gradele didactice obtinute în aceasta calitate si în cazul absolvirii ulterioare, cu diploma de licenta, a unei institutii de învatamânt superior de lunga durata.

(12) Personalului didactic de predare, cu diploma de absolvire a învatamântului universitar de scurta durata, care, ulterior obtinerii gradelor didactice în aceasta calitate, a absolvit, cu diploma de licenta, o institutie de învatamânt superior de lunga durata si care a trecut prin concurs în învatamântul liceal sau postliceal, i se recunosc gradele didactice.

(13) Educatoarelor, învatatorilor si institutorilor care au obtinut gradele didactice II si I si ulterior au absolvit, cu diploma de licenta sau de absolvire, o institutie de învatamânt superior li se recunosc aceste grade cu conditia mentinerii în acelasi nivel de învatamânt sau trecerii în învatamântul secundar inferior, gimnazial.

(14) Educatoarele si învatatorii care au obtinut în aceasta calitate grade didactice beneficiaza de acestea si dupa numirea lor ca institutori.

(15) Gradele didactice obtinute de instructorii de practica în aceasta calitate sunt recunoscute pentru orice treapta de învatamânt preuniversitar în care acestia îsi desfasoara activitatea.

(16) Personalul didactic care ocupa functii cu drept de rezervare a catedrei, înscris la gradul II sau la gradul I, trebuie sa aiba cel putin 4 ore de predare saptamânal, în anul în care li se efectueaza inspectia scolara speciala.

(17) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

CAPITOLUL IV - Norma didactica si conditiile de salarizare

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 235 - Norma didactica

(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamâna si cuprinde:

a) activitati didactice de predare-învatare, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor cadru de învatamânt;

b) activitati de pregatire metodico-stiintifica;

c) activitati de educatie, complementare procesului de învatamânt.

(2) Activitatile concrete, corespunzatoare prevederilor alin. (1), sunt prevazute în fisa postului, tipizata la nivel national, elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii împreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului si este inclusa ca anexa la contractul colectiv de munca. În fisa individuala a postului sunt incluse activitatile concrete cuprinse la alin. (1) lit. a) si sunt selectate acele activitati prevazute la alin. (1) lit. b) si c) care corespund profilului, specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. Fisa individuala a postului, revizuita anual, constituie anexa la contractul individual de munca.

(3) Atributiile concrete prevazute la alin. (1) lit. b) si c), cuprinse în fisa individuala a postului, se refera la activitati specifice sistemului national de învatamânt.

(4) Norma didactica de predare-învatare, de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor în clasa reprezinta numarul de ore corespunzatoare activitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si se stabileste dupa cum urmeaza:

a) un post de educatoare, institutoare, profesor pentru învatamântul prescolar pentru fiecare grupa de prescolari sau pentru grupe combinate, în unitatile în care nu se pot constitui grupe separate; la gradinitele cu program prelungit si la cele cu program saptamânal, posturile se normeaza pe ture; norma didactica de 25 de ore pe saptamâna

b) un post de învatator, institutor, profesor pentru învatamântul primar pentru fiecare clasa din învatamântul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; norma didactica de 20 de ore pe saptamâna;

c) 18 ore pe saptamâna pentru profesorii din învatamântul preuniversitar;

d) 24 de ore pe saptamâna pentru instructorii de practica;

e) pentru personalul didactic din unitatile si clasele învatamântului de arta, de educatie fizica, precum si din unitatile cu activitati extrascolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica, norma didactica se stabileste potrivit prevederilor de la lit. a)-d);

f) pentru personalul didactic din învatamântul special si casele de copii, norma didactica se stabileste astfel: profesori si învatatori la predare si profesori pentru activitati specifice - terapia tulburarilor de limbaj, educatia auditiv-perceptiva compensatorie, ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea si educatia senzoriala, educatia vizualperceptiva compensatorie, psihodiagnoza, orientarea scolara si profesionala, psihoterapia si consilierea, cultura fizica medicala, kinetoterapia, educatia psihomotrica si altele de acest tip - 16 ore pe saptamâna; învatator-educator, institutor-educator, profesor-educator si instructori de practica - 20 de ore pe saptamâna;

g) pentru personalul didactic din învatamântul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interscolare, pentru personalul didactic itinerant, precum si pentru profesorii psihopedagogi din casele de copii, norma didactica este de 16 ore pe saptamâna.

(5) Norma didactica cuprinde ore prevazute în planurile cadru de învatamânt la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor înscrise pe diploma de licenta sau de absolvire.

(6) Prin exceptie, în norma didactica prevazuta la alin. (5) se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu mentinerea drepturilor salariale.

(7) Învatatorii/institutorii, profesorii pentru învatamânt primar care predau în învatamântul primar din scolile cu predare în limba minoritatilor nationale au aceeasi norma didactica prevazuta în planurile de învatamânt pentru scolile cu limba de predare româna. Pentru orele efectuate în plus fata de norma, acestia sunt remunerati prin plata cu ora.

(8) Orele de limbi straine din învatamântul prescolar si primar pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora ori prin cumul.

(9) Orele de limbi straine din învatamântul prescolar si din cel primar pot fi predate, în conditiile alin. (3), si de educatoare, de învatatori, de institutori si de profesorii pentru învatamânt prescolar si profesorii pentru învatamânt primar de la grupa sau clasa respectiva, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de liceul pedagogic pentru limba respectiva, validat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Acestea sunt platite prin cumul sau plata cu ora.

(10) În învatamântul primar, orele de educatie fizica prevazute în planurile cadru de învatamânt sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora.

(11) În situatia în care predarea orelor de educatie fizica nu se poate face de profesor cu studii de specialitate, acestea sunt predate de învatatorul/institutorul/profesorul de învatamânt primar care preda la clasa respectiva, fiind incluse în norma acestuia.

(12) În palatele si în cluburile copiilor, norma didactica cuprinde activitatile prevazute în planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor si atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în limitele normelor stabilite la alin. (4).

(13) Personalul didactic de predare si de instruire practica, cu o vechime în învatamânt de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamânal, fara diminuarea salariului.

(14) În învatamântul gimnazial din mediul rural, unde norma didactica nu se poate constitui conform prevederilor alin. (4) si (5) pentru personalul didactic titular, norma poate fi de 16 ore pe saptamâna, fiind constituita din ore de la specializarea sau specializarile de baza si din ore de la disciplinele stabilite la alin. (6), fara diminuarea salariului. În completarea normei se adauga 2 ore conform alin 1 lit. b) si c). / În învatamântul gimnazial din mediul rural, unde norma didactica nu se poate constitui conform prevederilor alin. (4) si (5), aceasta poate fi diminuata, pentru personalul didactic titular, la 16 ore pe saptamâna, constituita din ore de la specializarea sau specializarile de baza, fara diminuarea salariului sau completata cu ore din disciplinele stabilite la alin. (6) la 18 ore pe saptamâna.

(15) Activitatea de consiliere si orientare, inclusa în planurile cadru de învatamânt, nu se cuprinde în norma didactica de predare, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (14).

(16) Personalul de îndrumare si control, directorii si directorii adjuncti ai unitatilor de învatamânt sunt degrevati, total sau partial de norma didactica de predare, printr-o metodologie aprobata prin ordinul ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(17) Timpul saptamânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute în fisa individuala a postului. Prevederile alin. (1) se aplica în mod corespunzator.

Art. 236 - Conditiile de salarizare a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control

(1) Salariul personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control este compus din:

a) salariul de baza al functiei didactice, conform grilei de salarizare;

b) retributie suplimentara stabilita de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt pentru cresterea calitatii;

c) alte sproruri, drepturi si indemnizatii.

(2) Salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control se realizeaza potrivit prevederilor legii salarizarii unitare a bugetarilor.

(3) [prevederi suplimentare, în limita conditiilor legii salarizarii unitare a bugetarilor:

a) Diferentiere (functie, norma, studii, grad didactic, titlu stiintific, vechime, locul si conditiile specifice în care se desfasoara activitatea)

b) Transe de vechime (inclusiv suplimentare 30, 35, 40; 1/25)

c) Gradatia de merit (25%, 4 ani)

d) Titlul de doctor (15%)

e) Spor de stabilitate (10 ani, 15%)

f) Spor de solicitare neuropsihica (3%)

g) Salarizare personal de conducere, de îndrumare si de control (baza de calcul, indemnizatii)

h) Indemnizatie diriginte, învatator, institutor, educator si profesor pentru învatamânt primar si prescolar (10%)

i) Indemnizatii cadre didactice mentor si tutor (10-25%)

j) Prima de instalare

k) Indemnizatii sefi de catedre, comisii, cooordonator activitati extracurriculare la nivelul unitatii de învatamânt etc.

l) Plata cu ora si la cumul

m) Salarizarea prin ore fizice

n) Indemnizatie pentru contributia la educatie

o) Spor pentru performanta.

p) Prima de vacanta

q) Altele - preluate din art.48-52 din statutul actual

CAPITOLUL V - Evaluare, audit si consiliere

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 237 - Consiliere si audit

(1) Consilierea, monitorizarea si auditul personalului din învatamântul preuniversitar se realizeaza astfel:

a) Pentru personalul didactic si didactic auxiliar de la nivelul unitatii de învatamânt, de catre sefii de catedre si director, respectiv de catre inspectorii scolari;

b) Pentru personalul nedidactic de la nivelul unitatii de învatamânt, de catre director, respectiv pentru personalul didactic auxiliar cu atributii financiare si de gestiune, de catre director si serviciul de control si audit din Primarie si curtea de conturi;

c) Pentru directori si directori adjuncti de la nivelul unitatii de învatamânt, de catre inspectorii scolari, pentru problemele educationale si de catre primar, pentru problemele de administrare si finantare;

d) Pentru personalul inspectoratelor scolare si al caselor corpului didactic, de catre personalul de conducere din aceste institutii si de catre reprezentantii Consiliului Judetean si ai institutiilor ierarhic superioare;

e) Pentru personalul din întregul sistem de învatamânt preuniversitar, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 238 - Evaluarea performantelor profesionale

(1) Evaluarea personalului didactic de predare, a celui auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control se face anual, conform fisei de evaluare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Fisa de evaluare, corelata cu fisa individuala a postului, se noteaza prin punctaj de la 1 la 100.

(3) Procedura de evaluare se declanseaza prin autoevaluare, consemnata în fisa individuala a postului.

(4) Pentru personalul didactic de predare, fisa de evaluare, vizata, dupa caz, de catre seful de catedra sau de catre responsabilul comisiei metodice si de catre directorul unitatii de învatamânt, este analizata în consiliul de administratie, care, în prezenta persoanei în cauza, decide asupra punctajului final si calificativului echivalent acestuia.

(5) În fisa de evaluare se puncteaza si activitatile realizate în afara fisei individuale a postului în domeniul învatamântului, precum si alte activitati solicitate de conducerea unitatii sau de organele ierarhic superioare.

(6) Fisa de evaluare constituie un document de baza pentru stabilirea drepturilor salariale, pentru promovare în cariera si accesul la programele de formare continua.

(7) Evaluarea personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control se realizeaza astfel:

a) Pentru personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic de la nivelul unitatii de învatamânt, de catre Consiliul de Administratie;

b) Pentru personalul de conducere din unitatile de învatamânt, de catre inspectoratul scolar;

c) Pentru inspectorii scolari si pentru personalul administrativ de la nivelul inspectoratului scolar, de catre Consiliul de Administratie, iar pentru inspectorii scolari generali si inspectorii scolari generali adjuncti de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 239 - Functia de inspectie scolara

(1) Functia de inspectie scolara este asigurata de corpul inspectorilor scolari ai inspectoratului scolar si de cel al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii si vizeaza:

a) realizarea inspectiei scolare generale, pe obiective, si a inspectiei de specialitate;

b) evaluarea procesului de educatie si formare profesionala, precum si a activitatilor extracurriculare si extrascolare;

c) efectuarea analizei de diagnoza si stabilirea prognozei resurselor umane si materiale specifice;

d) evaluarea activitatilor de formare continua în specialitate, metodica si psihopedagogica;

e) evaluarea îndeplinirii contractului de management educational al directorului unitatii de învatamânt.

(2) Constatarile si aprecierile inspectiei scolare în unitatile de învatamânt se consemneaza în documente de inspectie, potrivit regulamentului de organizare si functionare a inspectiei scolare, elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobat prin ordin al ministrului. Aceste documente se aduc la cunostinta personalului didactic, didactic auxiliar si de conducere din unitatea respectiva, precum si ale reprezentantilor organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului.

(3) Procesele-verbale consemnate de inspectorii scolari în registrele unice de inspectie sunt considerate documente oficiale, cu toate consecintele prevazute de lege.

(4) Inspectia scolara se finalizeaza, periodic, cu studii de diagnoza si de prognoza asupra starii învatamântului, cu concluzii si propuneri pentru executiv si legislativ.

TITLUL III - Învatamânt superior	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Functiile didactice si de cercetare. Conditiile pentru ocuparea acestora

Art. 240 - Functiile didactice si de cercetare

(1) În institutiile de învatamânt superior, functiile didactice sunt:

a) asistent universitar;

b) lector universitar/sef de lucrari;

c) conferentiar universitar;

d) profesor universitar;

e) profesor universitar conducator de doctorat;

f) profesor universitar consultant.

(2) În institutiile de învatamânt superior, functiile de cercetare sunt:

a) asistent cercetare;

b) cercetator stiintific;

c) cercetator stiintific gradul III;

d) cercetator stiintific gradul II;

e) cercetator stiintific gradul I.

(3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice este urmatoarea:

a) asistent cercetare se echivaleaza cu student-doctorand cu frecventa;

b) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar;

c) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector universitar/sef de lucrari;

d) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar universitar;

e) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor universitar.

(4) Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs. Pentru functii echivalente nu mai este necesara evaluarea CNADTCU daca titularizarea sau evaluarea periodica a avut loc în ultimii cinci ani.

(5) În învatamântul superior poate functiona personal didactic asociat pentru urmatoarele functii prevazute la alin. (1): asistent universitar, lector universitar/sef de lucrari, conferentiar universitar si profesor universitar.

(6) În raport cu necesitatile academice proprii, senatul institutiei de învatamânt superior poate aproba, pe o durata determinata, invitarea la catedra a unor profesori universitari, conferentiari universitari si a altor specialisti cu valoare recunoscuta în domeniu, din tara sau din strainatate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialistilor fara grad didactic recunoscut în învatamântul superior senatul universitatii, va aproba, prin evaluare, gradul didactic corespunzator performantei.

(7) Pentru angajarea cetatenilor Uniunii Europene si Spatiului Economic European în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate nu este necesar permis de munca.

(8) Acolo unde este cazul obtinerea permisului de munca este sarcina institutiei de învatamânt superior angajatoare.

(9) Personalul didactic prevazut la alin. (7) poate sa desfasoare pe lânga activitati didactice activitate de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, de proiectare si de creatie artistica, potrivit specificului si misiunii declarate a institutiei de învatamânt superior.

(10) Structura si încarcarea cu activitati mentionate la alin. (9) sunt reglementate prin fisa postului, anexa la contractul individual de munca.

(11) În catedre, departamente, în institute de cercetare, în centre de cercetare si microproductie sau în alte unitati poate functiona pe posturi distincte si personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenti din toate cele trei cicluri, precum si alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii.

Art. 241 - Conditiile pentru ocuparea functiilor didactice

(1) Posturile didactice din învatamântul superior pot fi ocupate prin concurs, atât de cetateni români si de cetateni ai altor state membre ale Uniunii Europene, precum si ai statelor apartinând Spatiului Economic European si cetateni ai Confederatiei Elvetiene, în conditiile prezentei legi. Prin exceptie, aceste posturi pot fi ocupate cu contract de munca pe o perioada determinata de cetateni români, de cetateni din state ale Uniunii Europene si ai statelor apartinând Spatiului Economic European, precum si din state terte, în calitate de personal didactic asociat sau de profesor sau conferentiar universitar asociat invitat, potrivit legii.

(2) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent universitar se cere absolvirea cu diploma a studiilor universitare de masterat din domeniul fundamental al diplomei de licenta din cadrul unei institutii de învatamânt superior sau cu diploma echivalenta acesteia si îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, aprobate de senatul institutiei de învatamânt superior, fara impunerea unor conditii de vechime.

(3) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de lector universitar/sef de lucrari sunt urmatoarele:

a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de masterat, sau cu diploma echivalenta acesteia, în domeniul fundamental de stiinte al postului scos la concurs în cadrul institutiei de învatamânt superior;

b) detinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de stiinte al postului scos la concurs în cadrul institutiei de învatamânt superior;

c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, aprobate de senatul institutiei de învatamânt superior;

d) pentru candidatii care provin din învatamântul superior sau din cercetarea stiintifica, o vechime minima de trei ani la catedra.;

e) pentru candidatii care provin din afara învatamântului superior sau a cercetarii stiintifice, îndeplinirea conditiilor prevazute la lit. a)-c), o vechime minima de sase ani în specialitate.

(4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de conferentiar universitar sunt urmatoarele:

a) detinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de stiinte al postului scos la concurs în cadrul institutiei de învatamânt superior;

b) pentru candidatii care provin din învatamântul superior sau din cercetarea stiintifica, o vechime minima de trei ani de la ocuparea postului de lector universitar/sef de lucrari;

c) pentru candidatii care provin din afara învatamântului superior sau a cercetarii stiintifice, o vechime minima de noua ani în specialitate;

d) îndeplinirea standardelor nationale pentru atestarea functiei de conferentiar universitar, standarte aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea CNATDCU si a institutiilor de învatamânt superior;

e) îndeplinirea altor cerinte de ocupare a posturilor stabilite de institutia de învatamânt superior prin standardele proprii, aprobate de senatul universitar.

(5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar sunt urmatoarele:

a) detinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de stiinte al postului scos la concurs în cadrul institutiei de învatamânt superior;

b) o vechime de minim trei ani la catedra în calitate de conferentiar universitar în domeniul fundamental de stiinte al postului scos la concurs;

c) îndeplinirea standardelor nationale pentru atestarea functiei de profesor universitar, standarte aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea CNATDCU si a institutiilor de învatamânt superior;

d) îndeplinirea altor cerinte de ocupare a posturilor stabilite de institutia de învatamânt superior prin standardele proprii, aprobate de senatul universitar.

(6) Conditiile pentru atestarea functiei didactice de profesor universitar conducator de doctorat sunt urmatoarele:

a) detinerea titlului de doctor în domeniul fundamental de stiinte al postului în cadrul institutiei de învatamânt superior;

b) o vechime de minim trei ani la catedra în calitate de profesor universitar în domeniul fundamental de stiinte al postului scos la concurs;

c) îndeplinirea standardelor nationale pentru atestarea functiei de profesor universitar conducator de doctorat, standarte aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, la propunerea CNATDCU si a institutiilor de învatamânt superior;

d) îndeplinirea altor cerinte de ocupare a posturilor stabilite de institutia de învatamânt superior prin standardele proprii, aprobate de senatul universitar.

(7) Pentru ocuparea functiilor didactice din învatamântul superior nu se admit derogari de la prevederile alin. (2) - (6), cu exceptia candidatilor care au o activitate deosebita in domeniul postului pentru care concureaza, demonstrata prin lucrari stiintifice de specialitate de valoare internationala si printr-o activitate didactica remarcabila, cu aprobarea senatului universitar, pot beneficia de o derogare de vechime de un an, o singura data.

(8) Pentru ocuparea unui post didactic în învatamântul superior este necesara promovarea a 60 de credite de studii transferabile certificate de departamentul pentru pregatirea personalului didactic. Se acorda un termen de trei ani din momentul titularizarii pentru acumularea celor 60 credite de studii transferabile.

(9) Neîndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (8) atrage dupa sine desfacerea contractului individual de munca.

(10) Prin exceptie, personalului didactic existent în învatamântul superior, cu o vechime efectiva la catedra de cel putin 5 ani la data depunerii dosarului de concurs, i se considera îndeplinite conditiile prevazute la alin. (8).

(11) În învatamântul superior medical, candidatii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rezident cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reteaua Ministerului Sanatatii.

(12) În învatamântul superior medical, la disciplinele cu corespondenta în reteaua Ministerului Sanatatii, candidatii la concursul pentru ocuparea posturilor de sef de lucrari, de conferentiar universitar sau de profesor universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar.

Art. 242 - Planificarea resurselor umane. Angajarea personalului didactic auxiliar si a personalului nedidactic

(1) Statele de functii ale personalului didactic se întocmesc anual si nu se pot modifica în timpul anului universitar.

(2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinând seama de:

a) planurile de învatamânt;

b) formatiunile de studiu;

c) normele didactice si de cercetare.

(3) În statul de functii sunt înscrise, în ordine ierarhica, posturile didactice ocupate sau vacante, specificându-se functiile didactice corespunzatoare si numarul saptamânal de ore conventionale repartizate pe ore de curs, seminarii, laboratoare, lucrari practice sau proiecte, practica de specialitate si activitati echivalente acestora, la disciplinele din planul de învatamânt.

(4) Statele de functii se întocmesc la catedre sau la departamente, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizarii sarcinilor didactice de catre consiliul facultatii. !!! La catedrele sau la departamentele cu discipline la mai multe facultati, statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda, avizate de conducerea institutiei de învatamânt superior.

(5) Statul de functii al personalului didactic se avizeaza de consiliul facultatii si se aproba de senatul universitar.

(6) Numarul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileste de senatul universitar, în functie de bugetul si specificul institutiei, al facultatii, al programului de studii specializarii, al departamentului si al catedrei. Nomenclatorul general de functii didactice auxiliare din învatamântul superior, precum si nivelul studiilor cerute pentru aceste functii se elaboreaza de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii învatamântului, împreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

(7) Angajarea personalului didactic auxiliar si nedidactic se face prin concurs organizat de catedra, de facultate sau de departament potrivit legii.

(8) Sarcinile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite în fisa individuala a postului, aprobata, dupa caz, de decan, de directorul departamentului sau de seful catedrei, si este anexa la contractul individual de munca.

Art. 243 - Ocuparea si eliberarea posturilor didactice

(1) Posturile didactice prevazute la art. (240) alin. (1), cu exceptia profesorului consultant, se ocupa prin concurs organizat de institutiile de învatamânt superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu. Concursul este valabil numai pentru institutia de învatamânt superior respectiva daca persoana angajata îsi declara functia de baza în aceasta institutie.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice are caracter deschis si nediscriminatoriu. La concurs se poate prezenta orice persoana care îndeplineste conditiile prevazute de prezentul cod.

(3) Comisiile de concurs sunt formate din personal didactic titular din institutia respectiva si din afara acesteia.

(4) Anuntarea publica a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante sau transformate se face, de catre institutia de învatamânt superior, în Monitorul Oficial al României si cel putin într-un ziar de circulatie nationala, precum si prin afisare pe pagina de Internet a institutiei, în cel mult 45 de zile de la data începerii semestrului universitar.

(5) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicarii postului în Monitorul Oficial al României.

(6) Probele de concurs si continutul acestora sunt stabilite de catedre sau, dupa caz, de departamente. Tematica probelor de concurs, metodologia si programul desfasurarii acestuia se pun la dispozitia candidatilor, la cerere, o data cu înscrierea la concurs, si se afiseaza pe pagina de Internet a institutiei.

(7) Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui post didactic cuprinde obligatoriu urmatoarele:

a) documentele personale care atesta îndeplinirea conditiilor de studii si vechime;

b) documentele care atesta îndeplinirea standardelor pentru ocuparea posturilor;

c) alte materiale solicitate de senatul universitar sau prin reglementarile ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(8) Continutul dosarelor de concurs se face public pe pagina de Internet a institutiei de învatamânt superior.

(9) Durata concursului si finalizarea acestuia la nivelul comisiei de concurs se încadreaza în 30 de zile de la data încheierii înscrierii.

(10) Finalizarea concursului la nivelul institutiei de învatamânt superior este obligatorie în termen de maximum 45 de zile de la depunerea raportului comisiei de concurs.

(11) Concursurile pentru ocuparea posturilor de asistent universitar si lector universitar/sef de lucrari se desfasoara conform metodologiei stabilite de senatul universitar care valideaza rezultatul concursului. În cadrul concursului este obligatorie si eliminatorie sustinerea unei prelegeri publice, care se anunta candidatului cu 48 de ore înaintea sustinerii.

(12) Numirea pe postul de asistent universitar si lector universitar/sef de lucrari se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului urmator.

(13) Numirea lectorului universitar/sefului de lucrari, care este doctorand, se face pentru o perioada determinata de 4 ani. Numirea devine definitiva, daca în aceasta perioada lectorul universitar obtine titlul stiintific de doctor în specialitatea respectiva.

(14) Concursul pentru ocuparea posturilor de conferentiar universitar, profesor universitar si profesor universitar conducator de doctorat, consta în verificarea îndeplinirii conditiilor prevazute de lege, prin analiza dosarului de înscriere la concurs.

(15) Comisia de concurs pentru ocuparea posturilor de conferentiar universitar, profesor universitar si profesor universitar conducator de doctorat este formata din decanul facultatii sau un reprezentant al acestuia, membru în senatul universitar, în calitate de presedinte, din 4 membri, dintre care cel putin 2 din afara institutiei de învatamânt superior respective. Comisia de concurs este alcatuita din profesori universitari, pentru postul de conferentiar universitar, respectiv din profesori universitari, pentru postul de profesor universitar. Pentru postul porfesor universitar conducator de doctorat comisia este alcatuita numai din profesori universitari conducatori de doctorat. Comisia de concurs se aproba de catre senatul universitar, la propunerea consiliului facultatii.

(16) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de conferentiar universitar, de profesor universitar sau profesor universitar conducator de doctorat se face prin punctaj, în baza unei grile adaptate specificului catedrei sau departamentului domeniului, în concordanta cu criteriile stabilite la nivel national si cu cele impuse de senatul universitar, aprobata de senatul universitar. Raportul comisiei cuprinde evaluarea activitatii didactice, a activitatii stiintifice, a activitatii extra-didactice în interesul învatamântului, precum si aprecierea asupra prelegerii publice.

(17) Presedintele comisiei de concurs pentru ocuparea postului didactic de conferentiar universitar, de profesor universitar sau profesor universitar conducator de doctorat prezinta raportul acesteia în consiliul facultatii, nominalizând candidatul cu cele mai bune performante. Consiliul facultatii aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis. Hotarârea consiliului facultatii se prezinta de catre decan sau de catre un reprezentant al acestuia si se supune de catre rector validarii senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor si a procedurii de concurs care se pronunta prin vot nominal deschis.

(18) Dosarul de concurs pentru ocuparea postului didactic de conferentiar universitar, de profesor universitar sau profesor universitar conducator de doctorat, împreuna cu raportul comisiei si cu documentele însotitoare, se înainteaza Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, care, pe baza analizei acestora, se pronunta prin vot nominal deschis asupra confirmarii concursului si acordarii titlului didactic respectiv, în termen de cel mult 90 de zile de la data limita de depunere a dosarelor la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(19) În cazul in care un conferentiar universitar sau profesor universitar sustine concurs pentru un post didactic în aceeasi specialitate si pentru acelasi titlu didactic, dobândit printrun concurs anterior, nu mai este necesara confirmarea de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, daca evaluarea CNATDCU s-a facut în ultimii cinci ani.

(20) Profesorii universitari care detin calitatea de conducatori de doctorat la data intrarii în vigoare a prezentului cod sunt recunoscuti ca profesori conducatori de doctorat.

(21) În urma ordinului emis de catre ministrul învatamântului în termen de cel mult 30 zile de la decizia CNADTCU, numirea pe postul de conferentiar universitar, de profesor universitar, respectiv de profesor conducator de doctorat se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului urmator celui în care a avut loc validarea concursului.

(22) Contestatiile se adreseaza, dupa caz, Senatului universitar în cazul functiilor de asistent si lector/sef de lucrari.

(23) In cazul functiilor de conferentiar, profesor universitar si profesor conducator de doctorat contestatia se adreseaza Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, în termen de cel mult 15 zile de la data înregistrarii la institutia de învatamânt superior respectiva a adresei de comunicare transmisa de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si se solutioneaza în termen de cel mult 60 de zile de la data expirarii termenului de contestatie.

(24) Rezultatul analizei contestatiei de la Senat respectiv de la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii ramâne definitiv.

(25) În cazul în care un post scos la concurs nu a fost ocupat, concursul poate fi reluat, cu respectarea procedurii complete.

(26) Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al institutiei ori de personal didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora, conform prezentei legi.

(27) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat din afara institutiei de învatamânt superior, se face prin concurs organizat la nivelul catedrei sau al departamentului, pe baza dosarului, cu îndeplinirea criteriilor minime pentru postul didactic suplinit.

(28) Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat se aproba de senatul universitar.

(29) Angajarea temporara a personalului didactic asociat se face prin decizie a rectorului.

(30) Angajarea specialistilor cu valoare recunoscuta în domeniu, din tara sau din strainatate, în calitate de profesori sau conferentiari asociati invitati, se avizeaza de consiliul departamentului sau al facultatii si se aproba de senatul universitar.

(31) Statutul de profesor universitar consultant se obtine la propunerea catedrei, cu avizul consiliului facultatii si cu aprobarea senatului universitar la recomandarea unei comisii de specialitate a senatului. Senatul se exprima prin vot nominal deschis.

(32) Profesorul universitar consultant nu are statut de profesor titular. Atributiile profesorului universitar consultant si conditiile financiare în care îsi desfasoara activitatea sunt stabilite de senatul universitatii. Profesorul consultant obtine aceasta calitate doar la institutia de unde s-a pensionat.

(33) Functiile si gradele de cercetator stiintific în reteaua învatamântului superior se obtin potrivit reglementarilor legale în vigoare.

CAPITOLUL II - Norma didactica si conditiile de salarizare

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 244 - Norma didactica a personalului didactic din învatamântul superior

(1) În atributiile personalului didactic din învatamântul superior intra:

a) activitati didactice de predare, de seminarizare si lucrari practice, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor de învatamânt si programelor analitice;

b) activitati de pregatire stiintifica si metodica si alte activitati în interesul învatamântului;

c) activitati de cercetare stiintifica, de dezvoltare tehnologica, activitati de proiectare si creatie artistica, potrivit specificului.

(2) Activitatile corespunzatoare mentionate la alin. (1) sunt prevazute în fisa individuala a postului. Fisa individuala a postului constituie anexa la contractul colectiv de munca.

(3) Fisa individuala a postului nominalizeaza activitatile stabilite, cu acordul cadrului didactic, de catedra sau de catre departament. Fisa individuala, revizuita în fiecare an universitar, constituie anexa la contractul individual de munca.

(4) Norma didactica, potrivit alin. (1), lit. a), poate cuprinde:

a) activitati de predare;

b) activitati de seminar, proiecte de an, lucrari practice si de laborator;

c) îndrumare de proiecte, de lucrari de licenta, si de absolvire, de practica pedagogica, productiva si de cercetare stiintifica;

d) activitati didactice si de cercetare stiintifica, înscrise în planurile de învatamânt, pentru învatamântul universitar de masterat, precum si îndrumarea elaborarii disertatiei de masterat.

e) activitati didactice si de cercetare stiintifica, înscrise în planurile de învatamânt, pentru învatamântul universitar de doctorat, precum si îndrumarea elaborarii tezelor de doctorat;

f) activitati didactice si de cercetare stiintifica la învatamântul postuniversitar;

g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive;

h) activitati de evaluare;

i) consultatii, îndrumarea cercurilor stiintifice studentesti, a studentilor în cadrul sistemului de credite transferabile, participarea la consilii si în comisii în interesul învatamântului.

(5) Norma didactica saptamânala în învatamântul superior se cuantifica în ore conventionale. Aceasta norma este de 16 ore saptamânal reprezentânt activitati didactice pentru universitatile a caror misiune este de învatamânt, respectiv de 11 ore pentru universitatile a caror misiune este de învatamânt si cercetare.

(6) Norma didactica se stabileste conform planului de învatamânt si se calculeaza ca norma medie saptamânala, indiferent de perioada anului universitar în care este efectuata. Norma medie saptamânala se stabileste prin împartirea numarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de saptamâni înscris în planul de învatamânt pentru activitatea didactica de predare si de seminarizare din întregul an universitar.

(7) Ora conventionala este ora didactica de seminar, de laborator, de lucrari practice sau de activitati similare acestora, din învatamântul universitar de licenta.

(8) În învatamântul universitar de licenta, ora de curs reprezinta doua ore conventionale.

(9) În învatamântul universitar de masterat, în învatamântul universitar de doctorat, în învatamântul postuniversitar, inclusiv în învatamântul postuniversitar medical, la forma rezidentiat, si în cel de perfectionare a personalului didactic, ora de curs reprezinta 2,5 ore conventionale, iar ora de seminar sau de activitati similare acesteia reprezinta 1,5 ore conventionale. Pentru profesorii conducatorii de doctorat activitatea este normata prin decizia senatului universitatii.

(10) În cazul predarii integrale în limbi de circulatie internationala, la ciclurile de licenta, masterat si doctorat, orele de curs, seminar sau alte activitati pot fi normate cu un coeficient suplimentar de 1,25. Fac exceptie de la aceasta prevedere cadrele didactice care predau o limba de circulatie internationala, pentru care se aplica prevederile alin. (7) si (8).

(11) Activitatile de evaluare prevazute la alin. (4), lit. (h), cuprinse în norma didactica, se cuantifica în ore conventionale, printr-o metodologie aprobata de senatul universitar, în functie de profil si de specializare.

(12) Norma didactica saptamânala medie, calculata în ore conventionale, pentru activitatile prevazute la alin. (4), lit. (a) - (f), se stabileste dupa cum urmeaza:

a) profesorul universitar conducator de doctorat si profesor universitar: 7-8 ore, dintre care cel putin 4 ore conventionale de curs;

b) conferentiar universitar: 8-9 ore, dintre care cel putin 4 ore conventionale de curs;

c) lector universitar/sef de lucrari: 10-11 ore, dintre care cel putin 2 ore conventionale de curs;

d) asistent universitar: 11-12 ore, cuprinzând activitati mentionate la alin. (4), lit. (b) si (c).

(13) Prin exceptie, norma personalului didactic prevazut la alin. (12), lit. (a) - (c), care, datorita specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs, se majoreaza cu 2 ore conventionale. Norma personalului didactic care nu desfasoara activitati de cercetare stiintifica sau echivalenta acesteia se majoreaza cu pâna la 4 ore conventionale, fara a depasi 16 ore conventionale. Aceste exceptii se aproba de consiliul facultatii, la recomandarea sefului de catedra.

(14) Norma asistentului universitar cu titlul stiintific de doctor poate cuprinde cel mult 2 ore conventionale de curs.

(15) În situatia în care norma didactica nu poate fi alcatuita conform alin. (12) - (14), aceasta se completeaza cu activitati de cercetare stiintifica, la propunerea sefului de catedra, cu acordul consiliului facultatii. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectiva, iar ora de cercetare este echivalenta cu 0,5 ore conventionale. Cadrul didactic îsi mentine calitatea de titular în functia didactica obtinuta prin concurs.

(16) Cadrele didactice titulare, a caror norma didactica nu poate fi constituita conform prevederilor alin. (12) - (15), pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrala de cercetare stiintifica, finantata în cadrul catedrei sau al departamentului, mentinându-si calitatea de titular în functia didactica obtinuta prin concurs. În aceasta perioada, cadrul didactic are obligatiile personalului de cercetare din învatamântul superior.

(17) În limitele prevazute de prezentul articol, senatul universitar stabileste, diferentiat, norma didactica efectiva, în functie de domeniu, specializare, ponderea disciplinelor în pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu.

Art. 245 - Formatiunile de studiu

(1) Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de senatele universitare, la propunerea consiliilor facultatilor, în urmatoarele conditii:

a) în învatamântul universitar:

i) seria de studii nu poate cuprinde mai putin de 15 studenti si nu mai mult de 200 de studenti;

ii) grupa de studii cuprinde în medie 25 de studenti, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30;

iii) subgrupa de studii pentru aplicatii si lucrari practice cuprinde în medie 12 studenti, dar nu mai putin de 7 si nu mai mult de 15;

b) prin exceptie de la prevederile stabilite la lit. a), formatiunile de studiu pentru practica pedagogica, învatamântul medical clinic, de arta, sportiv, învatamântul post-universitar, precum si pentru învatamântul universitar de masterat si de doctorat pot fi mai mici, la propunerea consiliilor facultatilor si cu aprobarea senatelor universitare. Prevederea de mai sus se poate aplica si la alte domenii, în functie de specific si de situatie;

c) la disciplinele optionale si facultative, formatiunile de studiu cuprind cel putin 12 studenti.

Art. 246 - Norma altor categorii de personal

(1) Personalul de cercetare si de proiectare din învatamântul superior desfasoara activitati specifice, stabilite în fisa individuala a postului de catre conducerea catedrei sau a departamentului, cu acordul persoanei în cauza.

(2) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din învatamântul superior desfasoara activitati specifice stabilite în fisa individuala a postului. Timpul saptamânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.

Art. 247 - Salarizarea

(1) Salarizarea personalului didactic si de cercetare din învatamântul superior se face în conformitate cu prevederile legale.

(2) Salarizarea personalului didactic se stabileste în raport cu:

a) functia didactica;

b) titlul stiintific;

c) norma didactica;

d) calitatea activitatii didactico-stiintifice stabilite pe baza procedurii de evaluare anuala;

e) vechimea recunoscuta în învatamânt;

f) conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea;

g) aportul financiar.

(3) Cadrul didactic aflat în situatiile prevazute la art. 244, alin. (15) si (16), este salarizat corespunzator postului detinut ca titular.

(4) Salarizarea personalului de cercetare din institutiile de învatamânt superior se stabileste in raport cu:

a) functia de cercetare;

b) titlul stiintific;

c) calitatea activitatii de cercetare, stabilita pe baza procedurii de evaluare anuala;

d) vechimea recunoscuta in cercetare;

e) contributia adusa în procesul de învatamânt;

f) aportul financiar si material rezultat din activitatea proprie;

g) conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea.

(5) Sporul de salariu prevazut la alin. (1), lit. (f) si la alin. (4), lit. (g) se atribuie personalului din învatamânt care desfasoara activitati în conditii de risc, potrivit legii si contractului colectiv de munca.

(6) Drepturile si obligatiile referitoare la protectia muncii, care revin personalului din învatamânt, se stabilesc în cadrul contractelor colective de munca dintre institutiile de învatamânt superior si sindicate sau reprezentantii salariatilor din institutie, potrivit legii.

(7) Drepturile salariale provenite din cercetare stiintifica, proiectare, consultanta, expertiza, inventii si inovatii, precum si din cumul sau plata cu ora, se impoziteaza distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.

(8) Personalul didactic din învatamântul superior de stat, inclusiv cel prevazut la art. (--) alin. (--) si (--), beneficiaza de transele de vechime la salarizare, stabilite de lege.

(9) Coeficientii de ierarhizare a salariilor de baza pentru vechimea în învatamânt superior de stat de pâna la 30 de ani sunt cei prevazuti de legislatia în vigoare.

(10) Personalul didactic din învatamântul de stat beneficiaza sporul de doctorat.

(11) Personalul didactic din învatamântul superior de stat, inclusiv cel prevazut la art. (--) alin. (--) si (--), cu performante deosebite în pregatirea studentilor, în inovare didactica si în cercetare stiintifica în învatamânt poate beneficia de gradatia de merit acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda la 16% din numarul posturilor didactice existente la nivelul institutiei de învatamânt superior, autorizate sau acreditate, si reprezinta 25% din salariul de baza al persoanei îndreptatite. Gradatia de merit se include în salariul de baza.

(12) Atribuirea gradatiei de merit se face prin concurs care cuprinde urmatoarele faze:

a) candidatul întocmeste si depune, la conducerea catedrei sau a departamentului, raportul de autoevaluare a activitatii desfasurate;

b) raportul de autoevaluare se supune dezbaterii catedrei sau departamentului, care formuleaza o apreciere sintetica asupra activitatii candidatului;

c) conducerea catedrei sau a departamentului înainteaza consiliului facultatii raportul de autoevaluare si aprecierea sintetica; acesta analizeaza si transmite senatului universitar lista candidatilor recomandati, potrivit numarului de gradatii de merit atribuite facultatii de catre senat facultatii respective;

d) senatul universitar analizeaza recomandarile consiliilor facultatilor si hotaraste acordarea gradatiilor de merit;

e) rectorul emite decizie de acordare a gradatiei de merit.

(13) Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 4 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradatia de merit poate participa din nou la concurs.

(14) Personalul din învatamântul superior de stat beneficiaza de spor de performanta, conform legii.

(15) Personalul din învatamânt nu poate beneficia simultan de gradatie de merit si de salariu de merit.

(16) Persoanele alese în functiile de conducere din învatamântul superior de stat beneficiaza de indemnizatie lunara de conducere, calculata în procente din salariul de baza al functiei de profesor universitar, cu vechime maxima, dupa cum urmeaza:

a) 10-15% pentru sef de catedra;

b) 15-20% pentru director de departament;

c) 10-15% pentru secretarul stiintific al consiliului facultatii;

d) 15-20% pentru prodecan;

e) 20-30% pentru decan;

f) 20-25% pentru secretarul stiintific/cancelarul al senatului universitar;

g) 25-30% pentru prorector;

h) 35-45% pentru rector.

(17) Stabilirea cuantumului indemnizatiilor între limitele prevazute la alin. (16 se face în functie de specificul institutiei de învatamânt superior de stat, de numarul posturilor didactice si de numarul studentilor, prin hotarârea senatului.

(18) Prin echivalare, pentru functiile din Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii învatamântului de stat se aplica in mod corespunzator prevederile alin. (16).

(19) Asistentii universitari beneficiaza de prima de instalare, în cuantum de 3 salarii, o singura data, la angajarea în învatamântul de stat prin concurs în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Daca paraseste sistemul în mai putin de 10 ani restituie prima de instalare.

(20) Personalul didactic poate fi salarizat si prin plata cu ora sau prin cumul. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactica prevazuta la art. (--) alin. (--)-(--) la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de vechime a persoanei în cauza, la care se adauga si sporurile cuvenite. Personalul didactic din învatamântul superior beneficiaza de prevederile art. (--) alin. (--).

(21) Calculul salariului cuvenit pentru cumul se face, potrivit alin. (20), pe o durata de maxim 10 luni din anul universitar.

(22) Cadrul didactic care efectueaza ore din normele vacante trebuie sa îndeplineasca conditiile minimale cerute de prezentul statut pentru activitatea respectiva.

(23) Personalul didactic din învatamântul de stat precum si cel al institutiilor de învatamânt privat autorizate sau acreditate, poate îndeplini cel mult doua norme didactice, prin decizie a senatului.

(24) Conditiile pentru suplinire colegiala se stabilesc în Carta universitara.

(25) Criteriile de salarizare a personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt stabilite de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii învatamântului, cu consultarea sindicatelor recunoscute pe plan national. Senatele universitare pot stabili salarii diferentiate, în functie de specificul activitatii desfasurate si de calitatea acesteia, cu respectarea contractului colectiv de munca la nivel de institutie.

CAPITOLUL III - Conducerea institutiilor de învatamânt superior

top
Codul Educatiei - proiect

Art. 248 - Principii Conducerea institutiilor de învatamânt superior este reglementata pe baza principiilor:

a) democratiei ca si garantie a libertatii academice si a independentei politice;

b) deschiderii catre cerintele mediului socio-economic si academic extern.

Art. 249 - Structuri de conducere

(1) Structurile de conducere în institutia de învatamânt superior sunt: senatul universitar, consiliul facultatii, consiliul departamentului si biroul catedrei.

(2) Prin Carta universitara universitatea îsi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanti ai mediului economic si academic extern.

Art. 250 - Conducerea institutiilor de învatamânt superior

(1) Institutia de învatamânt superior este condusa de senatul universitar, prezidat de rector. Fiecare facultate din structura institutiei desemneaza reprezentanti în senatul universitar, cadre didactice, cercetatori si studenti, potrivit legii si Cartei universitare. Decanii facultatilor si directorii de departamente, direct subordonate institutiei de învatamânt superior, fac parte de drept din senatul universitar. La sedintele senatului universitar pot participa, ca invitati ai biroului acestuia, reprezentanti ai sindicatelor din institutia respectiva, precum si orice alta persoana din institutie sau din afara acesteia. Institutia de învatamânt superior poate avea si presedinte, ale carui competente sunt stabilite prin Carta universitara.

(2) Conducerea operativa a institutiei de învatamânt superior este asigurata de biroul senatului universitar, alcatuit din rector, în calitate de presedinte, prorectori, cancelar, director general administrativ si dintr-un reprezentant al studentilor sau al organizatiilor studentesti legal constituite la nivel de institut, membru al senatului. Membrii biroului senatului universitar, cu exceptia directorului general administrativ, sunt alesi pe functii de senatul universitar. Rectorul poate invita la sedinta biroului decani, reprezentanti ai sindicatelor si ai asociatiilor studentesti sau orice alta persoana din institutie sau din afara acesteia. Prin Carta universitara, senatul universitar poate include în biroul sau decani sau directori de departamente.

(3) Facultatea este condusa de consiliul facultatii, prezidat de decan. Consiliul este ales de comunitatea cadrelor didactice titulare, arondate facultatii, si a cercetatorilor stiintifici cu titlu de doctor din catedrele si din departamentele subordonate facultatii. În consiliul facultatii, studentii sunt reprezentati în proportie de 1/4 din numarul membrilor acestuia.

(4) În consiliul facultatii pot fi alese persoane din toate categoriile de personal didactic titular si de cercetare, cuprinse în statele de functii.

(5) Departamentul este condus de consiliu, prezidat de director. Modul de constituire a consiliului departamentului se stabileste prin hotarâre a senatului universitar sau, dupa caz, a consiliului facultatii. Aceleasi prevederi se aplica si unitatilor de cercetare, proiectare, microproductie.

(6) Catedra, ca unitate structurala de baza a facultatii sau a departamentului, functioneaza cu cel putin 20 de posturi didactice. Conducerea catedrei este asigurata de biroul catedrei, alcatuit din seful de catedra si din cel putin 2 membri alesi dintre cadrele didactice titulare din catedra respectiva. Conducerea operativa revine sefului de catedra. Seful unei catedre cu mai putin de 15 posturi didactice ocupate cu personal didactic titular nu beneficiaza de indemnizatia legala.

(7) Structurile si functiile de conducere din institutia de învatamânt superior acreditata sunt alese prin vot secret, pe o perioada de 4 5ani, conform Cartei universitare si în conditiile legii. Alegerile structurilor si functiilor de conducere din institutiile de învatamânt superior acreditate se fac în aceeasi perioada stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii pentru o legislatura de 4 ani. Cadrele didactice din aceste structuri si functii trebuie sa fie titulare în institutia de învatamânt superior respectiva.

(8) O institutie de învatamânt superior autorizata sa functioneze provizoriu, care este acreditata si înfiintata prin lege între doua legislaturi consecutive, efectueaza alegeri partiale, cu respectarea legii si a Cartei universitare. Orice discriminare privind alegerea în structurile si în functiile de conducere este interzisa. În cazul eliberarii unui loc în functiile de conducere, se procedeaza la alegeri partiale, potrivit Cartei universitare. Aceeasi prevedere se aplica si în situatia descompletarii cu mai mult de 1/3 a structurilor de conducere.

(9) Functiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproductie si de sef de catedra nu se cumuleaza. Aceste functii pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferentiari universitari titulari.

(10) O persoana nu poate ocupa functia de rector mai mult de doua mandate succesive. Aceeasi prevedere se aplica si pentru functia de decan.

(11) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de învatamânt superior de stat se stabileste în functie de numarul de studenti si de domeniul de învatamânt conform normelor unitare de structura, aprobate de ministrul educatiei, cercetarii si inovarii.

(12) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din învatamântul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei, potrivit legii. Hotarârile senatelor universitare, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor, cu exceptia prevederilor de la art. (--) alin. (--), se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, daca numarul lor reprezinta cel putin 2/3 din numarul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.

(13) În senatele universitare si în consiliile facultatilor, la votul pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice participa numai cadrele didactice.

Art. 251 - Personal de conducere

(1) Sefii de catedra si directorii de departamente subordonate facultatii, se confirma de consiliul facultatii. Decanii, prodecanii, secretarii stiintifici ai consiliului facultatii, precum si directorii de departamente subordonate institutiei de învatamânt superior se confirma de senatul institutiei de învatamânt superior. Prorectorii si secretarul stiintific al senatului se aleg de senat, la propunerea rectorului ales. Functiile de conducere din institutia de învatamânt superior, cu exceptia rectorului, se confirma de senatul universitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se confirma prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii. În caz de nerespectare a prevederilor legale privind alegerile, ministrul educatiei, cercetarii si inovarii poate sa nu confirme partial sau în întregime alegerile functiilor si structurilor de la institutia de învatamânt superior respectiva, sau, dupa caz, alegerea rectorului. Prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii se stabilesc conditiile si termenele de organizare a unor noi alegeri. În caz de neconfirmare, se aplica în mod corespunzator prevederile alin. (3) din prezentul articol.

(2) Persoana aflata într-o functie de conducere poate fi revocata din functie prin procedura folosita pentru alegere, la initiativa unei treimi din numarul total al electorilor. Audierea persoanei respective este obligatorie.

(3) În cazuri bine justificate, în perioada unei legislaturi de 4 ani, ministrul educatiei, cercetarii si inovarii poate prin ordin sa [elibereze] [suspende] din functie pe rectorul unei institutii de învatamânt superior de stat sau particulare acreditate. sau autorizate provizoriu. [Eliberarea din functie] [Suspendarea], temeinic justificata în scris, se aduce la cunostinta senatului universitar, care are obligatia de a [organiza alegerea unui nou rector, cu respectarea prevederilor legii] [valida sau de a invalida aceasta decizie în termen de 30 de zile]. Se considera invalidare, având drept consecinta mentinerea persoanei respective în functia de rector, daca voteaza împotriva suspendarii cel putin 2/3 din numarul total al membrilor senatului universitar. În caz contrar, se declanseaza procedura de alegere a noului rector. Procedura de suspendare nu se poate declansa în perioada vacantelor universitare.

(4) Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs organizat de institutia de învatamânt superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Validarea concursului se face de senatul universitar, iar numirea pe post de catre rector.

TITLUL IV - Drepturi si obligatii	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 252 - Baza legala si categorii generale de drepturi si obligatii

(1) Personalul din învatamânt de la toate nivelurile din sistemul national de învatamânt are drepturi si obligatii care decurg din legislatia în vigoare, din prezentul statut, din Carta universitara, din Carta scolara, precum si din prevederile contractului colectiv si individual de munca.

(2) Personalul din învatamânt are obligatii si raspunderi de natura profesionala, materiala si morala, care garanteaza realizarea procesului de educatie si formare profesionala, conform legii.

Art. 253 - Libertatea initiativei profesionale

(1) Libertatea initiativei profesionale a personalului didactic se refera, în principal la:

a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor educationale ale disciplinelor de învatamânt, prin metodologii care respecta principiile psihopedagogice;

b) utilizarea bazei materiale si a resurselor învatamântului în scopul realizarii obligatiilor profesionale;

c) punerea în practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învatamânt;

d) organizarea, cu elevii sau cu studentii, a unor activitati extrascolare cu scop educativ sau de cercetare stiintifica;

e) colaborarea cu parintii, prin lectorate, si alte actiuni colective cu caracter pedagogic;

f) înfiintarea în unitatile si în institutiile de învatamânt a unor laboratoare, ateliere, cabinete, cluburi, cercuri, cenacluri, formatii artistice si sportive, publicatii, conform legii, Cartei scolii, respectiv Cartei universitare;

g) evaluarea performantelor la învatatura ale elevilor sau ale studentilor în baza unui sistem validat în sistemul national de învatamânt;

h) participarea la viata scolara si universitara, în toate compartimentele care vizeaza organizarea si desfasurarea procesului de învatamânt, conform Cartei scolii si Cartei universitare, deontologiei profesionale si, dupa caz, contractului colectiv de munca.

Art. 254 - Securitatea personalului

(1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfasurarii activitatii didactice de nici o autoritate scolara sau publica.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera perturbare a cadrelor didactice în timpul desfasurarii activitatii didactice interventia autoritatilor scolare si/sau publice în situatiile în care sanatatea fizica sau psihica a elevilor, studentilor sau a personalului este pusa în pericol în orice mod, conform constatarii personalului de conducere, respectiv în timpul exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta.

(3) Înregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice poate fi facuta numai cu acordul celui care o conduce.

(4) Multiplicarea, sub orice forma, a înregistrarilor activitatii didactice de catre elevi, studenti sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv.

(5) Înregistrarea prin orice procedee a activitatilor desfasurate în spatiile scolare sau universitare este permisa numai cu acordul personalului de conducere, cu exceptia celor de la alin. (3).

(6) În spatiile scolare sau universitare, ori în vecinatatea acestora, cadrul didactic este protejat de catre autoritatile responsabile cu ordinea publica. Protectia se asigura împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduce atingere demnitatii umane si profesionale a cadrului didactic sau care împiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilor sale. Protectia este solicitata de persoana autorizata prin Carta scolii, respectiv, prin Carta universitara.

Art. 255 - Drepturile personalului

(1) Personalul didactic are dreptul sa participe la viata sociala si publica, în beneficiul propriu, în interesul învatamântului si al societatii românesti.

(2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, precum si din organizatii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.

(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spatiul scolar sau universitar si poate întreprinde actiuni în nume propriu în afara acestui spatiu, daca acestea nu afecteaza prestigiul învatamântului si demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentului cod.

(4) Cadrele didactice titulare, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind functii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Presedentiei, al Guvernului si în Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, precum si cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste functii.

(5) Prevederile alin. (4) se aplica si cadrelor didactice titulare care îndeplinesc functia de prefect, subprefect, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice trecute în functii de conducere, de îndrumare si de control în sistemul de învatamânt, de cultura, de tineret si sport. De aceleasi drepturi beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic, precum si cadrele didactice titulare numite ca personal de conducere sau în functii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Presedentiei, a Parlamentului sau a Guvernului.

(6) Liderii sindicatelor reprezentative din învatamânt au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului, conform Legii cu privire la sindicate si contractului colectiv de munca la nivel de ramura.

(7) De prevederile alin. (4) beneficiaza si personalul didactic trimis în strainatate cu misiuni de stat, cel care lucreaza în organisme internationale, precum si însotitorii acestora, daca sunt cadre didactice titulare.

(8) Personalului didactic titular, solicitat în strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau între institutii, ori trimis pentru specializare, i se rezerva postul didactic sau catedra, pentru perioada respectiva.

(9) Personalul didactic titular, care din proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare stiintifica în tara sau în strainatate, are dreptul la concedii fara plata. Durata totala a acestora nu poate depasi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobarile în aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de învatamânt superior sau, dupa caz, a inspectoratului scolar, daca se face dovada activitatii respective.

(10) Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar sau universitar, o data la 10 ani, cu aprobarea institutiei de învatamânt superior sau, dupa caz, a inspectoratului scolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectiva.

(11) Personalului didactic, personalul didactic de conducere, de îndrumare si de control care este titular în învatamânt i se rezerva postul, o singura data, în perioada în care frecventeaza, la cursurile de zi, o forma de învatamânt postuniversitar..

(12) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în conditiile alin. (4), (5), (6), (7), (8), (9) si (11) se considera vechime în învatamânt. Pentru personalul didactic aflat în situatia de la alin. (10), perioada de rezervare a postului sau a catedrei se considera vechime în învatamânt numai pentru personalul didactic care a desfasurat activitati de învatamânt sau în interesul învatamânt în perioada concediului fara plata obtinut în conditiile precizate.

(13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel:

a) concediul anual cu plata, în perioada vacantelor scolare, respectiv universitare, cu o durata de cel putin 62 de zile lucratoare; în cazuri bine justificate, conducerea unitatii sau institutiei de învatamânt poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauza urmând a fi remunerate pentru munca depusa; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii împreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a învatamântului;

b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de catre consiliul de administratie sau senatul universitatii, în functie de interesul învatamântului si al celui în cauza;

c) pentru conferentiarii si profesorii universitari care finalizeaza cercetari, tratate, studii cuprinse în programele de cercetare ale institutiilor de învatamânt superior, se acorda 12 luni de concediu platit, la fiecare 7 ani de predare efectiva la catedra; esalonarea efectuarii acestui concediu este aprobata de senatul universitar;

d) 6 luni de concediu platit, o singura data, pentru cadrele didactice aflate la catedra, care redacteaza teza de doctorat sau lucrari în interesul învatamântului pe baza de contract de cercetare sau de editare, cu aprobarea senatului universitar, respectiv a consiliului de administratie al inspectoratului scolar;

e) neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului restant în vacantele anului scolar sau universitar urmator;

f) personalul de cercetare si personalul didactic auxiliar din învatamânt beneficiaza de concediu de odihna stabilit prin lege, la care se adauga un supliment de pâna la 10 zile lucratoare, în functie de calitatea activitatii desfasurate; pentru personalul didactic auxiliar, acesta se efectueaza în afara perioadelor de activitate didactica;

g) personalul didactic aflat în situatiile prevazute la lit. c) si d) nu poate fi încadrat în activitati de cumul sau plata cu ora.

(14) Cadrele didactice titulare care functioneaza în mediul rural si îsi stabilesc domiciliul în localitatea respectiva pot beneficia, la cerere, de 0,1-1 ha pamânt în folosinta. Acestora li se asigura locuinta de catre administratia locala pentru perioada de timp cât lucreaza în acea localitate.

(15) Personalului didactic din unitatile de învatamânt de stat, care nu dispune de locuinta si caruia nu i se poate oferi o locuinta corespunzatoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de resedinta la locul de munca si de la locul de munca în localitatea de resedinta. În cazul în care nu exista mijloace de transport în comun între localitatea de resedinta si sediul unitatii de învatamânt, urmeaza a i se deconta contravaloarea a 7,5 l benzina Premium la 100 km parcursi, daca transportul se face cu autoturismul proprietate personala. În cazul în care exista mijloc de transport în comun, dar personalul didactic prefera sa circule cu autoturismul proprietate personala, urmeaza a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. Decontarea sau plata echivalenta costurilor de transport se va efectua de catre autoritatile administratiei publice locale din unitatea administrativ-teritoriala pe raza careia se afla unitatea de învatamânt la care îsi desfasoara activitatea cadrul didactic, în urma solicitarilor adresate autoritatilor administratiei publice locale, astfel:

a) decontarea contravalorii calatoriei pe mijloacele de transport în comun prin depunerea la sfârsitul fiecarei luni de activitate a biletelor de calatorie sau a abonamentului, iar decontarea contravalorii corespunzatoare a 7,5 l benzina Premium la 100 km parcursi, prin depunerea la sfârsitul fiecarei luni de activitate a documentelor justificative eliberate de unitatea de învatamânt, care certifica efectuarea transportului cu autoturismul proprietate personala;

b) solicitarea contravalorii calatoriei efectuate cu mijloacele de transport în comun sau a contravalorii corespunzatoare a 7,5 l benzina Premium la 100 km parcursi, pentru cei care-si asigura transportul cu autoturismul proprietate personala, ca urmare a pontajului zilnic efectuat de conducerea unitatii de învatamânt.

(16) În conditiile alin. (15), consiliul de administratie al unitatii de învatamânt propune, lunar, spre aprobare consiliului local drepturile banesti aferente personalului didactic care solicita cheltuieli de deplasare.

(17) Institutiile de învatamânt superior pot asigura, integral sau partial, din surse proprii, transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza în alte localitati.

(18) Personalul din învatamânt beneficiaza de asistenta medicala în cabinete medicale si psihologice scolare sau în policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Sanatatii.

(19) Personalul care ocupa functii din educatie si formare profesionala beneficiaza de o compensatie de la bugetul asigurarilor sociale de 50% din valoarea transportului, a cazarii, a mesei si a tratamentului în bazele de odihna si de tratament ale învatamântului si ale sindicatelor, precum si în alte spatii contractate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Contractele colective de munca pot cuprinde compensari din alte surse referitoare la cheltuielile mentionate anterior.

(20) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activitatii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru cresterea si îngrijirea copilului în vârsta de pâna la 2 ani. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali.

(21) În caz de deces a unei persoane care ocupa o functie din educatie si formare profesionala, cuantumul ajutorului acordat celor îndreptatiti este de cinci salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurarilor sociale.

(22) Personalul care ocupa functii din educatie si formare profesionala si personalul de cercetare integrat în catedre, trimis de unitatea sau de institutia de învatamânt la activitati de formare continua sau la manifestari stiintifice, beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul aflat în deplasare, precum si de plata taxei de participare, în limita fondurilor bugetare alocate acestor activitati si din alte surse, inclusiv din contracte de cercetare stiintifica sau sponsorizari.

(23) Personalul care ocupa functii din educatie si formare profesionala si personalul de cercetare integrat în catedre beneficiaza, în limita fondurilor alocate prin buget sau din fonduri extrabugetare, inclusiv prin contractele de cercetare stiintifica sau sponsorizari, de acoperirea integrala sau partiala a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice organizate în strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al inspectoratului scolar, respectiv al biroului senatului universitar.

(24) Personalul prevazut la alin. (22) si (23) va înainta institutiei de învatamânt, respectiv unitatii, în termenul prevazut de Carta scolii sau de Carta universitara, propuneri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.

(25) Personalul care ocupa functii din educatie si formare profesionala beneficiaza de 6 calatorii gratuite pe an dus-întors, pe mijloacele de transport feroviar, naval sau auto pe liniile interne, indiferent de clasa sau rang.

(26) Personalul care ocupa functii din educatie si formare profesionala care se deplaseaza în conditiile prevazute la alin. (22) si (23) beneficiaza de reducere cu 50% pe mijloacele de transport interne.

(27) Personalul care ocupa functii din educatie si formare profesionala si copiii acestora în vârsta de pâna la 14 ani, care însotesc prescolari, elevi sau studenti în tabere si excursii, beneficiaza, o singura data pe an, de gratuitate privind transportul, cazarea si masa, în conditiile legii.

(28) Copiii personalului din învatamânt aflat în activitate sau pensionat dupa cel putin 10 ani de activitate în sistemul national de învatamânt sunt scutiti de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învatamântul superior si beneficiaza de prioritate si gratuitate la cazarea în camine si internate.

(29) Unitatile si institutiile de învatamânt, precum si organizatiile profesionale si sindicale ale personalului care ocupa functii din educatie si formare profesionala beneficiaza de gratuitate pentru corespondenta oficiala si expedierea de materiale stiintifice si metodice.

(30) Personalul didactic pensionat din învatamânt beneficiaza de asistenta medicala si de acces în casele de odihna si în bazele de tratament ale cadrelor didactice.

Art. 256 - Obligatiile personalului care ocupa functii din educatie si formare profesionala

(1) Cadrele didactice au obligatia morala sa-si acorde respect reciproc si sprijin în îndeplinirea obligatiilor profesionale.

(2) Personalul care ocupa functii din educatie si formare profesionala are obligatia de a respecta atributiile prevazute în fisa postului, în Carta scolii si în Carta universitara, respectiv în Codul deontologic.

(3) Personalul didactic are obligatia de a participa la activitati de formare continua, în conditiile legii.

Art. 257 - Personalul de conducere din învatamântul preuniversitar

(1) Directorul este conducatorul unitatii de învatamânt si o reprezinta în relatiile cu persoanele juridice si fizice, inclusiv cu administratia si comunitatea locala.

(2) Directorul îsi desfasoara activitatea sub îndrumarea si controlul inspectoratului scolar pentru problemele educationale si sub îndrumarea primarului, pentru problemele de administrare si finantare.

(3) Directorul este presedintele consiliului profesoral.

(4) Deciziile directorului se iau în baza hotarârilor consiliului profesoral si ale consiliului de administratie, potrivit regulamentelor de functionare a acestor consilii, Cartei scolii si prezentului cod.

(5) Contractul managerial, deciziile directorului, precum si rapoartele trimestriale si anuale sunt publice.

(6) Directorul coordoneaza si raspunde de întreaga activitate de educatie si formare profesionala si, dupa caz, de activitatea structurii subordonate, în fata consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a institutiilor ierarhic superioare.

(7) Directorul proiecteaza si coordoneaza activitatea de dezvoltare a resurselor umane din unitatea scolara respectiva si, dupa caz, din structurile subordonate.

(8) Directorul coordoneaza utilizarea rationala si eficienta a bazei materiale si financiare a unitatii, asigura dezvoltarea si modernizarea acesteia.

(9) În comunele si orasele mici, cu mai multe unitati de învatamânt, directorul uneia dintre acestea poate primi din partea inspectoratului scolar atributii de coordonare a unor activitati din cadrul celorlalte unitati de învatamânt.

(10) Directorul adjunct îndeplineste atributiile delegate de catre director pe perioade determinate sau pe cele stabilite prin Carta scolii din unitatea respectiva.

(11) Directorul adjunct îsi desfasoara activitatea în subordinea directorului si raspunde în fata acestuia, precum si a consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a organelor de control, pentru activitatea proprie, conform fisei postului.

(12) Drepturile personalului care ocupa functii de conducere din învatamântul preuniversitar sunt cele stabilite în cadrul art. 248 precum si cele care decurg din regulamente proprii de organizare si functionare, conform legii.

Art. 258 - Personalul de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar

(1) Inspectorii scolari îsi desfasoara activitatea pe baza regulamentului de inspectie scolara si a normelor metodologice, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii, si potrivit constiintei profesionale proprii.

(2) Drepturile inspectorilor de la inspectoratele scolare si din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii sunt cele stabilite în cadrul art. 247, precum si cele care decurg din regulamentele proprii de organizare si functionare, conform legii.

Art. 259 - Statul personal de serviciu

(1) Datele privind situatia profesionala a personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control se consemneaza într-un stat personal de serviciu.

(2) Statul personal de serviciu cuprinde date privind starea civila, curriculum vitae, evolutia profesionala si evaluarile periodice. Statul personal de serviciu se actualizeaza, la solicitarea titularului sau al conducerii institutiei ori a unitatii respective.

(3) Accesul la statul personal de serviciu este permis titularului si conducatorului institutiei sau al unitatii de învatamânt. În învatamântul preuniversitar, statul personal de serviciu poate fi consultat si de reprezentantii desemnati ai institutiilor ierarhic superioare.

(4) Statul personal de serviciu se pastreaza dupa cum urmeaza:

a) la inspectoratele scolare, pentru inspectorii scolari; la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru inspectorul scolar general, pentru inspectorul scolar general adjunct, precum si pentru personalul didactic de îndrumare si de control din minister;

b) la inspectoratele scolare, pentru directorii si directorii adjuncti ai unitatilor subordonate;

c) la unitatile de învatamânt sau la unitatile de învatamânt conexe, pentru personalul didactic si personalul didactic auxiliar din aceste unitati;

d) la institutiile de învatamânt superior, pentru personalul didactic, didactic auxiliar si de conducere din aceste institutii.

Titlul V - Distinctii si premii	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 260 - Categorii de distinctii si premii

(1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactica, educativa, stiintifica,în managementul educational si în activitatea de îndrumare si de control, poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, precum si premii, potrivit legii.

(2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:

a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter; ordinul se acorda personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar;

b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter; ordinul se acorda personalului didactic, de conducere si de cercetare din învatamântul superior;

c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebita în educatie si formare profesionala.

(3) În afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul educatiei, cercetarii si inovarii este autorizat sa acorde personalului didactic si de cercetare din învatamânt urmatoarele distinctii si premii:

a) Adresa de multumire publica;

b) Diploma Gheorghe Lazar, clasele I, a II-a si a III-a, cu acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acorda personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar;

c) Diploma Titu Maiorescu, clasele I, a II-a si a III-a, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acorda personalului didactic, de conducere si de cercetare din învatamântul superior;

d) Diploma Alexandru Rosetti, clasele I, a II-a si a III-a, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acorda bibliotecarilor din învatamântul superior;

e) Diploma de excelenta se acorda cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebita în educatie si formare profesionala; diploma este însotita de un premiu de 20% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni. Pentru personalul didactic pensionat de cel putin un an, caruia i se acorda, conform legii, diploma de excelenta, sumele acordate se reactualizeaza cu indicele de inflatie din luna platii, fata de perioada celor 12 luni pentru care s-a calculat premiul.

(4) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

Titlul VI - Raspunderea disciplinara si materiala	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 261 - Categorii de sanctiuni

(1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere, de îndrumare si de control din învatamânt raspund disciplinar pentru încalcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de munca, precum si pentru încalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învatamântului si prestigiului unitatii/institutiei.

(2) Sanctiunile disciplinare, care se pot aplica personalului prevazut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) observatie scrisa;

b) avertisment;

c) diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere, de îndrumare si de control, cu pâna la 15%, pe o perioada de 1-6 luni;

d) suspendarea, pe o perioada de pâna la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinerea gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de îndrumare si de control;

e) destituirea din functia de conducere, de îndrumare si de control din învatamânt;

f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Art. 262 - Propunerea de sanctionare

(1) În unitatile de învatamânt preuniversitar, propunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 1/3 din numarul total al membrilor consiliului de administratie ori ai consiliului profesoral. Acelasi drept îl au si organele ierarhic superioare.

(2) Pentru personalul de conducere, de îndrumare si de control din inspectoratele scolare si din unitatile din subordine, propunerea de sanctionare se face de inspectorul scolar general sau de cel putin 1/3 din numarul total al membrilor consiliului de administratie. Acelasi drept îl au si organele ierarhic superioare.

(3) Pentru personalul din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii prevazut la art. 224 lit. b), precum si pentru cel din unitatile direct subordonate, propunerea de sanctionare se face, dupa caz, de catre ministrul educatiei, cercetarii si inovarii, secretarul de stat sau seful ierarhic al persoanei în cauza.

(4) În institutiile de învatamânt superior, propunerea de sanctionare se face de catre seful de catedra, directorul de departament sau de unitatea de cercetare, de proiectare, microproductie, de catre decan sau rector, ori de catre cel putin 1/3 din numarul total al membrilor catedrei, ai departamentului ori ai structurilor de conducere.

Art. 263 - Cercetarea propunerii de sanctionare

(1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii faptei sesizate în scris, audierea celui în cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta, în aparare.

(2) Pentru cercetarea abaterilor savârsite de personalul didactic prevazut la art. 254, alin. (1) se constituie comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata în discutie sau un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti sunt cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savârsit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învatamântul preuniversitar pot fi inclusi si inspectori scolari.

(3) Comisiile de cercetare sunt numite de:

a) consiliul de administratie al unitatii respective, pentru învatamântul preuniversitar;

b) consiliul facultatii sau consiliul departamentului, pentru sanctiunile prevazute la art. 254, alin. 2, lit. a) si b);

c) senatul universitar, pentru sanctiunile prevazute la art. 254, alin. (2), lit. c)-f);

d) consiliul de administratie al inspectoratului scolar, pentru aparatul propriu si pentru conducerile unitatilor direct subordonate;

e) ministrul educatiei, cercetarii si inovarii, pentru toate functiile din sistemul national de învatamânt.

(4) În cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora, împrejurarile în care au fost savârsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, precum si orice alte date concludente. Audierea celui cercetat si verificarea apararii acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, desi a fost înstiintat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu împiedica finalizarea cercetarii. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa-si produca probe în aparare.

(5) Cercetarea propunerii de sanctionare si comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatarii abaterii, consemnata în condica de inspectii sau la registratura generala a unitatii de învatamânt preuniversitar ori a institutiei de învatamânt superior, dupa caz. Persoanei nevinovate i se comunica în scris inexistenta faptelor pentru care a fost cercetata.

(6) În învatamântul preuniversitar, persoanele sanctionate au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva la colegiul de disciplina de pe lânga inspectoratul scolar, pentru sanctiunile prevazute la art. 254 lit. a)-c), si la colegiul central de disciplina al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, pentru sanctiunile prevazute la art. 254 lit. d)-f).

(7) În învatamântul superior, persoanele sanctionate au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva, la colegiul de onoare al institutiei, pentru sanctiunile prevazute la art. 254 lit. a)-d), si la colegiul central de onoare al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, pentru sanctiunile prevazute la art. 254 lit. e)-f).

(8) Normele privind componenta, organizarea si functionarea, precum si atributiile colegiului de disciplina de pe lânga inspectoratul scolar, ale colegiului central de disciplina al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, ale colegiului de onoare al institutiei de învatamânt superior si ale colegiului central de onoare al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.

(9) În conditiile alin. (6) si (7), hotarârile colegiilor respective se comunica persoanei în cauza în termen de 20 de zile de la sesizare.

(10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat.

Art. 264 - Stabilirea, comunicarea si aplicarea sanctiunii

(1) Sanctiunea se stabileste, pe baza raportului comisiei de cercetare, de catre autoritatea prevazuta la art. 256 alin. (3), care a numit aceasta comisie.

(2) În învatamântul preuniversitar, sanctiunile prevazute la art. 254 lit. a)-c) se comunica celui în cauza, printr-o decizie scrisa, de catre directorul unitatii de învatamânt, iar cele de la art. 254 lit. d)-f), de catre inspectorul scolar general.

(3) Sanctiunile prevazute la art. 254, aplicate personalului de conducere, de îndrumare si de control, se comunica acestuia de autoritatea care a facut numirea în functie.

(4) În învatamântul superior, sanctiunile prevazute la art. 254 se comunica, în scris, personalului didactic, personalului de cercetare si personalului didactic auxiliar din subordine, de catre:

a) seful de catedra, pentru sanctiunea de la lit. a);

b) decan sau director, pentru sanctiunile prevazute la lit. a)-c);

c) rector, pentru sanctiunile de la lit. a)-f).

(5) Pentru functiile de conducere eligibile din institutiile de învatamânt superior se aplica, fara drept de contestatie, prevederile art. (--) alin. (--).

Art. 265 - Conditii pentru ridicarea sanctiunii

(1) În cazul în care cel sanctionat nu a mai savârsit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sanctiunii, îmbunatatindu-si activitatea si comportamentul, autoritatea care a aplicat sanctiunea prevazuta la art. 254 lit. a)-c) poate dispune ridicarea si radierea sanctiunii, facându-se mentiunea corespunzatoare în statul personal de serviciu al celui în cauza.

(2) În cazul unei abateri disciplinare sesizarea trebuie facuta în termen legal, de regula 6 luni.

Art. 266 - Raspunderea materiala Raspunderea materiala a personalului prevazut la art. 254 alin. (1) se stabileste potrivit legislatiei muncii. Decizia de imputare, precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se fac de catre conducerea unitatii sau a institutiei cu personalitate juridica al carei salariat este cel în cauza, în afara de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.

Titlul VII - Pensionarea	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 267 - Conditiile de pensionare

(1) Personalul didactic beneficiaza de pensie pentru munca depusa si limita de vârsta, de pensie pentru pierderea capacitatii de munca, de pensie suplimentara si de alte drepturi de asigurari sociale, în conditiile legii.

(2) Membrii de familie pot beneficia, în conditiile legii, de pensie de urmas.

(3) Personalul didactic, de conducere, de îndrumare si de control poate fi pensionat numai la data încheierii anului scolar sau universitar.

(4) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control se poate face si în timpul anului scolar sau universitar, cu aprobarea inspectoratului scolar, respectiv a senatului universitar.

(5) Personalul didactic, de conducere, de îndrumare si de control poate fi pensionat, la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârsta prevazute de legislatia în vigoare, daca are o vechime în învatamânt de cel putin 25 de ani femeile, respectiv 30 de ani barbatii.

(6) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice, salarizate prin cumul sau prin plata cu ora, dupa împlinirea vârstei standard de pensionare.

(7) Personalul didactic din învatamântul preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau cu titlul stiintific de doctor, care dovedeste competenta profesionala deosebita, poate fi mentinut ca titular în functia didactica pâna la 3 ani peste vârsta de pensionare la cerere, cu avizul consiliului profesoral al unitatii de învatamânt, exprimat în urma votului nominal deschis si cu aprobarea anuala a inspectoratului scolar.

(8) Conferentiarii si profesorii universitari pot ramâne în activitate dupa vârsta de 65 de ani ca titulari la cerere, cu aprobarea anuala a senatului.

(9) Vârsta legala de pensionare pentru profesorul universitar conducator de doctorat este de 70 de ani.

(10) Membrii Academiei Române, ai Academiei Oamenilor de Stiinta din România, ai Academiei de stiinte organizate pe domenii stiintifice înfiintate prin lege pot ramâne în activitate ca titulari pâna la vârsta de 70 de ani. Peste aceasta vârsta pot fi mentinuti în activitate, ca titulari, cu aprobarea anuala a senatului.

(11) Profesorul universitar conducator de doctorat care, prin activitatea didactica pedagogica si stiintifica, s-a remarcat la nivel national si international, poate functiona dupa pensionare în continuare în învatamântul superior în calitate de profesori universitari consultanti.

(12) Personalul didactic care a desfasurat activitati didactice în conditiile stabilite la alin. (7), (8), (9), (10) si (11), beneficiaza de o recalculare suplimentara a pensiei, potrivit legii.

PARTEA a V-a - Dispozitii tranzitorii si finale

TITLUL I - Dispozitii privind PARTEA a II-a - Educatia si formarea profesionala	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 268 - Frecventarea învatamântului obligatoriu

(1) Parintele, tutorele legal instituit sau sustinatorul legal este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului în învatamântul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa parintelui, a tutorelui legal instituit sau a sustinatorului legal constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda între [x] lei si [y] lei.

(2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile desemnate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si Ministerul Administratiei si Internelor, printr-o metodologie comuna.

(3) Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de învatamânt si felul educatiei copilului minor.

(4) Asupra dreptului copilului minor de a urma învatamântul obligatoriu în limba româna sau în limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.

Art. 269 - Înfiintarea de organe specializate Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate înfiinta organe de specialitate în subordinea sa, potrivit legii.

Art. 270 - Remunerarea activitatii de cercetare stiintifica [probabil nu mai este necesar - v. Legea salarizarii unitare a bugetarilor] Activitatea de cercetare stiintifica finantata de la bugetul de stat, desfasurata de personalul didactic, este remunerata în raport cu salariul orar corespunzator functiei didactice, daca în contract nu exista alte prevederi.

Art. 271 - Depasirea duratei învatamântului universitar gratuit Depasirea duratei învatamântului universitar gratuit, corespunzator prevederilor art. (--), se suporta de studenti, cu exceptia celor care au avizul comisiei medicale si aprobarea senatului universitar, conform reglementarilor legale.

Art. 272 - Legalitatea prevederilor Cartei scolii si Cartei universitare Carta scolii si Carta universitara nu pot avea prevederi contrare legislatiei în vigoare. Nerespectarea legilor în continutul acestora atrage de drept nulitatea actului respectiv.

TITLUL II - Dispozitii privind PARTEA a IV-a - Statutul personalului didactic	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 273 - Situatii speciale privind conditiile de studii

(1) [...]

Art. 274 - Prevederi referitoare la personalul din unitatile si institutiile de învatamânt din domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale Pentru unitatile si institutiile de învatamânt militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala prevazute în Partea a II-a - Educatia si formarea profesionala, Titlul VI - Învatamântul militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala din prezentul Cod al Educatiei se prevad urmatoarele::

a) aplicarea prevederilor prezentului statut la specificul domeniilor de aparare, ordine publica si siguranta nationala se face prin ordine, regulamente si instructiuni proprii;

b) personalul didactic militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala si civil se constituie din personalul didactic prevazut în prezentul statut si din corpul instructorilor militari/de informatii, de ordine si securitate publica;

c) personalul didactic militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala are drepturile si îndatoririle care decurg din prezentul statut si din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de functionar public cu statut special;

d) functiile didactice pentru corpul instructorilor militari, de informatii, de ordine publica si securitate nationala, conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii;

e) conducerea unitatilor si institutiilor de învatamânt se realizeaza de catre comandanti/similari, care se numesc si se elibereaza în/din functii conform reglementarilor interne; comandantul institutiei de învatamânt superior militar, de informatii, de ordine publica si securitate nationala poate îndeplini si atributiile de rector al acesteia;

f) formarea continua a personalului didactic se realizeaza conform prevederilor prezentului statut si reglementarilor specifice domeniilor apararii,informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale;

g) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari, de informatii, de ordine publica si securitate nationala, poate obtine definitivarea în învatamânt si gradele didactice, în conditiile stabilite de prezentul cod.

Art. 275 - Prevederi referitoare la predarea disciplinei "Religie"

Art. 276 - Prevederi referitoare la vechime

(1) Persoanele angajate în învatamânt, provenite din alte sectoare de activitate, care fac dovada ca au profesat în specialitatea înscrisa pe diploma de studii si care ocupa un post didactic în aceasta specialitate, beneficiaza de vechimea în munca, ca vechime recunoscuta în învatamânt, în vederea stabilirii drepturilor salariale.

(2) Cetatenilor români care au lucrat în strainatate în învatamânt sau în cercetare li se echivaleaza integral vechimea în învatamânt. Includerea perioadelor lucrate în strainatate ca vechime în munca se va face conform legislatiei muncii în vigoare.

(3) Pentru personalul didactic care a fost salarizat din alte sectoare de activitate, reconstituirea vechimii în învatamânt se face pe baza evidentelor unitatilor si institutiilor de învatamânt unde a lucrat efectiv.

(4) Se recunosc ca vechime în învatamânt si perioadele determinate de legislatia pensiilor, în care personalul didactic, datorita unor cauze pe care nu le putea înlatura, precum boala, condamnari casate ulterior sau alte situatii, a fost împiedicat sa desfasoare acele activitati care se considera vechime în învatamânt.

Art. 277 - Exceptii

(1) [Specializari pentru care nu se organizeaza doctorat - exceptii asupra conditiilor de ocupare functii din învatamânt superior]

(2) Prin exceptie de la prevederile prezentului statut, pentru facultatile autorizate provizoriu, functiile de sef de catedra si de prodecan pot fi ocupate, temporar, si de cadre didactice titulare, cu functia didactica de lector universitar/sef de lucrari, având titlul stiintific de doctor.

(3) În masura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic, didactic auxiliar, de îndrumare si de conducere i se aplica celelalte dispozitii din legislatia muncii.

TITLUL III - Intrarea în vigoare	top Codul Educatiei - proiect
CAPITOLUL I - Dispozitii comune

Art. 278 - Raspunderea pentru încalcarea prevederilor prezentului cod

(1) Încalcarea prevederilor prezentului cod atrage, dupa caz, raspunderea materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.

(2) Împiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de învatamânt constituie, dupa caz, abatere disciplinara ori contraventionala sau infractiune. Constatarea contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac de catre autoritatile abilitate.

(3) Dispozitiile prezentului cod se completeaza cu prevederile legale privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

Art. 279 - Intrarea în vigoare

(1) Prezentul cod intra în vigoare la data de [zz.ll.aaaa].

(2) Pe aceeasi data se abroga:

a) Legea nr. 84/1995, Legea învatamântului, republicata în Monitorul Oficial al României nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) [alte legi si acte normative];

d) orice alte dispozitii contrare prezentului cod.

(3) În termen de [X] luni de la publicarea prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii va elabora normele metodologice, regulamentele si 309 instructiunile ce decurg din aplicarea codului, iar acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României.